29 matches
-
Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai (desmorțesc) articulațiile. Nu-ș de ce mă dor. ceașcă cană feregean minare metalâc paralâc Evuzalin haine iminei geamie moschee mescit Vai vai! "Adio" = gule-gule! [TURCOLOGIE] Sidi e numai cuvânt arab ori îl pot întrebuința și Turcii? Geamie moschee geamia e un templu mai mare "mescit" Ali ben Iusuf e o formă arabă de nume? Cum se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și 7712) pe aceeași temă pe care i le trimisese și care, se pare, rămăseseră neonorate sau fuseseră onorate insuficient. Oricum, beneficiind de galoanele În plus, Alexandrescu a transmis ordinul-rugăminte celor doi comisari de la Despărțiri. Pe pământul Bulgariei aflate sub imineii sultanului otoman Abu Hamid al II-lea (1842-1918), toamna anului 1877 fusese ceva mai friguroasă ca de obicei, sau măcar nopțile ei, altfel nu se explică o altă cerere venită din partea Ministerului de Interne și adresată Prefecturii Fălciu sub
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
faza "dulcelui stil" până la poza melancolică: Înnoptez printre prăpăstii, printre râpi, printre ponoară Că doar oi uita degrabă dorul care mă omoară... Cum poetul nostru e un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă și tristeța occidentală până la pandalii și istericale, efectul e dintre cele mai originale. Prețiozitatea, obișnuită în această poezie, se răscumpără printr-o mare gingășie, vrednică de un Chiabrera; Doi ochișori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei, mocanii aducând din Brașov mintene (sumane de sărbătoare); cei înstăriți purtau la sărbătoare în picioare cizme sau iminei aduși tot din târgurile ardelene, spre deosebire de țăranii obișnuiți care purtau opinci. Femeile nu purtau rochii, ci doar cămăși lungi până la glezne, fote și broboade vărgate la capăt, bunde și ii de cânepă, in (în zilele de lucru) sau din bumbac
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]