423 matches
-
sugerează complexitatea termenului și, în același timp, obligativitatea menționării unui alt concept din sociopsihologie, si anume cel de imagologie, care "cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele" (DEX, 1996: 475). I.3.b. Imagologie socioculturala (auto)percepția românilor Am menționat în "Spre o semiotica socială" că atât imaginea, cât și imagologia au în structura de profunzime noțiunea de valoare care trebuie interpretată nu doar ca scop, ci și ca mijloc, prin întruparea mentalului colectiv
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de imagologie, care "cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele" (DEX, 1996: 475). I.3.b. Imagologie socioculturala (auto)percepția românilor Am menționat în "Spre o semiotica socială" că atât imaginea, cât și imagologia au în structura de profunzime noțiunea de valoare care trebuie interpretată nu doar ca scop, ci și ca mijloc, prin întruparea mentalului colectiv al interlocutorilor în obiecte-semn cu un caracter persuasiv. Aspectualizarea durativa a unui sistem de valori specific unui
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
individ are imaginea care-l reprezintă. Descifrarea semnificațiilor simbolice ale imaginii Eului ne pun În față o varietate extrem de interesantă și nuanțată de aspecte - o adevărată semiologie imagologică a persoanei. În sensul acesta, am izolat câteva aspecte esențiale ale acestei imagologii, pe care le prezentăm În continuare: aă Semnificația relațională a imaginii este dată de participarea directă a acesteia În cadrul Întâlnirii și al comunicării interpersonale. Imaginea este prezența concretă, specifică a persoanei. Ea este cea care, prin impresia pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al autorității, În cazul șefului sau conducătorului, mai ales când acesta Își arogă calități și putere de dictator, sau prin intermediul seducției sugestive, al convingerii captative, În cazul tipului reprezentat de actor. Trebuie remarcat faptul că, din punctul de vedere al imagologiei Eului, ambele tipuri psiho-morale nu diferă Între ele. Mai mult chiar, se poate spune că sunt puternic Înrudite prin origine, trăsături, tendințe, intenții. Orice șef sau conducător trebuie să fie și un actor desăvârșit, pentru a-și putea exercita imagologic
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
duce, În ambele situații, la o gravă alterare imagologică a Eului, cu consecințe negative pentru persoană, fapt remarcat de ceilalți, care-i izolează sau Îi refuză. Vom prezenta În continuare cele două grupe principale ale acestor tipuri. a. Tipurile psihopatologice Imagologia tipurilor psihopatologice se caracterizează printr-o alterare a sistemului personalității acestora, având ca efect o transformare, mai mult sau mai puțin profundă, a Eului lor personal. Boala psihică, indiferent de forma și gravitatea ei, transformă individul, Înfățișarea acestuia, modul de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente social etc. Problema generală a imagologiei Eului și semnificația acesteia este, așa cum se poate vedea din cele de mai sus, una dintre dimensiunile psiho-morale cele mai importante ale analizei Eului și poate prima În Întâlnirea, abordarea și cunoașterea unei persoane umane. 11 VÂRSTELE EULUI (SEMNIFICAȚIA PSIHO-MORALĂ
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale, transplantarea Într-un alt mediu sociocultural, deprecierea valorilor morale și cultural-spirituale În care a fost format individul, influența unor factori negativi familiali sau absența familiei etc. Imagologia Nebuniei morale Dintotdeauna, prezența nebunului și actele sale au fost urmărite cu surprindere atrăgând atenția. Manifestările nebunului apar ca fapte neobișnuite, nefirești, adesea violente, sau ca expresie a unei profunde stări de nefericire, bizare și de neînțeles, periculoase și imprevizibile
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și de a se comporta, un caracter contrar actelor morale, prezența nebunului a făcut ca acesta să se transforme Într-un personaj aparte, iar manifestarea publică a nebuniei să devină un „spectacol”. Acestea Însă, la rândul lor, presupun o anumită „imagologie” specifică nebunului și nebuniei. Analiza imaginii nebuniei este esențială În cunoașterea acesteia, Întrucât ea este cea care marchează prezența nebunului și prima care favorizează accesul la cunoașterea nebunului. Pentru Înțelegerea nebuniei, trebuie precizat faptul că imaginea acesteia reprezintă „limbajul simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale imagologice. Cu puține excepții, nebunul nu se consideră diferit de ceilalți ci, dimpotrivă, el Îi consideră pe ceilalți ca fiind schimbați. Între nebun și lume s-a produs o „fractură morală” care-i separă, făcând să se refuze reciproc. Imagologia Nebuniei este construită de modalitatea În care este văzut nebunul de către ceilalți indivizi ai cetății. Această imagologie a variat, ca modalitate de reprezentare, În decursul istoriei, În funcție de valorile morale și culturale ale societății. Distingem, În sensul acesta, următoarele modalități de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe ceilalți ca fiind schimbați. Între nebun și lume s-a produs o „fractură morală” care-i separă, făcând să se refuze reciproc. Imagologia Nebuniei este construită de modalitatea În care este văzut nebunul de către ceilalți indivizi ai cetății. Această imagologie a variat, ca modalitate de reprezentare, În decursul istoriei, În funcție de valorile morale și culturale ale societății. Distingem, În sensul acesta, următoarele modalități de reprezentare imagologică a nebuniei: aă Nebunia tragică din antichitatea clasică elină, așa cum apare ea În cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică, va aduna nebunii din cetate pentru a-i Închide/interna În ospicii de alienați. Considerați
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la Clinica de la Salpetrière din Paris. S. Freud transferă „spectacolul medical” al cazurilor clinice În „dialoguri de intimitate”, psihanaliza vizând În special „privirea interioară” a „cazului”, mai exact „imaginea simbolică” a Inconștientului său: vise, acte ratate, complexe, frustrări, etc. Această imagologie a nebuniei ne servește la Înțelegerea naturii speciilor nebuniei din punct de vedere psihomoral. Nebunia nu este, În mod exclusiv, o boală psihică, un fenomen uman complex, un mod de a fi și un mod de a se Înfățișa al
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de expresie germană al literaturii, care și-a dobîndit renumele prin cercetarea textelor narative. Franz Karl Stanzel strălucește totuși nu numai prin lucrările sale teoretice, ci și prin multilateralele sale interese în direcția studiilor culturale, precum în lucrările sale despre imagologie (Europäer [Europeni], 1997) și despre "privirea accidentală" (Telegonie Fernzeugung [Telegonie Concepția la distanță], 2008). În afară de aceasta, este un vorbitor strălucit, care știe să-și întrețină publicul cu vorbe de duh și cu mult șarm, și a fost după cum pot mărturisi
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
investigaciones, con un ensayo sobre el tango, Buenos Aires, Ricordi Americană, 1936. VUARNET, J.N., Le philosophe-artiste, Lignes Essais, Paris, 2004. REVISTE Acta Yassyensia Comparationis, Editura Universității Al.I. Cuza Iași, numerele 1/2003: Occident / Orient; 2/2004: Identitate / Alteritate; 3/2005: Imagologia exodului. . Editură JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, țel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED ÎN ROMÂNIA 1 Ernesto Sábato, Abaddón, Exterminatorul, Univers, București, 1986, p. 37. 2 Cioran, Tratat de descompunere, Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
substantive: abdominalgie, apendicectomie, autoacuzație, autoeducație, autoironie, automedicație, balcanologie, bioenergie, calcemie, carmangerie, ciupercărie, claustrofobie, concatenație, conotație, contracepție, conversie, coronografie, demofobie, depresie, difuzie, diglosie, discografie, dizarmonie, ecografie, ecospecie, edentație, emisie, empatie, enterologie, etruscologie, extensie, etnie, filmografie, francofonie, frecție, frezie, hidroizolație, hiperinflație, iconoclastie, imagologie, implantologie, intelighenție, intubație, izometrie, kinetoterapie, levitație, lustrație, malnutriție, mamografie, meloterapie, metaloplastie, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microproducție, microsomie, migrație, misandrie, muzicografie, maximafilie, monosemie, naratologie, ocluzie, oscilografie, oscilometrie, paleoarheologie, paranghelie, parapsihologie, parotidectomie, pedofilie, pizzerie, pneumologie, podologie, postgaranție, preselecție, prezentație, pudibonderie, primoinfecție, procesomanie, prospecție
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
l'altérité, la polémologie des sexes, la confrontation de la loi du père avec la loi de la mère, la dégénéréscence sont surprises dans le roman de 1894, et ce sous-chapitre que nous lui avons dédié en utilisant les instruments de l'imagologie, se propose d'illustrer la manière dans laquelle l'art de l'écrivain les offre au lecteur. Nous nous sommes proposés aussi de récupérer quelques textes tels la nouvelle "L'auberge des corneilles", par lesquels l'écrivain offre au lecteur
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu Șt. Cazimir, Viorica Diaconescu, Alexandru Melian și Petre Nicolau); The Phantom Church and Other Stories from Romania, tr. Sharon King și Georgiana Fârnoagă, pref. edit., Pittsburgh, 1996. Traduceri: Günter Krupkat, Nabou, București, 1979; Klaus Heitmann, Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, postfața trad., București, 1996. Repere bibliografice: Piru, Varia, I, 481-484; Grigurcu, Idei, 275-279; Constantin, Prozatori-critici, 142-145; Ungheanu, Arhipelag, 376-379; Iorgulescu, Scriitori, 304-305; Nicolae Manolescu, Caragiale și ceilalți, RL, 1983, 43; Iorgulescu, Prezent, 290-292; Piru, Critici, 81-84; George, Sfârșitul, IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
dificultate i-ar putea fi atribuită vreo ascendentă leopardiană lui D'Annunzio care, mănat și de un orgoliu ce nu îngăduie apropierea să reală de un alt gigant fără impresia că i s-ar face un deserviciu respingea cadențele și imagologia recanatezului. Totuși, în ciuda diferențelor evidente de etică și poetica, D'Annunzio recunoaștea în Leopardi pe unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii italiene din toate timpurile. A rămas memorabilă replică adresată lui Umberto Saba prin care ne informează că
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prin motivele vântului, drumului și valurilor și în imagini ale insulei, miraj al certitudinilor și stabilității. 3.3.1. Vântul, suflul căutării Versurile quasimodiene sunt impregnate de un dramatism ce își trage seva din căutarea unui reper stabil. La nivelul imagologiei poetice neliniștea căutării se concretizează într-o serie de motive literare, precum cele ale vântului, drumului, valurilor ce însoțesc deplasările eului spre spațiile literare ale stabilității: țărmul și insula. Alături de singurătate și de conștiință propriilor limite, durerea ce ia naștere
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rescriindu-le, dar, concomitent, a conștientizat și necesitatea de a se elibera de greutatea tradiției. 3.3.2. Regasirea armoniei prin metamorfoza vegetală și concepția leopardiană despre natura Dorința poetului ermetic de stabilitate și certitudine nu se manifestă la nivelul imagologiei literare numai prin încercarea de a se odihni în spațiul fix al insulei, ci și prin tentativă de a se reintegra într-o natură necontaminată și prin cea de a găsi o cale de comunicare cu divinitatea.362 În primele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ce noapte lungă, trad. MB).518 Repetiția nu te părăsește încă (...) nu te părăsește în poziție inițială de vers, scoate în relief puterea pe care versurile Canturilor o exercitau asupra imaginarului quasimodian. Vântul, carele, Ursa, hoțul, grotele sunt elemente ale imagologiei și cronotopiei specifice romanticului pe care scriitorul ermetic le încadrează în scenografia dată de Sicilia natală. Leopardi le reunise în Alla Primavera: Echo, nu-n chip de boare, / ci-n chip de duh nefericit de ninfă (...) Stânci sihastre / și grote
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
iconoclasmul futuriștilor, detractările de orice tip și fragmentările sau limitările induse fără voie de emuli, care preferau, de la caz la caz, ori proza Micilor opere morale ori poezia Canturilor ori cugetările din Zibaldone, care preluau un element sau altul de imagologie sau tehnică leopardiană, formând un mozaic aleatoriu prin însuși modul în care tradiția literară se transmite în operele urmașilor. În acest sens, în prima jumătate a veacului trecut, s-a vorbit despre leopardismul de factură colectivă al scriitorilor revistei 'La
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
veritabile rescrieri ale unor versuri leopardiene. Deoarece în Ce noapte lungă Quasimodo menționează colina, vântul, pădurea, Ursa, grotele, hoțul (acel pallido ladron din Viața Solitara, v. 78), toate motive literare ce definesc poezia recanatezului, este evident că aceasta poezie reelaborează imagologia maestrului: Vântul, cu strune, din Iblei, din conurile / Madoniei smulge imnuri și plângeri / pe timpane de grote străvechi / că agava și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
magia erotică, fecioara legând fiara, mitologia labirintului, limba adamică, antropologia locuirii tradiționale), pentru a evidenția importanța confruntării permanente dintre haos și cosmos ca elemente de semn contrar, coexistente în imaginarul popular românesc. În Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din București, Marele Premiu al ASPRO ș.a.), O. urmărește modul în care s-au născut, au evoluat și au supraviețuit (sau au dispărut) stereotipurile referitoare la evrei. Traseul acestei evoluții începe cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
care se compune „evreul generic”, „abstract” și „virtual” sunt urmărite exhaustiv, de la portretul fizic și profesional la cel moral și intelectual, de la portretul magico-mitologic la cel religios, fiecare dintre aceste portrete fiind dezvoltat în câte o secțiune separată. Studiul de imagologie etnică este dublat de unul de antropologie vizuală, aproximativ două sute de ilustrații susținând demersul științific. După decenii de tabuizare a subiectului, lucrarea a declanșat o dezbatere vie. Microromanele parabolice din Cutia cu bătrâni (1995) continuă firesc lucrările științifice ale lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]