136 matches
-
stare de veghe, precum o față ornamentală a ambiției și chiar a unui răsfăț monden, ține de perspicacitatea unui "vînător" el însuși de visuri, pe care voiește a le încrusta în confecția sa proprie: "Ne găsim (...) în prezența unui elegiac impenitent, surprins într-o etapă a biografiei sale în care eul învață "aspectele singurătății" și promovează ca singur remediu visul. Un vizitator totuși subaltern visul acesta, intrat discret pe scara de serviciu, mai mult slujitor fidel decît oaspete. El întinde poteci
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
limbile și lacrima lor" (duminici de păpădie iisus cu haine de iarbă). O candidă infatuare, oscilînd între postura de nabab de basm și cea de funambul, îi dictează bardului similitudini exorbitante care sfidează în măsura în care înduioșează, provoacă în măsura în care consolează, precum jocul impenitent al unui copil. O funciară copilărie inventivă, gata de pozne ieșite din comun și totuși fără a depăși o graniță inofensivă se dă mereu în vileag în aceste stihuri proaspete și totuși umbrite de inexorabila melancolie a conștiinței. Poetul e
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
dreptul" să voteze indirect. Ruptura dintre cei doi frați politici (fuseseră și masoni) s-a realizat încă prin 1883-1884, Rosetti murind în 1885, iar Brătianu în 1891. Semnificativ e apelul lui Rosetti încă din 1850, cînd era un generos radical impenitent și cam socialist utopic. M. Kogălniceanu a fost printre oamenii începutului o personalitate strălucitoare. Marile sale împliniri sînt legate de domnia lui Cuza Vodă, cînd a fost și prim-ministru, sfătuindu-l pe domnitor să dea acea lovitură de stat
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
și părintele Vasile Lucaciu, strămutați la București, partizanii înfocați ai intrării imediate a României în război? Era, repet, atunci, armata română mai pregătită militar? Singura vină a primului ministru Ionel Brătianu, care a știut să reziste timp de doi ani impenitenților, a fost că a lăsat în fruntea Marelui Stat Major pe incapabilul general Dumitru Iliescu, care se întîmpla să-i fie și prieten intim. Acestui fanfaron și incapabil general, nesigur pe deciziile sale pe care mereu le schimba, i se
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
luna mai și cu siguranță că în acel caz armistițiul ne-ar fi găsit cel puțin pe linia Buzăului. Întîrzierea aceasta de două luni și jumătate a fost fatală! Cui revine răspunderea?" Îi încrimina, în final, și pe cei care - impenitenții adepți ai imediatei intrări în război - au dezbinat țara în două ("criminalii cari au contribuit la această pe veci blestemată dezbinare"). Desigur, unele dintre acuzațiile generalului Averescu (mai ales cele de ordin militar) sînt reale și incontestabile. Întrebarea este de ce
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
dau probele unei evidente unități de viziune, la un poet singular, imun la mňdele care s-au perindat între timp, sigur pe instrumentele lui, într-un jurnal global în care se povestește necurmat. Cu suită deci, dar nu dintr-un impenitent narcisism - inevitabil, curios, la poeții lamentoși! - ci dintr-o permanentă ebuliție a eului căutător și iubitor de lumină. De certitudini, prin urmare, de acele puncte de sprijin existențiale în ceea ce el numește stații în străbaterea pustiului dintre cuvinte, smălțuit cu
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
a căutat doar înțelesurile lui Dante, ci mai cu seamă estetica acestor înțelesuri. Aparent dezinteresat de estetic în propria operă, în care versificația perfectă e o chestiune de „meserie”, George Coșbuc se înfățișează, așadar, în ipostaza de traducător, ca un impenitent estetizant. Oricine altcineva s-ar fi mulțumit și cu soluții mai simple, în fața evidenței că o traducere decentă a marelui florentin este în sine un act meritoriu. Coșbuc a preferat să muncească aproape două decenii, ca să ajungă cât mai aproape de
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
și al șaptelea): Parașu-Rama și Rama-Ceandra”. Ce să zicem? Dacă bunăoară ipotezele din Dacia preistorică a lui N. Densusianu reciclau cu mare libertate dovezi istorice, construcția simbologică recurge la dovezile operei care sînt deschise la rîndu-le interpretărilor la nesfîrșit. Mai impenitente, desigur, decît interpretările aplicate istoriei celei atît de sensibile în implicațiile ei. Înzestrat nu doar cu jovialitatea ci și cu istețimea rurală, Creangă, ne închipuim, continuă a surîde din eteruri. Adrian Dinu Rachieru, Ion Creangă. Spectacolul disimulării, Ed. David Press
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
văr într-o ultimă aventură. Pentru cei care așteaptă un film cu împușcături filmul este dezamăgitor, povestea nu se oprește asupra faptelor de arme ale pistolarului renumit, legendă vie, subiect al ziarelor care-i fac un portret romantic al unui impenitent om al frontierei căutînd ceva din fiorul de libertate de dinaintea războiului civil. Filmul urmărește declinul lui, căderile psihice, tristețea unui om care nu-și mai află locul și liniștea, ucigîndu-și o parte din foștii tovarăși de teama ca aceștia să
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
nu mai vorbi de scrierile din raza Bisericii care afurisesc sodomia, nu am putea-o acuza nici de inflație, nici de demagogie, întrucît e vorba de un domeniu esențial al umanului. Aparența sa de nefixare, de varietate deconcertantă, de capriciu impenitent constituie tocmai măsura însemnătății sale. Elocvent, Platon atribuia paradoxurile iubirii unui daimon, id est unei zeități, lămurind patosul său prin imaginea androginului, dramă a diviziunii Unului, metaforă mitică a unei căutări insațiabile, a unei nestinse nostalgii. Ceea ce în Antichitate se
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
constantă a Eugeniei Tudor Anton, - ea a realizat ediția critică de Opere în 5 vol. - descoperă un fapt puțin obișnuit, mai piperat, și anume, că distinsa și inabordabila doamnă atât de respectată la "Sburătorul", s-ar fi lăsat cucerită de impenitentul seducător Ion Barbu. Tot așa, despre Cella Serghi, care pretindea că ar fi fost prototipul Doamnei T. din Patul lui Procust al lui Camil Petrescu. Poate al Emiliei, observă bine diarista, și o confirmă din plin E. Lovinescu în Agendele
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
numiți imginea neagră a lumii mele nu exclude adeziunea la catolicism. Citindu-va cărțile rămâi uimit de cunoștințele despre epoca în care se petrec evenimentele, sutele de mici detalii care reconstituie aerul timpului. Îmi pot imagina că sunteți un cititor impenitent, că aveți o curiozitate nelimitată și ajutat de o memorie impresionantă puteți trece cu ușurință de la un moment istoric sau de la un context profesional la altul. Totuși sunt lucruri care nu pot fi găsite în cărți. Presupun că într-o
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
-n bizarul său demers sub chipul unor fantasmări engramatice. Fiu rătăcitor, rebel, al sistemului concentraționar, Bulgakov nu s-a plecat să sărute papucul tiranului, aidoma literaților de duzină, "realist-socialiști" ci și-a sancționat epoca, trăgîndu-i imaginea în sfera sa vizionară, impenitentă. Înfățișînd această tulburătoare carte, nu putem a nu ne exprima prețuirea pentru efortul traducerii, al alcătuirii unor note detaliate și al indicelui de nume, depus de Ana-Maria Brezuleanu, eminentă tălmăcitoare a mai multor scriitori ruși, defel "trădătoare", cum glăsuiește un
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
favorabil, ușor de transformat în admiratori. Aproape prea frumos ca să fie adevărat! Pînă la 30 de ani, se ilustrase în toate formele de literatură, ba dobîndise chiar și invidiata reputație de "autor obscen". Istoricii literari de la noi (în general, admiratori impenitenți a ceea ce în mod curent se numește "geniul lui Hasdeu") n-au reușit să explice însă nici pînă astăzi, oricît s-au străduit, un paradox grav: cum se face că scriitorul ce se ilustrase ca poet, dramaturg și prozator de
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
lui Francis Ford Coppola cu mafioți ca niște titani, încovoiați de responsabilități, vendete și amintiri, trecând drept adevărații păstrători ai tradițiilor unei Italii vechi, risorgimentale, garibaldiene nu a supraviețuit. Cât despre macaronarii-aventurieri care au traversat oceanul cu tot cu spaghetti milanesi, precum impenitentul Tony Montana alias Al Pacino (Scarface), nici vorbă, cu toate că numele lui este pomenit de unul dintre cei doi scissionisti, fapt care-l recomandă drept model pentru o ficțiune sinucigașă. Proporțiile hollywodiene ale pistolarului italian, Il Mafioso, redutabil edificate nu numai
Viața ca o pradă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7302_a_8627]
-
o adolescență pentru care vivere pericolosamente a devenit slogan și pentru care Cristina și Glonț sunt martori exemplari. Reușite aici sunt câteva cadre psihedelice luate având pe fundal un tapet oribil cu o lume de guzgani enormi, ca niște sacerdoți impenitenți ai unei mese negre. Și aici se poate observa accentul apăsat, exagerarea, ca în scena de întânire la metrou, undeva într-o budă decorată excesiv până la nevroză cu graffiti. Regizorul a încercat fără succes să îmbine armonic toate aceste registre
Tablou de familie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7482_a_8807]
-
o asemenea influență asupra publicului larg și nimeni altcineva nu a părut legat, simultan, atât de lumea veche, fanariotă, cât și de cea nouă, romantică. Cântăreț de strană, într-o vreme în care intelectualii părăseau deja ograda bisericii, și adulterin impenitent, pe când divorțul era considerat încă un păcat capital, Anton Pann a unit extremele și a ilustrat eminent uluitorul amestec de stiluri din care s-a alcătuit epoca pașoptistă. Personaj interesant, cum spuneam, scriitor inclasabil, însă cu o operă dificil de
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
est de l'hospitalité", exclama încrezător Victor Hugo; „j'y entre chapeau bas". II Artist capabil să-și conducă ordonat și rodnic explorarea, sub semnul calm al reflexiunii, Constantin Flondor pune în acest exercițiu de claritate altceva decît un narcisism impenitent. Repudiază tot ce ar însemna cultură vulnerabilă a subiectivității, egolatrie complezentă. Zvelt, longilin rasat, ca înfățișare oferită privirilor, e, totuși, mai degrabă imun la amăgirile pe care le poate prilejui practica de a se zugrăvi pe sine. Parcă amintindu-și
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
ce se cade prețuită în sine, indiferent dacă ești pasionat de Constanța sau nu. Pasionații de Constanța, de Litoral și, în genere, de vechea Românie au, însă, și alte motive de a fi încântați de volumul realizat de cei doi impenitenți cartofili. În primul rând, cum spuneam, albumul realizează, pe baza dialogului text-imagine, o istorie a dezvoltării orașului și, în general, a celor două activități tradiționale legate de Constanța: turismul heliomarin și comerțul maritim. Când, în 1878, Dobrogea revine, după secole
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
cântecele făcute după versurile lui Grigore Vieru, sau cele ale lui Pavel Stratan cu chitara lui, pentru a nu vorbi de succesul notoriu al formației Ozon, acum doar o amintire, cu vocile de castratti ale soliștilor, sau de Vladimir Voronin, impenitentul bolsevic, cu blocajele sale maniacale. Comedia lui Napoleon Helmis ne aduce din nou aproape această lume basarabeană nu doar în datele umorului pe care orice comedie îl oferă, ci și în acelea ale certei niciodată încheiate cu istoria. Regizorul încearcă
Nuntă peste podul de flori by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6112_a_7437]
-
o măsură mai mare sau mai mică, ei pot fi aplicați fiecăruia dintre cei care, îndeosebi în ultimii ani, se pun de-a curmezișul scoaterii României din mizerie. Fie că sunt vechi ofițeri de securitate, fie că gravitează în jurul staliniștilor impenitenți, ei își asumă răspunderea pentru confuzia și turbulențele care fac aerul României irespirabil. E un blestem și o rușine pentru care, nefericiții de ei, nici nu știu că au început să plătească prin chiar viața infectă pe care o duc
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
II-a singular (de care am mai vorbit), întâlnim numeroase scrisori și ciorne. În lipsa unor indicații cu privire la acestea din urmă, nu putem avansa afirmația că jurnalul a fost și „bancul de probă” al scriitorului. E mai probabil că autorul, epistolier impenitent, a dorit să nu (se) piardă șirul unor corespondențe valoroase, nu numai în peisajul său sufletesc, ci și în dezbaterea de idei din literatura momentului. Însă rezultatul „arhivării” este impresionant și ne lasă să întrevedem posibilitatea ca Aurel Dumitrașcu să
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
Gheorghe Grigurcu La prima vedere, Remus Valeriu Giorgioni este un fantezist ale cărui versuri au ceva din grația unui zbor de fluture. Nu par a răspunde decît propriului lor joc. Visul impenitent umple poezia așa cum un lichid umple o cană: „într-o bună dimineață/ mă voi trezi fecior de împărat/ îmbrăcat în purpură și brocarte” (zoe aionion). Numai că intervine îndată o temă a poetului, favorită pînă la obsesie, și anume Cartea
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
face asupra creației sale și a creației altora sunt demne de luat în considerare în orice analiză critică. Dar nu numai aceste dezvăluiri de atelier de creație fac farmecul convorbirilor cu George Bălăiță. Prozatorul este un ins șarmant, un povestitor impenitent și, în același timp, o prezență literară neostentativă, dar fermă în convingeri, după cum lasă să se vadă interviurile sale. Bălăiță nu a fost, se știe, doar prozator și publicist: scriitorul a fost, de-a lungul timpului, și editor, secretar al
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
își va reveni sau nu, iar fericirea lui Roy atârnă de un fir de păr pe care regizorul refuză să-l mai taie lăsându-ne suspendați cu Roy la capătul său ținând strâns în brațe romanul și iubita. Între timp, impenitentul Woody Allen are timp să facă lamentabilă idila lui Sally care, ca și tatăl ei Alfie, și-a construit iluziile pe o confuzie, neținând cont de aliniamentul astrelor prezis de doamna Crystal atunci când îi cere un împrumut mamei ei pentru
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]