1,810 matches
-
franceză în De la littérature de la Grasset, 2002, an în care a apărut și versiunea italiană Sulla letteratura de la Bompiani. Opiniile lui Eco merită un comentariu, nu numai pentru originalitatea, dar și pentru actualitatea lor. Scriitorul italian așează literatura printre „puterile imateriale”: care nu cântăresc nimic, dar au greutate mare. Nu doar la valorile spirituale sau religioase trebuie limitate aceste puteri imateriale. Între ele se rânduiesc rădăcina pătrată, orarul trenurilor și tot acel „ansamblu de texte produse de umanitate în scopuri nepractice
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]
-
lui Eco merită un comentariu, nu numai pentru originalitatea, dar și pentru actualitatea lor. Scriitorul italian așează literatura printre „puterile imateriale”: care nu cântăresc nimic, dar au greutate mare. Nu doar la valorile spirituale sau religioase trebuie limitate aceste puteri imateriale. Între ele se rânduiesc rădăcina pătrată, orarul trenurilor și tot acel „ansamblu de texte produse de umanitate în scopuri nepractice”, dar inconturnabile. Și, în primul rând, textul literar, „pe care îl citim din dragoste pentru el însuși, pentru plăcerea, înălțarea
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]
-
pe care îl citim din dragoste pentru el însuși, pentru plăcerea, înălțarea spirituală și îmbogățirea cunoștințelor pe care ne-o provoacă, în definitiv, ca o pură trecere de timp, fără a fi constrânși de cineva”. „La ce servește acest bun imaterial care este literatura?”, se întreabă Eco. Răspunsul e cel dat de numeroși gânditori de la Madame de Staël la Milan Kundera: „Este un bun care se consumă gratia sui și care, deci, nu servește la nimic”. Cum însă literatura e un
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]
-
lui Socaciu a fost depusă la Camera Deputaților. Conform inițiativei, depuse în ultima zi a sesiunii parlamentare, spoturile publicitare difuzate de posturile de radio și televiziune trebuie să nu folosească bunuri care fac parte din patrimoniul cultural național, mobil sau imaterial, așa cum sunt definite în Legea 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și în Legea 86 din 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. Inițiativa legislativă a lui Socaciu vizează modificarea Legii audiovizualului, respectiv introducerea acestei condiții între cele
Socaciu recidivează. Vrea să interzică în reclame Ateneul Român şi statuia lui Eminescu () [Corola-journal/Journalistic/24084_a_25409]
-
televiziune trebuie să nu folosească bunuri care fac parte din patrimoniul cultural național, mobil sau imaterial, așa cum sunt definite în Legea 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și în Legea 86 din 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. Inițiativa legislativă a lui Socaciu vizează modificarea Legii audiovizualului, respectiv introducerea acestei condiții între cele prevăzute la articolul 29 și pe care trebuie să le respecte comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale. În expunerea de motive
Socaciu recidivează. Vrea să interzică în reclame Ateneul Român şi statuia lui Eminescu () [Corola-journal/Journalistic/24084_a_25409]
-
lei, "Arte vizuale și Noile media" (pictură/ sculptură/ grafică/ arte decorative/ foto-video/ noi media/cercetare în istoria artei) - 1.260.000 lei, "Patrimoniu Cultural Național" - 900.000 lei, "Formare profesională în domeniul culturii" (inclusiv management cultural) - 720.000 lei, "Patrimoniu imaterial" - 720.000 lei, "Activități muzeale" - 540.000 lei, "Intervenție culturală" - 540.000 lei, "Arhitectură și Design" - 360.000 lei. Pentru contestații suma rămasă a fost de 270.000 lei. La categoria "Artele spectacolului", în care au fost selectate 35 de
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
care nu a fost". În continuare, după valoare finanțării obținute, s-a clasat SC Antena 3 SA, cu "Tradiții Boierești" (54.108 lei), și Asociația Transilvania Vie - "Cele șapte minuni arhitecturale ale Transilvaniei" (53.390 de lei). În aria "Patrimoniu imaterial", au fost selectate 17 proiecte, cea mai mare finanțare, de 60.394 de lei, fiind obținută de Asociația Quantum Era, pentru proiectul "Din podul bunicii". În continuare, sumele cele mai mari au fost obținute de Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
secolului XX: Satu-Mare, Sighișoara, Turda" (56.410 lei), în timp ce Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba a obținut cel mai mare punctaj și o finanțare de 49.587 de lei pentru "Reconstituirea portului tradițional din Panade, Alba - restituire parțială a patrimoniului imaterial local". Dintre cele 12 proiecte din aria "Activități muzeale", cele mai mari finanțări, de peste 63.000 de lei, au fost obținute de Asociația Art&Co, pentru "Simte Literatura", și Asociația "IMC Progess", pentru "Sprijinirea dezvoltării artistice a tinerilor prin activități
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
redus la coordonatele lui esențiale de către un soare necruțător. într-un mod paradoxal și imprevizibil, Sultana Maitec folosește materia cromatică, dar una puternic împregnată de energii spirituale (valorile fundamentale - alb/negru - și culorile sacre - aurul și purpura), pentru a reprezenta imaterialul, esența intangiblă a unor forme recognoscibile - fructe, pietre etc., după cum folosește tocmai aceste repere ale lumii materiale pentru ca, finalmente, prin abandonul lor într-un spațiu al purei virtualități să dematerializeze culoarea însăși, a cărei substanță părea acceptată ca o fatalitate
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
răspunsuri, precum și utilitatea unei asemenea abordări. Problema identității, definită în chip de continuitate în timp între mai multe persoane-stagiu, are la origini profunde implicații metafizice și religioase, ne spune Martin. Încă de la Platon, care credea în nemurirea sufletului ca substanță imaterială, gîndirea occidentală a șovăit să pună semnul egal între identitatea de sine și cea corporală. De la Iluminism pînă în vremurile noastre principalii filozofi dispuși să-și bată capul cu chestiunea identității au fost, în marea lor majoritate, și filozofi ai
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
visul decorporalizării, al trupului diafan, în locul celui greoi și gârbovit de-acum, plajele visate la Cesenatico sau la Ravenna, fascicolul de raze dintr-un luminiș, șuvoiul care iese din mâinile înviatului, pictatat de Beato Angelico. O materie sacră ce pare imaterială. În Fețele poeziei de Mircea A. Diaconu generația '70 îi cuprinde pe: Dan Laurențiu, Mihai Ursachi, Ion Mircea, Adrian Popescu, Cristian Simionescu, Gheorghe Grigurcu, Marin Mincu, Mircea Ivănescu. Vă recunoașteți ca membru al acestei familii poetice? Da, mă recunosc, simt
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
și prin referințele critice cu autoritate de la sfârșitul volumului, între care, opiniile lui Laurențiu Ulici, Alexandru Piru, Grete Tartler sau Nicolae Steinhardt sunt suficiente pentru validarea estetică a creației Ioanei Diaconescu. Poemele ei cuprind o lume a lucrurilor poetizate, parcă imateriale, într-o perpetuă stare de zbor și de visare, lucruri obsedante, intense, vii ("Desenez lucruri, lucruri lungi, străvezii,/ Parcă din vârful unei piramide,/ Care în ore cenușii,/ M-alungă și mă prinde." Sunt poeme spiritualizate, cu o respirație aproape mistică
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
a acestuia, însemnînd o bucată de pămînt; căci - dincolo de înfățișarea propriu-zisă - materială, a solului, există într-însul și - mai cu seamă - o valoare istorică permanentă... și din pămînt se desface, aș zice, ca un fel de abur al pămîntului, ceva imaterial, sufletesc, ideal, în care se găsesc amestecate toate elementele celui mai depărtat trecut, toată simțirea și tot gîndul oamenilor care au trăit, toată această frămîntare a pămîntului cu omul și a omului cu pămîntul. Tot cu ani în urmă, Liviu
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă sînt ultimele. * A-ți căuta trecutul e tot așa de fals ca și cum ți-ai căuta viitorul, deoarece te confrunți cu o incongruență dintre material și imaterial (cel dintîi devenind tot atît de abstract ca și cel de-al doilea). Ceea ce s-a întîmplat ține de teorie și utopie, ca și ceea ce va urma.
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă sînt ultimele. * A-ți căuta trecutul e tot așa de fals ca și cum ți-ai căuta viitorul, deoarece te confrunți cu o incongruență dintre material și imaterial (cel dintîi devenind tot atît de abstract ca și cel de-al doilea). Ceea ce s-a întîmplat ține de teorie și utopie, ca și ceea ce va urma. * Decădere și mîntuire într-o unică manifestare, atunci cînd nu (te) mai înțelegi
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
Pavel mai fusese folosit înaintea Sfântului Grigorie pentru a desemna caracterul progresiv al vieții spirituale 1, însă doar la Sfântul Grigorie apare ca fiind constitutiv acesteia. Epectaza este concepută ca o atitudine permanentă a sufletului. „Realitatea inteligibilă (τὸ νοετόν) și imaterială fiind pură de orice circumscriere, scapă limitelor sau mărginirii, nefiind limitată de nimic. Dar ea, la rândul ei, este divizată. Este realitatea necreată și creatoare a ființelor, care este mereu ceea ce este; și fiind totdeauna egală ei însăși, ea este
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
prin simple permutări și redistribuiri ale modulilor. Următorul nivel este unul al expresiei pure și el depășește treapta materiei explicite și pe aceea a colajului mecanic pentru a trece, mai departe, într-un plan simbolic și în unul al sugestei imateriale. Hîrtiei amorfe, perisabile și derizorii, care poartă în propria sa substanță germenele disoluției, îi este preferată acum suprafața perfectă, imaculată și abstractă a pînzei. Materialitatea acesteia dispare în fața absolutei sale monotonii, iar tonurile cromatice crude și fără vreun suport figurativ
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
esențe concentrate. Sonetele pe teme antice din volumul Scutul Minervei (1933), ca și cele din Împlinire (1942), lasă senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul lor e aseptic, polisat, și ne plasează în altă atmosferă, aproape imaterială; avem a face cu sonete de gradul doi, cu „sonete ale sonetelor“, cu aproximarea „ideii platonice“ de sonet. Replica pe care ultimul Pillat a dat-o poeziei sale de pînă în jurul anului 1930 a fost una a concentrării, a epurării
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini, Prin transparența cerului și-a mării Să înțeleg finitul ca o limită ce nu există, Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă, Eter să fie neputința- n transcendență, Imaterială limitarea omenească, Ca prin a sufletului transparență Să-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească, Să-i înteleg aureola ca pe o soluție De o blândețe purificatoare, În lumea-ne solubilă și în diluție ... Citește mai mult UNIVERSUL MEU CEL
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini,Prin transparența cerului și-a măriiSă înțeleg finitul ca o limită ce nu există,Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă,Eter să fie neputința- n transcendență,Imaterială limitarea omenească,Ca prin a sufletului transparențăSă-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească,Să-i înteleg aureola ca pe o soluțieDe o blândețe purificatoare,În lumea-ne solubilă și în diluție... XXI. UN IDEAL, de Silvana Andrada , publicat în
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Articolele Autorului Un suflet Foc și-o tristă Umbră Dansau pe acorduri de Vivaldi, Primăvara lor aruncă a iernii mantie sumbră Într-un cireș ce s-a trezit în flori. Pe-a vieții muzici, demon și înger Separați dar împreună imaterial zburând Împărtășesc când dragoste, cănd ură, arzând În creuzetul sorții, cald și rece-n sclipiri de ger. Pătimașul Foc, credea că dânsul lui E sublim doar prin frumoasa-i strălucire, Dar nu știa că blândă Umbră-i ceda cu dăruire
DOAR IMPREUNĂ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381785_a_383114]
-
consecințele politicilor americane și europene. (11 noiembrie, ora 19.00, Sala Radio Cluj) Manuel Pelmuș, artist care în 2013, împreună cu Alexandra Pirici, a reprezentat România la cea de-a 55-a ediție a Bienalei de la Veneția, cu proiectul O retrospectivă imateriala a Bienalei de la Veneția, prezintă în cadrul festivalului acțiunea continuă cumințenia pământului. Manuel Pelmuș spune despre acțiunea să: ' Am ales să animez Cumințenia Pământului, controversată lucrare a lui Constantin Brâncuși, într-o cameră neagră, în întuneric - care este și un spațiu
Festivalul internațional Temps d’Images a ajuns la cea de-a noua ediție. [Corola-blog/BlogPost/96806_a_98098]
-
Noțiunile de suflet și Dumnezeu în fiziologie”, „Fiziologie filosofică”) și patimile sufletești (vezi „Instincte sociale, patimi și conflicte, remedii morale”). În problema existenței lui Dumnezeu, Paulescu pleacă de la deducția că finalitatea din ființele vii are drept cauză sufletul (un agent imaterial imperceptibil), iar cauza sufletului trebuie să fie o Cauză primară imaterială, imperceptibilă, unică, înțeleaptă. Astfel, „viața este efectul a două cauze imateriale: una, cauza secundară sau Sufletul, unică pentru fiecare ființă vie; Document inedit - Pancreina, dr. Nicolae Paulescualta, cauza primară
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
sufletești (vezi „Instincte sociale, patimi și conflicte, remedii morale”). În problema existenței lui Dumnezeu, Paulescu pleacă de la deducția că finalitatea din ființele vii are drept cauză sufletul (un agent imaterial imperceptibil), iar cauza sufletului trebuie să fie o Cauză primară imaterială, imperceptibilă, unică, înțeleaptă. Astfel, „viața este efectul a două cauze imateriale: una, cauza secundară sau Sufletul, unică pentru fiecare ființă vie; Document inedit - Pancreina, dr. Nicolae Paulescualta, cauza primară sau Dumnezeu, unică pentru totalitatea ființelor vii”. În analiza patimilor sufletești
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
existenței lui Dumnezeu, Paulescu pleacă de la deducția că finalitatea din ființele vii are drept cauză sufletul (un agent imaterial imperceptibil), iar cauza sufletului trebuie să fie o Cauză primară imaterială, imperceptibilă, unică, înțeleaptă. Astfel, „viața este efectul a două cauze imateriale: una, cauza secundară sau Sufletul, unică pentru fiecare ființă vie; Document inedit - Pancreina, dr. Nicolae Paulescualta, cauza primară sau Dumnezeu, unică pentru totalitatea ființelor vii”. În analiza patimilor sufletești, Paulescu pornește de la credința ortodoxă că legea supremă care conduce societățile
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]