595 matches
-
existența Sa în viața pământeană, precum și mesajul Învățăturilor Sale, folosindu-se de documente biblice și istorice. Nașterea și Botezul lui Hristos sunt anunțate ca o deschidere a cerului. Transcendența divină se deschide și coboară la noi, intră, se întrupează în imanența noastră pentru a-i reda statutul originar pentru a o deschide. Astfel, cerul coboară pentru a ridica pământul, coborârea lui Hristos are drept scop deschiderea noastră și suirea noastră.” Sfinția sa, preotul stavrofor Radu Botiș, accentuează în slovele sale mai mult
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_pedagogice_si_catehet_radu_botis_1387637364.html [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
Din acest punct de vedere, noi fusesem și mai privilegiați căci o dată cu venirea acelor funești saltimbanci de la răsărit, ne procopsisem cu toptanele marxistoide, plus codicilul scrierilor leniniste, adunate laolaltă, ce ar fi depășit cu mult înălțimea Golgotei, o Golgotă a imanenței din vârful căreia paraliticul Ilici ne privea cu ochii săi demenți, răstignit în căruciorul în care avea să o sfârșească, mirosind a excremente. Să zicem c-așa stau lucrurile, că toate astea așa s-au și-ntâmplat cum zici tu
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxiv.html [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
Pari un străin și tânăr. Pe-aici cei duși se duc/ spre tot ce nu-i a nu-i.»” (Marea din ziua întâi, s. n.). Pe acest traseu omul pare „un străin și tânăr”, adică sufletul este ceva străin în temnița imanenței, și tânăr spre cele ce sunt ale Logosului. Cât de aproape rimează cu celebrul vers „Ceva străin este sufletul pe acest pământ” al lui Trakl, din poemul Primăvara sufletului, minunat descifrat de Heidegger! Dar să subliniem ce este de subliniat
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
unei lumi sui-generis, ale unei lumi unde zburdă, libere și pure, ființe fără chip, ființe de gând și de spirit, dispersia, numai ea, este realitatea conținutului. Ninsoarea, ploaia, polenul, dar și cuvintele sunt manifestări ale dispersiei în lumea concretă, în imanență, sunt întrupările ei, în sensul etimologic al cuvântului : Ninge sus/ Cavernar/ Ninge sus - // Ninge-se pe buze, murmuz./ Apoi revenirea: ninge-ar - // Ninge rivière: articulare purg - / Articulațiile ning,/ Rivière... Se poate adauga faptul că dispersia este enigmatică, eventual și irațională
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
așadar, ținta existențială (și, decurgând de aici, chiar dacă indirect, într-o fericită subsidiaritate, programul estetic) sunt configurate în cel puțin două poeme emblematice - Sublimul 2 și O liniște sepia. Un prim palier are în vedere așa-zicând metoda prin care imanența plată și greoaie poate fi obligată să lase a se întrezări transcendența - anume: “ruperea de ritm”. Ruperea de ritm, ieșirea din monotonia percepției plafonate, declanșează amintitul brainstorming, care, la rându-i, cum am încercat să probăm, deschide accesul spre abisul
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
foarte adânc și foarte departe, în fundamente. * Marcel Turcu scrie, deci, o poezie a non-imanenței, o poezie de factură intelectuală, ce ajunge la spirit dinspre rațiune, mai degrabă decât dinspre inimă. Scrierile sale dejoacă ceea ce numeam altundeva farsa ontologică (pretenția imanenței de a fi realitate), o deconspiră prin luciditate, o devoalează și o dizlocă demolându-i limbajul mălăieț, perfid, disimulant. Dispersia este substanța de contrast, feminină, pe ecranul căreia se impune masculinitatea aspirației verticale înspre Ruah, înspre Spirit. Totodată, în planul
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
câte cred, un sens foarte limpede și foarte coerent (nu lipsit, însă de necesara ambiguitate poetică), un program estetic lucid (nici pomeneală de automatism psihic pur, de domnia aleatoriului), o căutare înfrigurată a celor ce sunt în transcendență, nu în imanență, un dialog continuu cu marii mistici, cu Sfinții Părinți (o probează, de altfel, chiar motto-urile, dintre care aș alege și reproduce unul singur, sublim: “Mă-nclin cu evlavie ‘peretelui din mijloc’ al casei - din nevoințele lui Ioan Scărarul”). Formula
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
și sintonie) cu tensiunile orizontalitate - verticalitate din artele plastice contemporane (happening, de o parte, Brâncusi sau Alquin, pe de alta). Notăm însă, și subliniem, simțământul de neîmplinire existențială al ființei aplatizate, orizontalizate (ca să zicem așa), al ființei cufundate, absorbite în imanență și tânjirea ei spre acele “râpe de sus”, unde “clopotul bate singur”: Poate că dintr-un început riturile erau circulare Și ființele nu existau... Poate că stiftingul Ori poate saveul Sau Loira: puternicul meu subconștient!... Drama eului constă în aceea
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
onest și a dus până la capăt lupta de a-și îndeplini dezideratul pentru care a trăit și a murit. Adică mântuirea și căpătarea demnității noastre umane. A-L urma pe El e cea mai mare onoare.. Să nu uităm de imanența lui Dumnezeu (noțiune de prezență imediată a lui Dumnezeu care umple totul) . Și cum susține A.W.Tozer, trebuie să ne revendicăm din nou "vechea zestre a eternității", să lucrăm pentru permanență și nu după aparență, deoarece entuziasmul zilelor noastre
INTEGRITATEA ŞI CONTEXTUL SOCIAL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_integritatea_marina_glodici_1366631046.html [Corola-blog/BlogPost/345951_a_347280]
-
nu numai de importanța Sfântului Grigorie de Nyssa în învingerea elementelor extremiste din gândirea origenistă, dar și de faptul că reprezenta o lectură prețioasă în rândul călugărilor, a examinat critic învățăturile venerabilului său predecesor, clarificând dinamica repausului și a mișcării, imanenței și transcendenței, activității și pasivității, naturii și harului, în al aspirației creaturii. Miza era o nouă teleologie, o nouă introspecție în misterul îndumnezeirii, cu profunde implicații pentru înțelegerea de către călugări a țelurilor praxisului monahal. Ca și în cazul Sfântului Grigorie
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
creierele anesteziate. Compoziția numită banc este un construct cu efect imediat. Locul bancului este „peste tot”: unde are acces colocvialul, în conferințe, în discuții aplicate, în conversații, în negocieri. Sigur, bancurile nu au loc în tratatele științifice. Fără a avea imanență în colocvial, bancul este, un element de element în discursivitatea colocvială. Omul este o ființă socială. S-a dezvoltat și trăiește într-un mediu de socializare. Experiența bancului este una specifică și inteligentă nu numai pentru că necesită o dublă gândire
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
16 din 16 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Omul zilelor noastre se luptă pentru a nu pierde sentimentul transcendenței. Ideea că este pe pământ pentru un sens care depășește viața lui precară de aici, e zbuciumul lui. El se adaptează imanenței, veacului. Efortul luptei spre a nemuri îi ia locul o practică, pe care o ideologizează, în vederea realizării fericirii terestre. La el, acțiunea capătă un primat asupra contemplației. „Homo Faber” triumfă asupra lui „Homo Sapiens”. Nu în zadar substituie Faustul lui
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_raportul_intelectualilor_cu_biserica_astazi.html [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
nici îndumnezeirea firii create și nici relația de solidaritate organică și ontologică dintre biserică și lume. Concepute în mod dualistic, Biserica și oikumena forjează două planuri paralele și separate, unite printr-o simplă coordonare a celor două dimensiuni: transcendența și imanența . Nu întâmplător școlile teologice protestante au căzut în una din cele două extreme, fie în extrema care afirmă transcendența totală a lui Dumnezeu, cum este teologia dialectică, fie în extrema liberală, care confundă pe Dumnezeu cu lumea. Necunoașterea sau ignorarea
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449963.html [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
ceas și a zis: Îi dau ultimatum lui Dumnezeu ca în câteva minute să mă trăsnească dacă există! Și apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele și a demonstrat că Dumnezeu nu există. 54. Unde este omul, în imanență, absolut liber? Într-o bisericuță din lemn din Maramureș, unde sacerdotul creștin vorbește de mistere, de taine, și se lasă învăluit de ele ca și credincioșii. 55. Omul este liber și eliberat numai în templul creștin, acolo, în ritual, când
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
tradiția, educația din familie și teama de Dumnezeu!?...Ni se propunea un Dumnezeu al iubirii (loc rezervat ceva mai târziu Partidului „biruitor” și atoateocrotitor și dictatorului „demiurg” , supralicitat de poeții de curte cu imberba, găunoasa și regretabila metaforă - sublimă în imanența ei - de „Dunăre a gândirii”!?) cu un Dumnezeu pervertit în tot atâtea instanțe superioare câte pedepse ar fi „meritat” natura, gravitatea abaterilor și abdicărilor necredincioșilor de la conduita și morala creștină. În locul unui Dumnezeu al iubirii necondiționate și nemărginite, ni se
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Confesiunile_unui_nedus_la_biserica_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 2 Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 2 Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei; al baladei ”Toma Alimoș
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
pe deasupra intervine și perspectiva istorică.Dacă într-un timp dat, comunitatea omenească acceptă acea crimă ca pe o necesitate eroică, în alt timp dat, aceasta poate să fie renegată și infierată. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică.Eseu de AL.FLORIN ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
creierele anesteziate. Compoziția numită banc este un construct cu efect imediat. Locul bancului este „peste tot”: unde are acces colocvialul, în conferințe, în discuții aplicate, în conversații, în negocieri. Sigur, bancurile nu au loc în tratatele științifice. Fără a avea imanență în colocvial, bancul este, un element de element în discursivitatea colocvială. Omul este o ființă socială. S-a dezvoltat și trăiește într-un mediu de socializare. Experiența bancului este una specifică și inteligentă nu numai pentru că necesită o dublă gândire
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
ca exprimări folclorice, cu o prezență a invitaților în continuă scădere la ritualul religios). Cauza majoră a acestor stări de lucruri rezidă în conceperea lumii ca fiind autonomă și, implicit, idolatrizarea ei, și impunerea unui abis între transcendența Divinității și imanența lumii. c) Progresul extraordinar al științei și tehnologiei este un factor constitutiv al postmodernității, așa cum am arătat deja. Se pune accent pe cunoașterea intelectuală, ca expresie a unei raționalități exacerbate, promovată cu ajutorul unor mijloace ultramoderne: internet, biblioteci virtuale, baze de
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
5. Atitudinea și reacția Bisericii față de provocările postmodernismului a) În fața individualismului postmodernist, se impune cu necesitate afirmarea identității ortodoxe, ca sistem religios unitar și unificator al tuturor existențelor umane în Iisus Hristos Mântuitorul și Domnul. Echilibrul sinergic între transcendența și imanența lui Dumnezeu se susține în teologia ortodoxă grație doctrinei privind energiile divine necreate. Mântuirea se obține prin conlucrare cu harul dumnezeiesc, sâvârșind binele, în marea familie creștină - Biserica. - care trebuie să constituie un pol viguros de opinie, în fața tendințelor postmoderne
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
sâvârșind binele, în marea familie creștină - Biserica. - care trebuie să constituie un pol viguros de opinie, în fața tendințelor postmoderne de a crea un sistem quasi-secular și laicizant, numit pompos „societate civilă”. Cultivând autonomizarea rațiunii, această societate s-a închis în imanența istoriei, fiind, pe drept cuvânt, „rezistentă la evanghelizare” și „antiontologică” . Potrivit Părintelui Profesor Ion Bria, „în timp ce recunoaște ambiguitatea acestei situații, teologia ortodoxă apare de multe ori ca inhibată, ezitantă. Anumite curente din spiritualitatea ortodoxă vorbesc de neîncredere în lumea postmodernă
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
sale, construind un echilibru foarte atent controlat între ceea ce este implicit și explicit în expunere. F. P.: Cum ați aplicat aceste idei în cărțile dvs.? M. D.: În romanele mele, concepute și realizate ca niște ample parabole, tehnica digresiunii, simbolurile imanenței și ale transcendenței, referirile documentare, cronologia, parantezele explicative, părțile eseisitice sau lirice sunt plasate astfel în text încât să dinamizeze, să lumineze și să potențeze acțiunea. Am o profundă recunoștință față de doamna Monica Dușan, romancieră de strălucită vocație, dar și
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” by http://uzp.org.ro/fenomenologia-epica-a-spiritului-romanesc-este-o-creatie-necesara/ [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
ca exprimări folclorice, cu o prezență a invitaților în continuă scădere la ritualul religios). Cauza majoră a acestor stări de lucruri rezidă în conceperea lumii ca fiind autonomă și, implicit, idolatrizarea ei, și impunerea unui abis între transcendența Divinității și imanența lumii. c) Progresul extraordinar al științei și tehnologiei este un factor constitutiv al postmodernității, așa cum am arătat deja. Se pune accent pe cunoașterea intelectuală, ca expresie a unei raționalități exacerbate, promovată cu ajutorul unor mijloace ultramoderne: internet, biblioteci virtuale, baze de
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
Afirmația fundamentală ce se face constă în distincția aproape disjunctă, dintre un creștinism eshatologic și „această lume”, care se află în întregime sub judecata și condamnarea lui Dumnezeu” [21] . În această disjuncție a relației Biserică - lume nu există loc pentru imanența lui Dumnezeu. Congar se referă la această abordare, numind-o „transcendentalism eshatologic” [22] . Împotriva acestei poziții, Congar susține că creștinul nu trebuie să fugă de lume, ci este neaparat nevoie să se implice în ea. Ele se referă la dialectica
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]