94,359 matches
-
aveau întotdeauna grijă să așeze pe măsuța joasă băuturi reci și calde și un platou încărcat vîrf cu struguri, pere, prune și mere. Vara se apropia de sfîrșit. Pe parcursul serii, Yoel își turna vreo două, trei pahare de coniac de import, un dar din partea Patronului. Cîteodată, Netta, fiica lui, venea din camera ei și rămînea cîteva minute în prag, înainte de a se face iar nevăzută. Dar dacă la televizor se transmitea un documentar despre natură sau o dramă englezească, se hotăra
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
asta le lipsea înainte de 1989? Titlurile? Funcțiile? Mai mult: spre confortul lor psihic, îi toarnă, demonizîndu-i, ca înainte, pe cei care se încăpățînează în principii, în idealuri donquijotești. îi toarnă tot celor de dinainte". Cu toate că ne străduim a ne spori importurile din Vest, un singur lucru nu-l vom putea importa de acolo, "caracterele". "Acestea ori cresc pe pămîntul nostru, ori nu există deloc!" Răzbate astfel, prin veac, un ecou al gîndirii, pecetluite de-o exemplară rectitudine personală, a lui P.
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
Cardella și alți coloniști bogați împotriva negustorilor chinezi din Tahiti, în numele patriotismului și al purității de rasă. Cine putea să înghită o asemenea minciună? Pierre Levergos știa, ca toată lumea în Tahiti-nui, că ura împotriva chinezilor era din cauză că aceștia spărseseră monopolul importului produselor de consum. Prăvăliile lor vindeau mult mai ieftin decît magazinele lui Cardella și ale celorlalți coloniști. Paul era singurul care părea să fie convins, literalmente, că acești chinezi, înrădăcinați în Tahiti de două generații, constituiau o amenințare pentru Franța
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
Alexandra Olivotto În 2004 Consiliul Național al Audiovizualului a cerut elaborarea unui studiu privind violența mediatizată. Ca și în restul Europei sau în Statele Unite ale Americii, la noi violența ficțională o bate pe cea reală, în mare măsură datorită importurilor masive. Dacă stau să reflectez la acest subiect, violența ficțională are un areal de răspândire mai mare tocmai pentru că majoritatea spectatorilor știu că nu e "pe bune". Filmul de artă a uzat-o și a abuzat-o deopotrivă, uneori eșuând
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
reportaj tv: în județul Harghita, la spitalele din Odorhei și Gheorghieni, s-au găsit ace spinale infestate cu ciorchini de stafilococi. Foarte bine! Adică, la ce să mai fie dubii în privința existenței acestora? Ca să nu mai spun că, fiind din import, sunt cu mult mai valoroși... 2. O salariată ministerială, unui reporter tv: Nu lucrăm ca tâmpiții!" S-o credem? Să n-o credem?... Dar zice mai departe: Dacă credeți așa, atunci aveți țara pe care o meritați..." A, da!... Dar
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
perseverența și verticalitatea unei coloane! Vertebrară sau vertebrală? Voi reveni. ZIUA 27-a. Într-un reportaj tv mi se spune că noi, urmașii daco-romanilor, suntem atât de viteji și de viguroși, fiindcă majoritatea alimentelor cu care ne hrănim sunt din import: mere din Polonia, carne franco-germano-olandeză, zahăr din Brazilia, morcovi din Turcia, cartofi din Serbia... În compensare, din același reportaj înțeleg că ne-am dat pe brazda străinilor exportând carne de vită și de oaie în Egipt, Italia, Grecia, Bulgaria, Croația
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
Polonia, carne franco-germano-olandeză, zahăr din Brazilia, morcovi din Turcia, cartofi din Serbia... În compensare, din același reportaj înțeleg că ne-am dat pe brazda străinilor exportând carne de vită și de oaie în Egipt, Italia, Grecia, Bulgaria, Croația, Ungaria etc., importurile noastre fiind în valoare de peste 400 de milioane de euro, iar exporturile de vreo 120 de milioane... Păcat că nu mă pricep la comerț și nici la aritmetică, da', dacă se procedează, înseamnă că așa trebuie, că e bine - să
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
risipit? în subsolul Ministerului Transporturilor s-a înființat, cu un sacrificiu de vreo câteva zeci/sute de miliarde de lei - vechi! - o cantină pentru ceferiști - celelalte două din aceeași clădire erau prea modeste - noul local s-a făcut cu totul din import, la scară mare, la fel în ce privește dotările: farfurii din Italia, tacâmuri din Germania, mobilier din Marea Britanie, electricalele din Japonia, covoarele din republicile centrasiatice, mă rog. Cantina n-are legătură de apă, gaze, electricitate, întrucât nu s-a pus vreodată problema
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
Carmina Popescu ocupă zece pagini de revistă și trebuie citit. Obligatoriu! Ce mai zic sondajele Într-un editorial din ADEVĂRUL Adrian Ursu e de părere că „mai toate partidele par să fie hotărîte să cîștige voturile românilor cu rețete de import. PUR i l-a răpit Liei Roberts pe Dick Morris, un regizor de campanii electorale care doar pe la căminele culturale din lumea a treia mai primește cîte o punere în scenă. PRM s-a lăsat convertit cu tot cu liderul său, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
liniare romane în stânga Dunării de Jos (sec. I-IV p.Chr.) I, (Galați, 2004) și Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos. Terminologia relativă, II (Brăila, 2007.) La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași își va contura teza de doctorat, Importuri romane în spațiul dacic est-carpatic (sec. I a. Chr. - V p. Chr.), coordonată de Ion Ioniță. Cartea pe care o vom prezenta în următoarele rânduri, Roman Discoveries in the East Carpathian Barbaricum(1st Century B.C. - 5th Century A.D.), este structurată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
analiză a materialului pe categorii (ceramică, sticlă, echipament militar etc.), nu doar o expunere a materialului publicat. Din motive obiective, piesele numismatice nu au fost abordate de autor în acest catalog. Se constată o precauție a autorului în ceea ce privește utilizarea termenului „importuri”, cu sensul de produse romane, întrucât o parte din acestea ar fi ajuns în zonă pe alte „căi”, fiind exclusă cea comercială. Costin Croitoru emite ipoteza unor daruri diplomatice (monede și bunuri de lux), acordate unor elite locale a „dacilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și campanii, fiecare având inserate referințe bibliografice. Ilustrațiile la care face trimitere autorul în acest capitol sunt, de asemenea, însoțite de trimiteri bibliografice. El a exclus din categoria „importurilor” piesele numismatice, datorită abundenței acestora și necesității unei analize specializate. Al treilea capitol, The typology and chronology of the finds (p. 247325), este compus din: A. Tools and implements (p. 247-257); B. Military equipment (p. 257-262); C. Clothing accessories (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de suferit pentru că nu s-a publicat materialul inedit din muzee, autorul rezumându-se la prezentarea pieselor publicate, în analogie cu piese similare care prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești, Moiești), adăpost al elitelor locale, sunt bine reprezentate. Multe dintre aceste produse de proveniență
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
monedelor, plata unor stipendii. În capitolul al cincilea, Conclusions (341-357), autorul își expune considerațiile finale în urma analizei materialului arheologic. Aici este inclusă și o serie de Liste/Lists (p. 357-409) cu abrevierile bibliografice, abrevieri uzuale, lista localităților cu descoperiri de „importuri”, principalele categorii de produse romane, lista lucrărilor cu lucrările de unde au fost preluate ilustrațiile și, în final, Ilustrațiile/Illustrations (p. 409-625). Într-o oarecare măsură, concluziile sunt lipsite de consistență în ceea ce privește abordarea subiectului, autorul lăsând loc liber discuțiilor. În concluzie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
teritoriul ocupat de „dacii liberi”. Pe viitor, odată cu publicarea celorlalte piese arheologice din muzee, se poate întocmi un catalog mai detaliat în ceea ce privește analiza pieselor, cu o abordare interdisciplinară. Atunci ne vom forma o imagine mult mai clară în privința circulației acestor „importuri”, a unor centre (puncte de desfacere) sau a unor ateliere pe plan local. Bogdan-Liviu VOICU Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași hirmis 85@yahoo.com UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA, CENTRUL DE STUDII DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE „CONSTANTIN DAICOVICIU”, Bibliotheca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
eu să fiu mexican, chinez, sudamerican aș lua o lună de concediu neplătit să-i văd pe Jhonii și Bilii și Samii cu fundul lor de butoi de 20 de vedre tăindu-și iarbă, spălându-și ceștile de cafea de import, paharele de cristale. O-la-laa!” Ambasada a acceptat să ne transporte sicriul peste o săptămână. Suma pe care trebuie s-o plăteasc..fără persoană Însoțitoare este de... Cu o pesoană... este de... La a treia persoană se face o reducere la
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
care era măritată, Tolia găsește o prostituată care Îl aduce „Înapoi la viață”, iar În ultimă instanță se găsește În postura de a-și petrece timpul cu văduva asasinului său. Universul absurd al Kievului postcomunist este dominat de sărăcie, de importul de elemente din spațiul american (asasinii denumiți „killeri”, continua goană după bani), de lipsa de Împăcare a omului cu situația În care se află. Viața Își pierde ea Înșăși valoarea În fața imoralității și a superficialității care par a domina societatea
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
ce căzuse ca și mort: de fapt el însă, nu suferise câtuși de puțin”. Așadar, trecând peste aspectul subiectiv că acest dans sălbatic se identifică mai degrabă cu dimensiune ancestrală a spațiului românesc, decât cu adaptarea la un dans de „import”, dar și peste aspectul obiectiv că în Italia actuală nu există un dans care să-i evoce măcar pe departe pe „Săltăreții Palatini” (deci nu există continuitatea dansului, ceea ce este cel puțin nefiresc), putem avansa ipoteza că Salii Palatini erau
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
prin care istoria, politichia sau pur și simplu viața lui înfrățită cu natura l-a dus pe român, o idee tot mai îndrăzneață pare a-și face loc cu coatele. Poate părea naivă informația că ideea este una nouă, de import și ea. Pentru anumite conștiințe treze, ea a stat dintotdeauna la temelia solidă a realității: "Banul e o mică roată/ ce-nvârtește lumea toată". Recunosc faptul că mă aflu printre aceia (retardații? naivii?...?) care încă tresar la secvențele din filmele
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
o dată. @Carmen Nu ți se pare că sună cam urât să spui “o sală plină cu provinciali”?. Dacă te duci într-o sală de spectacol în București, sunt aproape sigură că mai mult de jumătate nu sunt de fapt “de import”, si nu mă îndoiesc totuși că sunt oameni de o calitate care îi face geloși pe mulți. Eu una, desi născută în Suceava (adică “provincie”), nu mă simt de loc “provinciala”. Mda și mie că provincial mi s-a părut
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
senilă, altul de excrescență infantilă" (Tradiție și inovație). Poeții tradiționaliști, explică el imediat mai departe, înțeleg să fie moderni la un nivel de artă europeană, prin fructificarea bogatelor resurse naționale, a folclorului și datinelor, și nu printr-un lirism de import. Și dă ca exemplu poezia Peisaj transcendent de Lucian Blaga, care reprezintă ,cea mai fericită sinteză de tradiție adevărată și spirit modern". Oricât de rezonabil și echilibrat (el combate ,jalnicele imitații sterile, fie ele Ťmodernisteť", fie ele Ťpseudo-tradiționalisteť, clișeele, falsul
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
adevărată și spirit modern". Oricât de rezonabil și echilibrat (el combate ,jalnicele imitații sterile, fie ele Ťmodernisteť", fie ele Ťpseudo-tradiționalisteť, clișeele, falsul motiv patriotic ,tratat fără talent și versificat fără culoare", semănătorismul minor) Ion Pillat respinge prea categoric ,literatura de import", mai exact, avangardismul, care credea că reprezintă ,un pericol de desnaționalizare, de înstrăinare de pământ și de neam". Acesta ar fi fost îndepărtat de către grupul de la ,Gândirea", lupta ,fiind câștigată de tradiție și clasicism față de modernism, sau de voiți, inovație
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască toate celelalte anotimpuri. Este anotimpul dezrădăcinării ! Constantin Țurcanu realizează și transpune dintr-o pornire clar naturală, episoadele unei mari păcătoșenii care s-a abătut peste neamul românesc. Fiind vorba despre „importul”, mai bine zis „transplantul” de ideologie dar și de practică, via sovietism/bolșevism. În anii 60, atunci când bruma de agoniseală a omului de rând s-a făcut nevăzută prin grija sistemului comunist. Cu grijă personajele din „Emigrant în țara mea
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
pentru un destin ce-i pare incert în condițiile decadentei militare, economice și politice ale imperiului otoman. Consecință va fi că generația următoare, prin Titu Maiorescu, ajunge la o critică a formelor fără fond care condamna ineficientă modernizării forțate prin importul de instituții formale, exterioare și neadecvate moravurilor sau mai bine zis a năravurilor de pe aceste meleaguri. Europa că citadela, la Xenopol: occidentul își datorează parțial existența rezistenței statelor medievale din est. Ștefan cel Mare a fost învestit eroic că străjer
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]