247 matches
-
diferitelor activități publice desfășurate de către structurile M.A.I.; ... h) constituie, gestionează și utilizează baze de date imagologice, instrumente de lucru ce administrează informații despre modul în care acțiunile M.A.I. sunt reflectate în spațiul public; ... i) utilizează bazele de date imagologice existente la nivelul instituției pentru evaluarea reflectării mediatice a misiunilor și acțiunilor M.A.I.; ... j) participă la activități pe linia monitorizării și analizei media, organizate la nivelul structurilor centrale/teritoriale, precum și la cel al unor instituții guvernamentale sau organisme neguvernamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278175_a_279504]
-
asigurând astfel suportul decizional de specialitate necesar configurării demersurilor de comunicare instituțională; ... b) realizează evaluări cantitative și calitative ale campaniilor de comunicare, respectiv ale diferitelor activități publice desfășurate de către structurile M.A.I.; ... c) constituie, gestionează și utilizează baze de date imagologice, instrumente de lucru ce administrează informații despre modul în care acțiunile M.A.I. sunt reflectate în spațiul public; ... d) utilizează bazele de date imagologice existente la nivelul instituției pentru evaluarea reflectării mediatice a misiunilor și acțiunilor M.A.I.; ... e) asigură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278175_a_279504]
-
diferitelor activități publice desfășurate de către structurile M.A.I.; ... c) constituie, gestionează și utilizează baze de date imagologice, instrumente de lucru ce administrează informații despre modul în care acțiunile M.A.I. sunt reflectate în spațiul public; ... d) utilizează bazele de date imagologice existente la nivelul instituției pentru evaluarea reflectării mediatice a misiunilor și acțiunilor M.A.I.; ... e) asigură suportul de specialitate necesar gestionării situațiilor de criză și a celor cu risc reputațional la adresa structurilor M.A.I. ... Secțiunea a 3-a Obiectivele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278175_a_279504]
-
de comunicare instituțională; ... p) realizează, la solicitare sau din oficiu, evaluări cantitative și calitative, punctuale, atât ale campaniilor de comunicare, cât și ale unor activități desfășurate de M.A.I., reflectate în mass-media; ... q) constituie, gestionează și utilizează baze de date imagologice, instrumente de lucru ce administrează informații despre modul în care acțiunile M.A.I. sunt reflectate în spațiul public; ... r) asigură acreditarea jurnaliștilor la nivelul aparatului central al M.A.I. ... Articolul 16 Centrul de presă are următoarea componență: I. Compartimentul comunicare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251838_a_253167]
-
de comunicare instituțională; ... b) realizează, la solicitare sau din oficiu, evaluări cantitative și calitative punctuale, atât ale campaniilor de comunicare, cât și ale unor activități desfășurate de M.A.I., reflectate în mass-media; ... c) constituie, gestionează și utilizează baze de date imagologice, instrumente de lucru ce administrează informații despre modul în care acțiunile M.A.I. sunt reflectate în spațiul public; ... d) desfășoară, la ordin, activități de îndrumare, control și de evaluare a activității de informare și relații publice la instituțiile și structurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251838_a_253167]
-
Războiul informațional sau mediatic este nou apărut în marele cadru al războaielor informaționale (războiul psihologic, războiul imagologic, războiul de comandă - control și cel electronic, războiul web), aceasta datorită atingerii unui grad de globalizare al mijloacelor de comunicare în masă. Războiul informațional poate fi întreprins pe diferite căi: Informația în sine, ajunge să fie privită ca o armă
Război informațional () [Corola-website/Science/298603_a_299932]
-
afacerilor personale sau familiale, liderii sindicali vor continua manevrele păguboase din anii trecuți: fragmentarea protestelor, ca să pară că nu sunt destui oameni în stradă;orientarea mitingurilor spre parlament sau guvern, astfel încât protestele să se desfășoare în piețe mari, fără impact imagologic. Astfel, liderii sindicali sunt acoperiți față de membri (am organizat proteste), dar și față de regim, căruia nu-i cauzează probleme. Puterea nu se teme de aceste proteste în sine, cât de perspectiva ca membrii de sindicat să pornească, de la aceste manifestări
Băsescu se teme de manifestările străzii. Cum va fi protejat Palatul Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/47634_a_48959]
-
de idei și abordări între istorici români și italieni privind raporturile românilor cu Sfanțul Scaun, domeniu de cercetare marginalizat până în 1989. Sunt astfel evidențiate atât aspectele doctrinare și istorice ale acestor raporturi, dar și cele culturale în general (artistice, literare, imagologice). Acestea din urmă sunt analizate și comentate, printre altele, în studiile semnate de Ioan-Aurel Pop (Îl Cristianesimo presso i Romeni - tra Occidente e Oriente) și Veronica Turcuș (Teologia ed espressione architettonica nel Duecento: l'esempio del monastero cistercense di Carta
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
cu rezistența fondului. "Schimbările la față", câte au fost, dovedesc, de fapt, neschimbarea noastră. Soarta "formelor goale" este, vai, chiar soarta noastră. Încât, propunând această situație-problemă, iscând firesc comentarii, ne întoarcem, de fapt, la întrebarea Dvs. de final: "De ce ocheanul imagologic eminescian (splendidă sintagmă n.n.) dezvăluie astăzi goala noastră rezistibilitate?" De ce? Tot Eminescu a răspuns: civilizația vorbelor, negustoria de principii, fuga de muncă, "desfrâul naturilor catilinare" / "nulități catilinare", caracterele "arare" etc. Și lista poate fi lungită... Și nu în ultimul rând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1. În afara invaziilor și a ocupațiilor militare străine succesive (rusă, mai întâi, turco-austriacă, mai apoi), care au produs și întreținut diferențiat efecte de natură economică, socială, politică și administrativă în societatea românească, anii convulsivi ai crizei au prilejuit, sub raport imagologic, benefice contacte cu reprezentanții altor lumi și civilizații, contacte pe care normalitatea în cel mai bun caz le-ar fi amânat, dacă nu și anulat. Faptic, reamintind ceea ce am evidențiat în cuprinsul unui alt studiu 2, conflictul crimeean a inaugurat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și imaginar În schimbarea discursului Puterii, de la stalinism la național-comunism, trecând prin măștile tranzitorii ale centralismului democratic, etatismului paternalist, În promulgarea unei societăți de tranziție În care modelul liberal democrat a fost și cred că Încă este doar o referință imagologică controlată, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a unei noi clase de manageri politici și economici provenind din structurile unei societăți autarhice, nedemocratice și anti-liberale. Motive pentru o investigare a tranziției culturale românești Pornesc de la premisa că În România a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca formă de adaptare obligatorie, Încă una venită din regulamentele instituțiilor statului. Descrierea românului de după 1989 a devenit o preocupare favorită a unor categorii diferite de cercetători, analiști și eseiști, redeschizându-se astfel capitolul definițiilor etnopsihologice reactualizate În descrieri culturale imagologice. Încercarea de a ajunge iar la „românul generic”, românul transcendent, a fost cu atât mai Întemeiată cu cât renașterea unei Mitteleuropa ori Zentraleuropa arată că unele modele culturale sunt „transcendente” atunci când europenitatea europenilor este rediscutată. În acest punct s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
curente de azi. Sunt de părere că o discuție despre românul „generic” are ca miză modelul cultural autohton și că o privire diacronică asupra variantelor acestui român generic merită atenția cititorului, tocmai pentru a se sesiza construcția imaginarului sub formulările imagologice. „Noutatea” omului este o teză adânc Înrădăcinată În fundamentarea religioasă a culturii europene, și ea nu a dispărut, chiar după așa-zisul „sfârșit al istoriei”. Ne putem Întreba, desigur, de ce avem nevoie de „noutatea omului”. La această Întrebare răspunde Înțelesul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
indivizi reprezentativi ori generici pentru aceste modele, În genul popular În epocă al lui Hermann Keyserling 2. Studiile despre imaginar vorbesc despre „invenție” mai ales În cultura scripturală a hărții, ori cea a reprezentării trecutului În muzeu, ori În cea imagologică a recensământului 3, În invenția imagologică a unor părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modele, În genul popular În epocă al lui Hermann Keyserling 2. Studiile despre imaginar vorbesc despre „invenție” mai ales În cultura scripturală a hărții, ori cea a reprezentării trecutului În muzeu, ori În cea imagologică a recensământului 3, În invenția imagologică a unor părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
critice variatele relatări în limba germană despre români, luați ca indivizi - fizionomie, trăsături de caracter, comportament -, dar și ca membri ai unui grup etnic. Acest vast material documentar este filtrat în Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic (apărut în germană în 1985 și în versiune română în 1995), „primul studiu despre imaginea românilor așa cum a fost ea receptată, în cuprinsul unui lung interval de timp, într-o vastă arie lingvistică europeană”, rezultatul unui efort „răbdător și minuțios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
ținut la București în 1983, și este totodată redactorul volumului de comunicări rezultat din colocviu, Rumänisch-deutsche Interferenzen (1986). SCRIERI: Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum. 1775-1918. Eine imagologische Studie, Köln-Viena, 1985; ed. (Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic), tr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1995; Spiegelungen. Romanistische Beiträge zur Imagologie, Heidelberg, 1996; Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, tr. și postfață Florin Manolescu, București, 1996; Limbă și politică în Republica Moldova, Chișinău, 1998; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
locvace formează de fapt spiritul viu al locului, surprins în scene pitorești, intens colorate, cu miez în genere anecdotic, de portret moral. Nu sunt trecute cu vederea nici detaliile vestimentare, nici comportamentele tipice, interesante foarte dacă ne gândim la perspectiva imagologică. În restaurante s-ar putea să întâlnești oricând "un ofițer ungur" aflat "în luna de miere cu o nemțoaică, căreia îi plac mult fructele zăhărite și ține cu prea multă dragoste la un bubi impertinent"37. Pe tren dai, în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
roș la păr ca un morcov și care venea tocmai de la Honcong În primblare... O primblare de trei luni de la China prin India!...” („Misia mea la Londra”, text din 1859 În Opere, vol. IV, ed. cit., p. 579). Un bilanț imagologic a oferit Paul Cernovodeanu, „Imaginea Angliei la călătorii români până la 1860”, Revista de istorie 38 (5), 1985, pp. 471-486. De reținut că tot În vara anului 1835 Burnouf se află, pentru câteva luni, la Londra, pentru colaționarea manuscriselor zoroastriene. 199
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
portretul prodigios, În afara câtorva prieteni sași care au și difuzat cele mai importante știri despre călătoriile sale În ultimii 20 de ani. Din punctul de vedere al culturii multiple din Transilvania secolului al XIX-lea, Honigberger e deopotrivă un factor imagologic și unul al interferenței: pentru un examen istoric al epocii sale și al legăturilor cu provinciile românești, avem la dispoziție modelul lucrărilor lui Arnolf Huttmann, Adolf Armbruster 2 și Klaus Heitmann 3. Relațiilor românilor cu sașii trebuie să le adăugăm
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de raporturile Ortodoxiei cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ca sursă Însăși viața pe care o duce persoana respectivă. Vom analiza aceste aspecte În continuare. Atitudinile persoanei În viață Nu vom analiza În acest cadru imaginea persoanei, modul ei de a se prezenta În lume din punct de vedere imagologic. Vom analiza numai atitudinile sau felul de a fi și de a acționa al persoanei În decursul existenței sale. Dată fiind plasticitatea adaptativă a existenței, modurile de a fi sau de a reacționa ale unei persoane sunt extrem de variate. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din punct de vedere formal, și un simbol care exprimă semnificația acestuia. Fiecare individ are imaginea care-l reprezintă. Descifrarea semnificațiilor simbolice ale imaginii Eului ne pun În față o varietate extrem de interesantă și nuanțată de aspecte - o adevărată semiologie imagologică a persoanei. În sensul acesta, am izolat câteva aspecte esențiale ale acestei imagologii, pe care le prezentăm În continuare: aă Semnificația relațională a imaginii este dată de participarea directă a acesteia În cadrul Întâlnirii și al comunicării interpersonale. Imaginea este prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trebuie discutate și tipurile de imagini, precum și rolul acestora. Orice imagine definește și exprimă identitatea Eului unei persoane. Noi luăm contact cu celălalt, În cadrul Întâlnirii interpersonale, În primul rând prin imaginea acestuia. Acest contact este o impresie. Prin urmare, relația imagologică este de tip emoțional-afectivă. Ea, ca impresie, este o stare sufletească care transgresează aspectul formal al individului, respectiv imaginea acestuia, deschizându-ne accesul către interioritatea subiectivă a persoanei respective. Prin intermediul simbolului imagologic al persoanei din fața mea, eu am acces la
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Acest contact este o impresie. Prin urmare, relația imagologică este de tip emoțional-afectivă. Ea, ca impresie, este o stare sufletească care transgresează aspectul formal al individului, respectiv imaginea acestuia, deschizându-ne accesul către interioritatea subiectivă a persoanei respective. Prin intermediul simbolului imagologic al persoanei din fața mea, eu am acces la subiectul pe care aceasta Îl reprezintă. Funcția psihologică principală a imaginii Eului este aceea de a ne Înfățișa ceea ce este În spatele ei. Acest aspect este cu atât mai mult scos În evidență
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]