97 matches
-
înscrise cu litere de aur în istoria civilizației umane. Pentru că pot să fie puse cu adevărat în slujba oamenilor sau invers, prin reaua lor folosință, pot să producă dereglări în fizionomia social, politică a unei epoci, să ducă la distorsionarea imaginei acesteia, la sminteli sau chiar la regres. Trăim vremurile în care aceste invenții tehnice transmit astăzi mai mult lucruri rele decât bune în comparație cu cele general utile. Scopul lor a fost să informeze publicul mai amplu, mai eficace, mai rapid, aproape
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
impecabil, magazine atractive. Dar ceea ce m-a impresionat cel mai mult, a fost vizita într-o localitate din apropierea de Minsk, numită Hatin, care era muzeul de comemorare al lagărelor de concentrare/exterminare din Belarus. După o călătorie prin păduri (puteți imagina, pădurile de brazi ca cele de la Predeal, aici, în câmpie), ajungem într-un sat ca o salbă de poiene. Sat în care nu mai locuia nimeni. Dar mai erau țărani care coseau iarba verde, să fie totul frumos. Și la
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
iar de acolo se îndreptă spre ținutul severinean.” Coborâm în jos către Turnu Severin bucurându-ne de fiecare pagină a cărții. Am stărui mai mult asupra locurilor descrise de reporter dacă Prefața nu ar deveni prea mare. Mărturisim că toate imaginele pe care ni le dăruiește dl Ion Nălbitoul cu fiecare pagină sunt frumoase, au prospețimea și veridicitatea care ne fac să credem că ne găsim împreună cu autorul chiar în acele locuri pe care le privim încântați. Îl însoțim așadar în
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
auzit. Cu siguranță că n-o interesa nimic, n-a întors capul nici măcar când crengile uscate pe care călcam în grabă trosneau sub pașii mei. De pe coama dealului am văzut-o urcându-se în mașină și plecând... Eu rămânând cu imagina unei femei care venise acolo special pentru a-l omorî pe Tudor Cristache. - L-am omorât, Mihai?! De ce oare? se tângui Ilona, ghemuindu-se la pieptul lui. - Nu fi sigură de asta, vom vedea care este adevărul, preciză comisarul. Mergeți
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
simțisem îmboldit să-i bat la ușă sub pretextul că nu puteam rezista nici eu tentației de a-l reasculta pe Suppé. Nu mi se răspunsese, probabil sunetul muzicii acoperea bătaia mea nu îndeajuns de puternică, totuși intrasem, neputându-mi imagina că pretextul meu nu ar putea fi luat în seamă. În încăpere se aflau trei persoane: tânte Aurore, o doamnă necunoscută, foarte atrăgătoare, într-o ținută de vilegiatura, si un tanar cam de vârsta mea, cu păr cârlionțat, care ședea
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
numai pe vers. Ideea rămâne predominantă. Și domnia Sa o îmbracă într‘o haină strălucitoare, vie, gâlgâitoare de viață“. În Sfarmă Piatră, Ovidiu Caledoniu: „Ceea ce-mi place mai mult în poesia Dlui Șiugariu este acel cult și respect deosebit al imaginei în care se simte vibrând tot temperamentul poetului“. În Pagini Literare, Romulus Demetrescu: „Frăgezimea sentimentului tumultos e trecută în muzica domoală a versurilor pline, prin mijlocul înflorit al imaginilor din natura care le împrumută uni iz pastoral oarecum, primăvăratic“. Horia
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
scăpa Această neliniște este mai mare sau mai mică, după temperamente. Amintirea, când sîntem deștepți, este slabă; închizînd ochii, nu mai avem o imagine fidelă a lucrului din fața noastră. Din contră, în vis imaginea este ca reală. Cauza este că imaginele se deșteaptă dinlăuntru nostru, în creieri, și intră în cercul luminat al conștiinței fără voia noastră, pe când nu sîntem atinși întru nimic de esterior. De aci energia imaginilor din vis. Avem analogii în viață pentru aceste mișcări sensaționale: câteodată ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea conta. À propos. Ne putem imagina prin absurd că un om politic de talia lui Ionel Brătianu ar fi apelat, în meseria lui (pentru că asta a fost menirea lui: să profeseze meseria de om politic), ni-l putem deci imagina ținînd cont, în oricare dintre problemele acute ale țării, de părerea trotuarului? Cum ar fi arătat acea Românie (pe care au distrus-o tancurile rusești și golănimea autohtonă), dacă s-ar fi lăsat sugestionată de analiștii de ocazie și de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
momentul oportun. Nimeni nu este și nu va fi îndrituit să susțină că s-a scris mult despre 1859, de vreme ce în istoria popoarelor există, păstrând proporțiile, câte un an care nu se reduce la un datum cronologic. Își poate cineva imagina Franța modernă fără 1789 sau U.R.S.S. fără 1917? Sunt ani de explozie produsă prin deversarea acumulărilor în simțire, cuget, progres material și acțiune practică. Urmările „micii uniri” au tot atâta importanță ca și actul în sine, ele conferindu-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
răscoalelor și cu care se începe un nou capitol al istoriei noastre contemporane, d-l N. D. Cocea a surprins de două ori pe lectorii și martorii vieții noastre literare: în locul unor icoane tulburi și a unui mediu realist, o imagină aproape legendară, a unor vremi de poetică patriarhalitate, cu oameni înțelepți chiar dacă au trecut prin iadurile juniei sau, poate, tocmai de aceea, și totul scris cu reținere și eleganță, într-un stil calm, de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
îi rămâneau limpezi și strângea doar din fălci din ce în ce mai tare, parcă pentru a rosti din când în când vreo înjurătură urâtă din lagăr. El m-a făcut să beau primul meu pahar de votcă. Și, datorită lui, mi-am putut imagina Rusia nevăzută - continentul acesta încercuit cu sârmă ghimpată și cu miradoare. În țara aceasta interzisă, cuvintele cele mai simple căpătau o semnificație de temut, ardeau gâtul ca și „amăruia” pe care o beam dintr-un pahar gros cu fațete. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întreprinde să (conceapă) pri[ceapă] o activitate artistică în arhitectonica sa nu poate să-și tragă tăria sa decât din știința din prezinte. Pre cât e {EminescuOpXIV 217} de îngrijit opul de-a discompune greul nutriment metafizic prin substanța de imaginelor (***, sensibile) pline de sens, de Anschauungen, de esemple, spre a-l face mai de mistuit pentru aceia cari nu sânt obicinuiți c-un astfel de nutremînt, totuși el lăsa să pătrundă prin toată compozițiunea și împărțirea (membrarea, Gliederung) sa asprimea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și frumusețe caracterele create de poet. Așadar eventuala sa individualitate deosebită (besondere) actorul o face instrument pentru arte, întrebuințînd-o (întru) la înfățișarea formelor create din fantazia liberă. Așadar personalitatea dată de natură trebuie formată, cultivată (Gebilde), făcută capabilă spre sensualizarea imaginelor poetului. Docamdată ea ni se arată așadar ca material când pe care omul trebuie a și-l supune și a-l face (semn) mediu (Zeichen) al ideei. Cât de puțin cuget într-adevăr, adică cuprinde natura lucrurilor în cugete omul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caracterul dramatic întocmai așa precum l-a conceput și l-a adus la lumină poetul. Cât spațiu îi cedează esecuțiunea celor în parte abia (notate) notificate de poet, mijlocirea tuturor condițiunilor (împregiurărilor) și simțirilor în (fine) genere totala vivificare a imaginei până în detaliul unui om complect, ne rămâne să dezvoltăm în alt loc, unde vom face de obiect al scrutațiunilor noastre reprezintarea (reproducerea) caracterelor pentru sine. Cât de puțin pare aci a contribui artistul la realizarea poetului, pentru că cest din urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numește mai mult declamator decât actor. Portretul ce ni-l creionează Tieck despre el în Foile sale dramaturgice îl așează cu totul în categoria acelora cari sacrifică individualul idealităței abstracte. "Kemble generaliză individualul și, după ce a tras în jos singularitatea imaginei sale și minunata varietate a cugetelor, espresiunilor și a simțirei într-un element general a unui gest nobil totdeuna demn și a unui ton monoton, încet, plângător, jumătate cântând, îl vezi că și-a ales unele momente mari pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în parte până la artist dramatic și de-a câștiga treptele ce rezultă necesarminte din noțiunea însăși întru dezvoltarea acestei arte. Toată artea se-ntemeiază pe fantazia liberă. Această putere a generalităței, de-a privi adică (ținoarea) coprinsul rațiunei în forma imaginei și de-a se subiectiza într-această formă, este condițiunea negativă a orce activitate artistică. Însă fiecare arte în parte cere Lessing, cel mai mare critic al timpului său, a putut dar, dus de puterea sa critică, să zică cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e însă de dătoria declamațiunei artistice, a celei poetice mai cu seamă, ca să readucă prin intonare aceste semne ale inteligenței iarăși la simbolismul lor. Căci prin aceasta se produce în elementul vorbirei o pătrundere reciprocă a formei și coprinsului, a imaginei și intuițiunei, cari constituiesc oarecum ființa a toată arta. Urmează din cele zise că, cu cât e vorbirea mai apropiată de mișcarea curată a cugetărilor, cu cât e mai abstract coprinsul ei cu-atît mai mult trebuie să se modereze accentul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în realitate, fiind desigur niște aberații politice; altele au făcut obiectul textelor de teorie politică. Trebuie spus că modelul propus de noi nu schimbă poziția exercițiului politic autentic, ci face loc unor deviații pe care Platon, probabil, nu le putea imagina (în primul rând, metoda sa nu i-ar fi permis o astfel de construcție care include elemente ce nu fac parte din genul proxim). Pe lângă clasele descrise anterior din prima diagramă, mai avem următoarele patru: (4) indivizi fără știință dar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acești ani, Mihail Steriade își creionează un foarte viu profil anticipând tonul burlesc-duios al autoportretelor literare ale lui Eugen Ionescu. Până și formulele adresării directe sună identic: „Domnilor critici, fiți buni și nu mai tăceți”. Poemele publicate (Frunză verde, Pocăință, Imagină, Cântec de toamnă, Mi-ai surâs, Rugă, Dezamăgire, Primăvară, Final, Pământ, Strigăt, Carte poștală) sunt dedicate Emanuelei, Mariannei, Malviei ș.a., dar și - cu același gest teribilist - Lui Dumnezeu, „Mie”. În schimb, capitolul din romanul Malvia conține o poveste de dragoste
MEDUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288077_a_289406]
-
105). 3. În timp ce vă conectați la temere, realizați exercițiul Blow-aut/Zip-up/Hook-in (pagina 74). 4. În timp ce vă conectați la temere, realizați exercițiul Lovirea Meridianului Energetic (pagina 80). PONTUL 15: CONTRACARARE FRICII DE CÎNTAR Mult mai multe femei decît vă puteți imagina mi-au povestit de teroarea lor de a se sui pe un cîntar. Numărul lor de kg au devenit stimulente pentru autoîndoială, embleme ale descurajării emoționale. Pentru unele femei acest sentiment a devenit atît de extrem Încît ele nu s-
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
extrem de rar în denigrare pamfletară și a căutat să se mențină la nivelul argumentației lucide, întemeiată pe criterii pur estetice, așa cum enunța Liviu Rebreanu într-un articol: „când e vorba de opere de artă, ar fi bine să frângem gâtul imaginei, să rămâie numai glasul criticei” (Între critică și injurie, 3/ 1932). Acest „glas” se face, într-adevăr, auzit, și nu doar în cronicile și recenziile literare, ci și în restul bogatei publicistici culturale, ce se caracterizează îndeobște prin echilibru, prin
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
femeia se sinucide. În alte schițe și nuvele S.-A. înfățișează sugestiv bălțile Dunării și peisajul arid al Bărăganului, dezastrele naturale din lumea satelor, incendiile devastatoare (La arie), seceta (Ape mari). Aceste descrieri - observă Tudor Vianu - se caracterizează prin „preciziunea imaginei”, natura fiind transpusă frecvent „cu simplitate sugestivă, fără comparații și epitete”, într-un stil de remarcabilă concretețe. SCRIERI: Scrisori către plugari, București, 1901; Drum și popas, București, 1904; În urma plugului, București, 1905; Două neamuri, București, 1906; Pe drumul Bărăganului, București
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
pentru marca Înregistrată Vadim Tudor, dar opoziția reală a fost aceea a lui Traian Băsescu. Ca dovadă, el, și nu Vadim a fost târât prin tribunale. Au fost scoase de la naftalină dosarele cu vânzarea flotei, tot ce s-a putut imagina, și nu i s-a găsit nimic. Vladimir Tismăneanu: Mai nou s-a Încercat să se dea la iveală un trecut de colaborator al Securității. Mircea Mihăieș: Iată că acest personaj aparent rudimentar... Vladimir Tismăneanu: Subscriu, e doar aparent rudimentar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ipoteza pe care tocmai am expus-o, am simțit că mă aflu pe un teritoriu minat. Oare nu sunt „ei“ = sectanții Aum oglinda „noastră“ = a oamenilor de rând? Normal că imaginea din oglindă este mai întunecată și mai distorsionată. Schimbi imaginele convexe cu cele concave, înlocuiești minusul cu plusul și lumina cu umbrele. Dacă luăm nuanțele întunecate, cele două imagini vor fi izbitor de asemănătoare. Unele detalii par să se completeze între ele. De aceea evităm contactul direct cu oglinda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Cum merge după aceea fără să se Întrebe Încotro sau de ce, pata albă și strălucitoare Îi rămânea tot timpul În centrul câmpului vizual. Putea fi o simplă remanență a retinei, dar acum toate faptele pe care și le amintea sau imagina se petreceau pe marginea acelei gropi albe săpate În pământul cenușiu. El se afla pe marginea ei, cu ochii ațintiți spre centru unde nu putea să deslușească nimic din cauza strălucirii. Rămânea tot timpul cu fața spre ea, deși se mișca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]