35 matches
-
vecinilor vom aduce vreun folos țărei noastre, vom putea conlucra la ridicarea și fericirea ei. Deși numele ziarului nostru nu se rostește în aceste rânduri, nu putem să nu recunoaștem că acele cuvinte de "insinuări sarcastice", de "parabole născute din imaginațiuni fecunde" se adresează "Timpului". Acele reflecțiuni mai mult sau mai puțin melancolice nu ne ating deloc; nu înțelegem însă câtuși de puțin gravitatea imputărilor ce ele conțin. Ne întrebăm întru ce aprețierile noastre umoristice asupra considerațiunelor foarte transparente ale "Presei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
el propune o dramaturgie realistă, subordonată unor scopuri morale și unor interese sociale. Arta fiind chemată să înfrumusețeze natura, iar nu să o denatureze, trebuie să se ferească „de a poetiza viciul”, de a exploata fapte nesemnificative, născocite de o „imaginațiune bolnavă”. Opțiunea este în favoarea scrierilor din patrimoniul clasicismului, a tragediei îndeosebi, considerată o culme a artei dramatice. În artă V. avea nostalgia clasicismului. Multe idei despre teatru se regăsesc în caietele intitulate Memorii, cele dintâi ale unui actor român, consemnate
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
pentru studiul limbii române” (Fl. Ilioasa, 1939: 23). VII. Manualul de limba română în legătură cu manualul de limba română, Papadopol că acesta are, „după o diviziune elementară” două părți: „1. conținînd numai opere și fragmente în strînsă legătură cu sensibilitatea și imaginațiunea - adică literar artistice; 2. constituită, cu exclusivitate, 36 din opere de idei, de cercetare serioasă, exactă și amănunțită, în legătură indisolubilă cu inteligența lecturi științifice”. Această structură a manualului școlar impune competențe sporite și profesorului de limba română, așa cum remarcă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
un cot în circonferință. Surtucul și fracul dădură tinerilor un mers mai sprinten și mai lesnicios, și fiindcă facilitatea de spirit cam stă în legătură cu acea a mișcărilor, juneța deveni mai voioasă, mai vie; ideile sale începură a se dezvăli și imaginațiunea sa a străluci.“ (Amelia Stefanesco, în Steaua Dunării, 1859, nr. 6 și 7) Schimbarea veșmintelor reprezintă, neîndoielnic, partea cea mai sesizabilă în reformarea modului de viață, de aici și tendința multora de a o socoti decisivă, atribuindu-i o funcție-pilot
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
locul umed, nepoțica moșului, că tare singurică stai tu în fața calculatorului și te ofilești de-a dorului... care dor te înconvoaie, că, vorba ciobanului, unde nu-s coaie vai de oaie... Și uite că nice nu mai am putere la imaginațiune când știu că Animalul nu umblă din cauze sinistre și absurde de server sau de cablu’ mă-sii să-i fut io azi și mâine, că altfel, draga mea, ți-aș povesti ce mi s-a întâmplat mie cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
tradiția ascunsă a Europei”4, identificând în ciclul baladei Cucul și turturica expresia poetică a luptei dintre bine și rău, „adecă însuși fondul doctrinei dualistice, însuși sâmburele parsismului.” „Pentru paulicieni și mai cu seamă manihei, ne ajunge a aduce aminte imaginațiunea orientală și contactul lor direct cu zoroastrismul.”5 Hasdeu înregistrează continuitatea unei tradiții arhaice, amplu documentată de istoriografia grecească și latină până la supraviețuirea ei în formele culturii populațiilor contemporane iranofone, literatura de dialect ghilani. Posibilitatea extinderii ariei comparative la literatura
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
din Ungaria. Ei și-au ales „un cuib” (Huși, n.a.), care să le amintească de patria pierdută. Impresionat de frumusețile acestor plaiuri, cărturarul le compara cu cele ale celebrei stațiuni cehe Karlsbad (Karlovy-Vary): „Dealurile și pădurile Hușului reproduc până acum imaginațiunii călătorului pitoreștele situri de lângă Carlsbad”. Deosebirea între cele două localități este hazlie: la Karlsbad sunt băi de ape minerale, iar la Huși, băi interne de vin ! Despre pitorescul acestor locuri, istoricul Gheorghe Ghibănescu scria în 1885: „Închis între dealuri e
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să fie curat și orașul destul de igienic, numai neglijența oamenilor face ca să se strice foloasele date de natură. Pozițiunea încântătoare a Hușilor a făcut pe d-l Hăjdeu să-l compare cu Karlsbad: Dealurile și pădurile Hușului reproduc până acum imaginațiunei călătoriului: pitoreștile situri de lângă Karlsbad”. În 1902, Nicolae Iorga călătorea într-o regiune de dealuri cu „trenul alcătuit din vechi vagoane uzate, cu perdele rupte și canapele șterse de soare; căci linia se duce la Huși și Hușul e un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
când te afli pentru prima oară dinaintea acestei țări a naturii! E infinitul, eternitatea care ți se dezvăluie; rămâi desființat, perdut, un fir de năsip, un nimic față de Caosul oceanic, și orice cuvinte meșteșugite aș găsi, oricât mi-aș răscoli imaginațiunea, n-aș fi în stare să exprim în adevărata ei intensitate simțirea ce-ți strânge inima, când îți aluneci ochii pentru întâiași dată pe mișcătoarea mărilor singurătate, cum zice Eminescu poetul vizionar. O! Cine n-a văzut marea acela nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nimic în inspirațiunele lui; - lumea lui e o lume ideală, măreață, dar pe care o putem numi imposibilă, lume iluzorie, bogată de cugetări răpitoare și nalte [...] poeții nu scriu ceia ce simt, ei scriu mai totdeauna ceia ce-și închipuiesc, - imaginațiunea la dânșii este mai tare decât inima, mai fertilă decât senzațiunele 142. Pantazi Ghica distinge trei autori prin calificarea lor ca genii: V. Cârlova, Grigore Alexandrescu și Vasile Alecsandri. Însă în mod semnificativ, ezită să îi acorde același titlu lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]