37 matches
-
într-un stil hibrid, împănat uneori cu paranteze teoretizante neconcludente sau neavenite, analiza temelor din lirica lui Vinea, partea cea mai consistentă a lucrării, ar fi putut constitui uvertura unei pline de sugestii interpretări critice. S. comentează motivele și simbolurile „imaculării” din Ora fântânilor, decriptează nucleele mistice (Sfântul, Rugă, Proorocul, Vid), inventariază imaginarul din linia expresionismului magic ( Peisaj, Câinele pământului, Moara umbrelor, Ielele, Adam). Totodată, în investigarea prozei lui Vinea, eseistul este printre cei dintâi care decelează, alături de influențe de tip
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
convertită în edificare. În primele volume antologate, sentimentul religios este mai rarefiat, poetul e mai atașat de concretul laic, în care caută esențele, trandafirul de peste fire, trandafiri / ai iubirii de mamă ridicați dintre riduri ori eul poetului ca zeu, culoarea imaculării etc., simțind acea reverberație a durerii din orice dezastru astral. Stampe de suflet, dispersate de-a lungul cărții, exprimă frenezia eului visând să empatizeze cu lumea în echilibrul orei, iar o punte între real și astral e dragostea... STEA, de unde
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Îmbracă pămîntul... O reverie, cum spune Bachelard, pietrifiantă, o poetică a imobilității putem desprinde din aceste versuri „Înghețate” ele insele Într-o retorică impecabilă. Însă tot Bachelard observă că imaginația frigului este foarte săracă În literatură. Metaforele rigidității și ale imaculării capătă, de regulă, sensuri morale: „Pourquoi cette pauvreté? C’est sans doute parce qu’il n’y a vraiment pas dans notre vie nocturne un réel onirisme du froid, comme și l’homme qui dort était vraiment inconscient du froid
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna”, după cum sugerează numele 152), prototip ideal al frumuseții și imaculării, anunțând un primat al femeii, restabilindu-i locul important pe care îl deținea. Adjectivul novella indică nu doar noutatea și debarasarea de vetust, femeile acestea reprezintă un alt spirit, al unei emancipări și eliberări, al puterii de decizie asupra propriei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
donna angelicata, purtătoare a grației divine sau Beatrice, care ocupă un loc central în viziunea excepțională pe care o sugerează Divina comedie. Dar donnele angelicate din Vânătoarea Dianei sunt mult prea terestre și prozaice pentru a mai păstra superioritatea și imacularea modelelor de la care au plecat. Asistăm la o demitizare a imagisticii feminine, într-un spirit modern, care se apropie mai mult de realism. Cu Il Filocolo (1336-1338), Giovanni Boccaccio continuă să folosească un narator robit de pasiunea pentru o femeie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ea îmbină realul cu fabulosul, devenind un prototip al spiritului de sacrificiu în iubire și al fidelității: a fost preschimbată în stea de către Jupiter (așadar a primit atributul luminii, simbolizând detașarea de mundan și accederea la o dimensiune celestă, a imaculării). Albul devine culoarea emblematică a tuturor personajelor angelice: „șiatâtea alte însușiri vădea/ Câte petale-n cercul ei de nea”681. Donna angelicata se cuvine a fi lăudată de către poet pentru eternitate: „și mărgăritei slavă-n veci să-i dai.”682
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna”, după cum sugerează numele 152), prototip ideal al frumuseții și imaculării, anunțând un primat al femeii, restabilindu-i locul important pe care îl deținea. Adjectivul novella indică nu doar noutatea și debarasarea de vetust, femeile acestea reprezintă un alt spirit, al unei emancipări și eliberări, al puterii de decizie asupra propriei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
donna angelicata, purtătoare a grației divine sau Beatrice, care ocupă un loc central în viziunea excepțională pe care o sugerează Divina comedie. Dar donnele angelicate din Vânătoarea Dianei sunt mult prea terestre și prozaice pentru a mai păstra superioritatea și imacularea modelelor de la care au plecat. Asistăm la o demitizare a imagisticii feminine, într-un spirit modern, care se apropie mai mult de realism. Cu Il Filocolo (1336-1338), Giovanni Boccaccio continuă să folosească un narator robit de pasiunea pentru o femeie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ea îmbină realul cu fabulosul, devenind un prototip al spiritului de sacrificiu în iubire și al fidelității: a fost preschimbată în stea de către Jupiter (așadar a primit atributul luminii, simbolizând detașarea de mundan și accederea la o dimensiune celestă, a imaculării). Albul devine culoarea emblematică a tuturor personajelor angelice: „șiatâtea alte însușiri vădea/ Câte petale-n cercul ei de nea”681. Donna angelicata se cuvine a fi lăudată de către poet pentru eternitate: „și mărgăritei slavă-n veci să-i dai.”682
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
adevăr; alb; totul alb; n-am; argint; armonie; bine; blanc; bluză; bună; bunica; candid; cărunt; cearceaf; cearșaf; cocaină; crin; cucoare; culori; dalb; deschis; divin; doctor; Dumnezeu; el; elegant; fad; la față; făină; fericire; foarte; fulg; fulgul; gingaș; hîrtii; iarna; iepure; imaculare; impecabil; infinit; inocent; inocentă; intens; îmbătrînit; început; îngeri; ca laptele; larg; lebădă; libertate; licență; limpede; mare; mătase; neaua; nebun; nebun de; nevăzut; nevinovat; nimic; ninsoare; pal; panou; papa; pare; pat; părul; piele; plapumă; plăcere; plictiseală; porumbei; prieten; proaspăt; prost; respect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un fel de nucleu mitic la lumii: primăvara copilul ascute creionul verde Elena Manta Ciubotariu Nu mai știi bine dacă primăvara nu erupe din creionul pe care-l ascute copilul. Oricum, el rămîne solidar cu renașterea vegetației. La fel cum imacularea zăpezii devine un pandant al candorii copilărești: nici măcar semne pe zăpada proaspătădoar gând de copil Gabriela Gențiana Groza Copilul și apetitul său ludic aspiră să găsească similitudini și corespondențe simbolice și În spațiul ceresc: copii jucându-se de-a v-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Rebreanu. Pentru Labiș, lumea romanelor lui este o lume pasională, condusă de energii și vibrații: „Tu pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” (Pământul) În poezia lui Labiș coexistă nevinovăția, imacularea copilăriei și rapidul proces de maturizare. Copilăria e o permanență, un prezent continuu al poeziei, chiar când e mistuită de întrebări. Sentimentul unei culpe, neliniști apăsătoare, apare foarte devreme. Există o permanentă întoarcere spre vârsta copilăriei ceea ce reprezintă pentru Labiș
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]