36 matches
-
Răspunsul lui Descartes este fundamental pentru noi: Cunoașterea pe care subiectul o are despre sine însuși nu este dobîndită printr-o demonstrație. ) De aceea spunem deci despre gîndirea noastră că “o percepem imediat prin noi înșine”. Și din același motiv imediatitatea ne ferește de capcana unei îndoieli infinite, din același motiv certitudinea de a exista ce se stabilește printr-o “simplă inspecție a apiritului” ne scutește de recursul inutil la silogism. De fapt, răspunsul lui Descartes se rezumă astfel: cogito-ul este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nostru rămîne un secret, dar în plus, principiul cogito-ului atâta timp cât este dat printr-o intuiție imediată, nu este cunoscut decât prin caracterul evidenței lui. Din punctul nostru de vedere însă, putem considera un dublu aspect al evidenței. Fiind inexplicabilă din cauza imediatității sale, ea poate fi un motiv de încurcătură. Tărâm de umbră și de lumină al cărui relief va apărea unora ca “pămînt stabil” iar altora ca un abis înfricoșător în fața căruia rațiunea umană este cuprinsă de amețeală. Descartes însă evită
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
are despre el însuși chiar în momentul în care pune la îndoială întreaga suită de calități și proprietăți exterioare conferite de una sau de alta din teoriile filosofice care abordează acest aspect. Cunoașterea de sine este un gen unic prin imediatitatea, instantaneitatea realizării ei ce o sustrage timpului și prin fuzionarea, la fel de atemporală, a obiectului cu subiectul. Ființa cunoscută este înlăuntrul cunoașterii printr-o prezență neînșelătoare dar reală, nu exterioară, ci internă (quadam interiore, non simulata, sed vera presentia).) Din aceea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la subiectul de departe, există și un sens în care narațiunea determină transformarea a ceea ce este depărtat și absent în ceva anormal de prezent: o îmbinare de trei direcții, mai degrabă decît o diviziune. Sub formă de diagramă, această îmbinare-și- imediatitate poate fi reprezentată astfel: Totuși, din moment ce povestitorii pot fi tot mai absorbiți în sensul lor auto-indus de subiect îndepărtat, destinatarii au uneori impresia că povestitorul s-a retras și i-a abandonat, pentru a se angaja cu totul în scena
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și Short (1996). Vezi și lucrarea influentă a lui Halliday despre schimbările de stil în The Inheritors de William Golding - Halliday (1971) - împreună cu un comentariu la ea, Hoover (1998). 5 Articularea textului narativ III Reprezentarea discursului personajelor 5.1. Realizarea imediatității în narația gîndirii Deși Bertha Young avea treizeci de ani, încă mai simțea nevoia, ca acum, să alerge în loc să meargă, să umble în pași de dans pe trotuare, să sară coarda, să arunce ceva în aer doar ca să-l prindă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
stradă, deși poate doar articolul hotărît exoforic folosit cu referire la „trotuare” este un indiciu explicit. Cu o artă ce se maschează pe sine însăși, narațiunea se modulează de la descrierea distantă a personajului, „Bertha Young avea treizeci de ani”, la imediatitatea reproducerii gîndurilor Berthei, mai ales în paragraful al treilea; și înapoi la exterioritatea vorbirii directe din paragraful al patrulea. Acele modulații presupun, de asemenea, schimbări în timpul verbelor, de la trecut la prezent - dar sîntem la prima lectură prea distrași de efectul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ultim exemplu - Poate că nu-i spusese etc. - și evaluarea expresivă din exemplul precedent - Biata mătușă Julia! Și e, etc. - ne încurajează să atribuim interpretări DIL. Într-un text aparent narativ, DIL are capacitatea de „a pune la loc” toată imediatitatea, subiectivitatea și expresivitatea care altfel, în DI standard, sînt eliminate. Și această expresivitate subiectivă „returnată” se poate extinde spre excentricități de ortografiere și scriere în general, reflectînd caracterul non-standard al personajului: asemenea trăsături se integrează confortabil în unele tipuri de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
totalității indicate mai sus și la care voi reveni în cele ce urmează se află pe aceiași treaptă. În cazul contopirii, elementele intră într-o legătură mai strînsă decît în organizare. În contopire se naște o nouă proprietate, o nouă imediatitate; elementele ce colaborează și-au pierdut autonomia și, printr-asta, capacitatea de a se dezagrega. Caracterul dramatic pe care îl poate căpăta viața anterioară, ca urmare a opziției dintre elemente, presune faptul că nu a avut loc o contopire. Psihologia
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dar numai în măsura în care intuiția comprehensivă e văzută drept presupoziția - posibilitatea intuitivă - cu ajutorul căreia calea interpretării este ea însăși deschisă mai în adâncime. Locul intuit de înțelegerea albă e primul "loc", umplut intuitiv, al discernerii reflexive, aurora interpretării. Conform opțiunii fenomenologice, imediatitatea și imprevizibilul imaginii nu țin de un orizont de prezență și nici măcar de un orizont al absenței, căci ceea ce se dă ca imagine primă a signifiabilului nu are orizont, nu se proiectează decât pe ecranul incolor al vacuității. O formă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adopt o ținută corporală caritabilă, efectuez un gest concret-filantropic. Acest gest cumulează o serie de etape, secvențe ce se succed într-o aliniere bine închegată. Așadar, pentru început, mă îndrept fizic spre prietenul meu și îmi poziționez prezența trupească în imediatitatea, în proximitatea entității sale trupești. Apoi, din nou mâna, drept componentă corporală fundamentală investită cu imens potențial de expresie, comunicare și acționare, se manifestă dinamic dăruind o strângere-de-mână cărei i se răspunde reflexiv, precum într-o oglindă. Dau mâna cu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
beam în doi [...] prietenie, încredere, intimitate, blândețe a sufletului, cât de delicioase erau toate acestea!"317 Și știm cât de mult această hrană frustă, de o simplitate biblică se opune gastronomiei artificiale a societăților civilizate. Simplitatea este o garanție de imediatitate, de proximitate naturală. Autorul lui Emil inventează o dublă scenă de ospitalitate paradigmatică care pregătește dragostea la prima vedere dintre Emil și Sophie. În timpul călătoriei pe jos pe care o fac după ce preceptorul a pictat portretul Sophie-ei ajung la o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]