7,215 matches
-
văzut și observă, întâmplările succedându-se una după alta, trăite sau nu de romancier, scrise fără menajamente literare într-o regresivitate vizibilă a cuvântului în dialog sau chiar în descrierea acțiunii. În superrealism ochiul este cel care definește imaginația în imaginarul scriitorului, stabilind formele și normele de lucru. PRINCIPII ALE CREAȚIILOR ARTISTICE SUPERREALISTE extrovertire prin realizare de scene orduriere, descrise în detaliu; dezvelirea viciilor ca un afront adus sistemului față de starea de fapt a artistului, creatorul artei; eliberarea personajelor de așa-
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
în fiecare dintre noi există poezie, dar nu toți o descătușăm, nu toți o eliberăm, mai degrabă o sufocăm între atâtea tentații cotidiene"... În atelierul unde „singurătatea umple/ căușul palmei/ cu rămășițele șoaptelor” poeta șlefuiește cuvinte din roca dură a imaginarului - fiind într-o continuă căutare a nuanțelor și formelor poetice: „Ieri/ ne plângeam/ de prea mult alb/ Azi/ frunzele arse/ de lacrimi/ sărută pământul/ pe unde a trecut/ ca un vis/ umbra ta/ zilele ascund/ la pieptul rănit/ cununa de
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
omenire condamnată să-și poarte crucea grea a „păcatului originar”. Scrierea este concentrată în metafore fecunde cu profunzimi tulburătoare. Experiențele trăite sunt fructificate în versuri ce ating o treaptă înaltă de puritate și rafinament. Cuvintele - prinse într-un „joc” al imaginarului și fanteziei - se metamorfozează, curgând radioase în „fagurii” complexității semnificațiilor. Dorința poetei de a se elibera de „ulciorul de lut” care se fisurează, se degradează cu fiecare zi ce trece ... este acerbă! Doar îngerii sunt eliberați de povara „formei” și
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
stă sub semnul căutărilor neobosite, șovăielilor, intensităților trăirilor, în care sângele „arde” asemenea unui rug al suferinței. Cu toate durerile care persistă pe retină ... ai senzația că întreaga lume este concentrată într-o privire candidă și tainică. Încrezătoare în puterile imaginarului, eficace din punct de vedere semantic, poeta caută în invizibil cu aceeași ardoare cu care primele raze ale dimineții străpung abisul și umbra, provocând tainele universului ... gata oricând să-i subjuge întreaga ființă. „Oricât am încerca să înțelegem suferința de
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
pictează icoane pe sticlă, făcând parte din anul 2003 și din Asociația Artiștilor Plastici Mureș, participând la numeroase expoziții de grup, festivaluri, cu icoane pictate pe sticlă. Scrierea răspunde exigențelor estetice, elanul creator găsind mijlocul de a depăși anumite tipare. Imaginarul poetei Maria Ileana Belean se caracterizează printr-o adevărată fascinație a ancestralului, prin năzuința și speranța de a regăsi “oazele” originale ale vieții spirituale. Reîntoarcerea spre sursele originale este adânc încrustată în fiecare gând: „m-aștepți răbdător/ cu tava plină
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
luminii tind a-mi înghiți șuvițele castanii. Moartea dinesciană citește ziarul. Stelele pocnesc elefanticele pungute. În ele speranțele hoinăresc mortuar. Desenez empatii cu compasuri de mătase. Ce folos să iubești scame masculine, când reciprocitatea zero, de sorginte non-angelică sfidează șnururile imaginarului mental? Mă îngrop în tomuri senzuale. Mă cațăr pe ochii nimicului din lume spre a observa cu ocheane de carton solitudinea. Petalele vocilor mefistotelice joacă poker cu bastioanele țesălate de zmei. Ce șaradă cuneiformă e viața! Umbrele sensurilor mele își
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488064507.html [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]
-
Românească, 1981, 190 pag, 5 lei; 60. Gîrleanu, E., Nucul lui Odobac, București, Editura pentru Literatură, 1964, 420 pag., 5 lei; 61. Guerrazzi, Fr. D., Isabella Orsini, București, Editura Albatros, 1968, 248 pag., 7 lei; 62. Guțan, I., Tudor Arghezi. Imaginarul poetic, București, Editura Minerva, 1980, 338 pag., 15 lei; 63. Hobana, I., Enigme pe cerul istoriei, București, Editura Abeona, f.a., 276 pag., 10 lei; 64. Hozevitul, Ioan Iacob, Hrană duhovnicească, Buurești, Editura „Lumină lină”, 2006, 624 pag., 15 lei; 65
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Un autor mai mult decât talentat, histrionic, șotios, pendulând între un naturalism bine temperat și un fantastic cu origini livrești, dar cu deschideri fertile, insolite și insolente în imaginar este Gheorghe Andrei Neagu, revendicat, ca orice autor ce se respectă, de mai multe zone culturale și revendicându-și la rându-i, îngândurat ca o lebădă și intransigent ca un condotier, teritorii doar ale sale, pe care, odată botezate, le
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_strochi_1488274260.html [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
interferența a două concepte ce ni se destăinuie încă din titlu. Amorul fiind un sentiment al demnității provenit din conștiința propriei valori a cuiva, prohibit însemnând interzis; astfel, cele două cuvinte dau imaginea puterii unui argument, iar o poetică a imaginarului se reliefează a fi factor de realitate, dar și element de sens, cum ar zice Jean Burgos, în studiul său, „Pentru o poetică a imaginarului”. Încă din prima poezie, intitulată „Blasfemie”, face aluzie la defăimarea celor sfinte, aducând în actualitate
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
însemnând interzis; astfel, cele două cuvinte dau imaginea puterii unui argument, iar o poetică a imaginarului se reliefează a fi factor de realitate, dar și element de sens, cum ar zice Jean Burgos, în studiul său, „Pentru o poetică a imaginarului”. Încă din prima poezie, intitulată „Blasfemie”, face aluzie la defăimarea celor sfinte, aducând în actualitate personaje din Antichitate, pentru a explica trăirile cotidiene. Scaevola, stângaciul, cel iertat de regele Parosena, impresionat fiind de arderea mâinii, ca o torță: „Mucius Scaevola
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
sfărmat/ și marele ochi de safir/ către cer/ înghețat.” („Sic transit gloria mundi”). O rezolvare interesantă privind lumea. Barocul Marianei Cristescu reinventează realul și, simultan, îl umbrește, îi dă dimensiunea misterului, prin viziunea universului curbat. Poeta trece de la real la imaginar, grație unei uluitoare forțe a fantazării. Ca la Arghezi, regăsim capacitatea de a realiza descrierea unei gâze în viziunea marelui cosmos: „Marginalizat,/ cânele meu,/ maidanez,/ și-a luat câmpii/ și a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
sub pază, adică, sub protecția scriitorului, într-o oarecare măsură, iar mărturisirea unei taine eliberează sufletul de angoase. Scriitorul are un loc al său, în care creația se desăvârșește într-o încăpere secretă, ca și cea a alchimistului. E spațiul imaginarului, cel mereu viu al ideii, cum spunea Mircea Eliade, rostind, la un moment dat, precum Lucian Blaga sporesc a lumii taină, fiind mereu sedus de ea. Scriu dintr-o dorință lăuntrică și din iubirea pentru cuvântul care se exprimă prin
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1442679909.html [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
prin aura acestora. ”Port în mine adorabila fiară”, ne declară în ”Ars Poetica” ce deschide volumul ” Adorabila Fiară”. Ce poate fi mai sincer pentru oricine are intenția să-și pună sufletul pe tava lectorului? Foarte multe creații sunt arte poetice, imaginarul fiind realizat în jurul unor motive simple, precum lumină, singurătate, pietre, sunet sau drum, leitmotivul fiind ”cuvântul”. Pentru autoare, cuvintele devin ”edificii de sunete”, preferința fiind îndreptată spre poezia încifrată. De aici oscilațiile expresiei ce pare cerebralizată, patetică, sentimentul trăit sub
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
vădesc maturitatea și o reală conștiință a scrisului”. Personal cred că în poezia ei răzbat și elemente din teza de doctorat susținută pe pământ american, având ca temă exilul și diaspora în literatură. Observați, vă rog, exilul său interior ca imaginar înfiorător, ca să-mi dați dreptate. Poemele sensibile și fragile se ițesc dintr-un preaplin al însetării oarbe, natural și perfect, ducând la un balans etern între tăcere și rostire. Poeta prefigurează singurătatea, pe care o privește nu ca o fugă
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
foarte scump românilor bucovineni. E o deosebită plăcere să ne întâlnim cu domnitorii Moldovei, citindu-i romanele istorice, dar și mai mare e deliciul când îl ascultăm cum vorbește despre călătoriile sale în trecut. De data asta ne-a purtat imaginar spre schitul lui Zagavei, purtându-ne pe urmele monahului Amfilohie (cunoscător al filosofiei antice), care a înființat la 1755 episcopia de Hotin, devenind Amfilohie Hotiniul. Scriitorul simte ca nimeni altul epocile de glorie când sabia și crucea determinau soarta românilor
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
am trezit dimineața, am auzit zarvă mare pe drum. Am ieșit să văd ce se întâmplă. Nebunul din vis, călare pe măgarul lui Brăican, furat de la grădina de zarzavat, cu un toiag în mână, intra în sat, în Ierusalimul lui imaginar, urmat de o droaie de copii care se amuzau de figura lui. <Veniți la mine, striga el, veniți să vă dau pacea și liniștea, veniți să vă dau să mâncați, oropsiților, Dumnezeu mi-a dat darul proorocirii, va veni peste
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
evidențiat că unul dintre cei doi mari prozatori ai literaturii oltene este Jean Băileșteanu. Găsim că în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
al literaturii fantastice (vezi Marin Beșteliu). Există un realism al încercării fictivului ca fictiv (vezi J. L. Borges). Reținem chiar un realism al SF-ului, vezi I. Asimov. Ca întreg, epica românească este impregnată de biografic. Biograficul are preponderentă în raport cu imaginarul. La noi mari povestitori sunt Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Constructori de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Când ești neputincios și singur, viața este absurdă. Viața lui Stan Chiorul nu mai are niciun sens: se sinucide. Interesante sunt și povestirile „Chimia cu Calvera” și „Elevul Bălan”. Ele prind un al ton alt existenței și marchează borne în imaginarul vieții de elev. Remarcabile sunt și povestiri precum: „Nunta lui Petre”, „Răsuflă pădurea”, „Căința” și „Teama”. III. Eroii lui Jean Băileșteanu gândesc: sunt măcinați, sunt frământați de gânduri. Acțiunile lor sunt fundamentate pe sentimente puternice și puternic ancorate în idei
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
orientare tematică; − prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul studiat; − ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. Notă! Ordinea integrării
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
ludicul este hrană spirituală, un mod de-a te juca de-a viața, cu propriul tău eu: „Îmi las capul pe spate / pernă mi-e pasărea zburând migratoare, / îmi las fruntea în față / umăr mi-e râul în revărsare...” (A) Imaginarul său e vultur zglobiu: „pasărea nu are mână / și nici pomul lungi picioare...”, iar cuvântul - uneori „plâns”, „piramidă fără sine / vorbă fără de vechime / țară cu străinămine...” (Constantine, Constantine); dorințe și voințe ce se cer în caldă-mbrățișare: „Ce mult, ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
flori, în ochi, pe buze ori morminte./ Lumina altora/ sugrumă vraja nepătrunsului asuns/ în adâncimi de întuneric,/ dar eu,/ eu cu lumina mea sporesc a lumii taină- “(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - Lucian Blaga) Gândul construiește în imaginar un “axis mundi” într-o succesiune de urcușuri, de iluzii și frustrări... Dorința de accedere la planurile transcendentare este acerbă. Lirismul poartă cu sine o intensă vibrație dramatică, alternanță de tonuri luminoase, blânde și întuneric “mut”, de care se lovește
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
hărăzit de Creator, cultivat și instruit,/ la acest fiu de protopop și nepot de baron»” (Privind la fotografia lui Emil Cioran). În acest chip, nu e batjocură, cum cred cititorii superficiali ai marelui „cinic”, ci însuși destinul neamului său. Paleta imaginarului poetic al lui Ion Iancu Vale este largă, în tonuri contrastante. Caută, de exemplu, pe urmele lui Nichita Stănescu, dar la modul ironic, noduri și semne. Un poem este dedicat nodului, pornind de la zicala a căuta nod în papură: „La
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
lucruri sau idei, făurindu-se pe sine în treptele vârstei, ascensiunii concepțiilor, succesiunii de experiențe, binefacerilor și inevitabilelor greșeli...! Dar, când întâlnești un copil în pragul adolescenței, la care deja poți observa o profundă înrâurire a cunoașterii și detașării de imaginar, o canalizare a aptitudinilor spre domenii ce presupun gândire matură, creativă, știință, talent, îndemânare, efort, perseverență, ingeniozitate... te afli în fața minunii în act, ce stă la temelia unei foarte afective impresii. Nu poți nutri doar o simpatie explozivă pentru astfel
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480081991.html [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o lume numai a lui pe un spațiu liric al vieții cu plus afectiv, cu sens mai mult implicativ decât relativizant. Referință Bibliografică: Gheorghe Izbășescu-Cântece de mântuire / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantuire.html [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]