82 matches
-
ce onorabili din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare a elementului rusesc și galițian toate relațiile vechi, frumoase, întemeiate pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare a elementului rusesc și galițian toate relațiile vechi, frumoase, întemeiate pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
CUMPĂNA" CÎT ȘI "APĂRĂTORUL" GĂSESC... "] Atât "Cumpăna" cât și "Apărătorul" găsesc multe de întîmpinat în contra unuia din articolele noastre privitoare la relele economice ale imigrațiunii izraelite, articol în care am zis despre evrei că sunt un popor întreg de mijlocitori improductivi. "Cumpăna" susține contrariul: 1. Evreii au fost chemați în țară din cauza necesităților economice ale generației trecute. 2. Ei sunt utili și chiar necesari deoarece sunt mijlocitorii unici între producători și consumatori, iar pe de alta sunt fabricanți și meseriași. Să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mersul lor când se ating de-un obstacol mic. Răul fundamental al țării, lipsa de organizare socială, prin aceasta lipsa de diversificare a muncii, reducerea ei la esploatarea unilaterală a pământului, aruncarea păturilor superioare ale societății în ramuri de activitate improductivă, toate acestea nu preocupă pe nimenea. Am spus în mai multe rânduri că semibarbaria noastră este mult mai rea decât barbaria deplină. Oriunde manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industriile de casă și meseriile, și unde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ploua proiecte nouă de drum de fier, de răscumpărări ș. a. Tot tendența aceasta o are cestiunea Dunării, tendența de-a preface esportul nostru într-un monopol austriac, mai târziu și importul. Pe lângă aceasta se vor înființa iarăși sute de posturi improductive pentru brațele ce rămân neocupate și se va stabili încet - încet pe de-o parte atotputernicia claselor de mijlocitori, pe de altă parte robia și mizeria claselor producătoare. Vârtejul negrei specule care domină România în toate, departe de-a fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inerție brațele populațiunilor aproape șase luni pe an. Paralel cu relele simplificării și reducerii muncii la o singură și cea mai primitivă formă se dezvoltă în progresiune geometrică răul social de care suferim mai cu seamă; creșterea neîncetată a elementelor improductive și consumatoare. Deja satele s-au împlut de boala postulantismului orășenesc, de vânători de funcții asupra moralității și activității cărora "Monitorul" ne dă zilnice probe prin publicarea de destituiri și dări în judecată. Față cu aceste greutăți ce cresc din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românii "Romînului" mai presus decât pe cei cari aspiră a deveni poate mai buni români decât cei de sus? Că nu punem Caradalele mai presus de Mandelbaum ori Feigelstock? Pentru că au nume străine? Egal de străini ca origine, egal de improductivi ca elemente economice și de-o valoare socială egală, noi nu găsim nici un cuvânt pentru a decerne superioritatea unuia sau celuilalt. E însă pentru noi sigur și netăgăduit că actualul sistem de exploatare economică poate face loc, sub domnirea altor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
armonie a intereselor, că în locul speculei poate veni industria și anume industria aceea care întregește activitatea agricolă și stă în legături cu ea. Un asemenea sistem precum îl descrie Laing că există în Danemarca bunăoară ar ocupa brațele, pîn' acum improductive, într-un mod folositor și lor și semenilor și s-ar înlătura gravele neajunsuri ale disproporției de azi dintre clasele producătoare și cele consumatoare. Dar pentru o asemenea reorganizare sănătoasă se cere un bagaj mai mare de idei decum [î
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Capitalistul e răpit de acest vârtej artificial; el nu înțelege că aceeași bancă cumpără și vinde totodată. și, după ce titlurile sunt plasate c-un câștig mare, e cu totul indiferent pentru bancă daca ele sunt bune sau rele, productive sau improductive. Se aude că în munții Buzăului s-ar afla aur. Se formează o societate anonimă pe acțiuni pentru esploatarea minei și Creditul Mobiliar se 'nsărcinează să le plaseze. Creditul produce hausse la bursă, le vinde bine și acum rămâne ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
regula pe care o urmează orice om ce are bani disponibili și vrea să opereze cu ei par comptant. Alege o hârtie discreditată, pentru ca mai târziu, când se suie cursul, s-o vânză. Deci Creditul Mobiliar poate cumpăra titluri rele, improductive, cu prețuri scăzute, să producă în mod artificial o hausse la bursă, să le desfacă pe prețuri urcate și să-și spele mînile în apa nevinovăției ca Pilat din Pont. Afară de asta creditul era îndreptățit de a mai face următoarele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a se esprima și a stăpâni interesele demosului român. Ceea ce nu admitem e ca în socoteala ființei noastre naționale și a intereselor deosebitelor clase libertatea să fie o libertate de esploatare și democrația, să fie domnia unei populații flotante și improductive prin sufragiul stors de la aceste clase în contra a chiar intereselor lor bine înțelese. De-ie-ni-se voie a ilustra cu exemple teoria aceasta. Facultatea de-a împrumuta și de-a fi împrumutat cu procente uzurare, facultatea de a-și bea mințele și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
domnește platitudinea uliței se diversifică după geniul lor național, după instinctele înnăscute, ajungând pe rând unul la glorie militară, altul la înflorire în științe și arte, un al treilea la dominațiunea mărilor prin comerț și industrie, demagogia, stearpă ca idee, improductivă, {EminescuOpXI 298} lipsită de simț istoric, amenință a aduce, până și statele cele mai fericite prin inteligența și iubirea de muncă a poporului lor, la o platitudine, o vânătoare de posturi, o meschinărie personală care ascunde în sine decadența și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
primare, să nu aleagă senator pe autorul mărturisitei scabroase afaceri, să nu facă directori de drum de fier din cărciocari de mâna a treia, c-un cuvânt să nu creeze, prin încurajarea stupidității ș-a obrăzniciei, o clasă de consumatori improductivi ai sudorii frunții ei. Curățită de pătura de paraziți, nația își va veni în fire. E drept că bugetul celor două cinstite Academii de la Văcărești și de la Mărcuța s-ar cam încărca; dar, în orice caz, patrioții căpătuiți în aceste
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oameni speciali. Pentru noi era ceva învederat că, daca un individ ce consumă mai mult decât produce se ruinează, o colectivitate politică de indivizi cată să se ruineze asemenea, făcând același lucru. Cauzele acestei ruine sânt în prima linie cheltuielele improductive ale statului. Armată, diurne și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari ai condeiului cari direct sau indirect trăiesc din buget și o sumă de feliurite cheltuieli aduc o disproporție din ce în ce mai mare între ceea ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inepției și trecute la pagubă sub pagube și mai mari, cauzate de legile ce le votează. Iată dar de ce balanța comercială cată să fie defavorabilă. Sub domnia roșie iese, din pământ din iarbă verde, o foarte numeroasă clasă de paraziți improductivi cu trebuințe enorme, cari toate se satisfac direct sau indirect din punga contribuabilului ori din altă avere a statului. Toate socotințele acestea ni le-am făcut noi înșine, văzând și pipăind lucrurile, nu răzimîndu-ne numaidecât pe vrun scriitor străin care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Este o mare eroare a discuta despre România, membră a Uniunii Europene, ca despre o țară latino-americană sau ca o țară orientală. Nu se poate trece peste moștenirile istorice, dar odată intrați într-o structură politica și juridică europeană este improductiv de a gândi despre viitorul României în altă viziune decât cea europeană. De altfel, trebuie spus că se produc modificări, lente este adevărat, dar certe în conduitele și mentalitățile românilor din România reală. Mărturie stau cei 69% dintre români care
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nedemnă de progres. Faptul că intelectualii de seamă au admirat și au elogiat satul românesc are o întemeiere obiectivă, căci, la români, orașele n-au rezultat din evoluția firească proprie, fiind dominate de străini și, în general, de pături sociale improductive și cu viață parazitară. În același timp, ceea ce nu au reușit românii la nivel social, din perspectiva manifestării ca o comunitate bine organizată și cu inițiative remarcabile, locuitorii de la sat au realizat la nivel individual și, uneori, familial. Lipsiți de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
et l’élaboration consciente de l’inconscient, avec des considérations particulières sur la création poétique”, in D. Anzieu, M. Mathieu, M. Besdine, E. Jaques și J. Guillaumin, Psychanalyse du génie créateur, Dunod, Paris, 209-237. Gut E. (1993), Dépression productive et improductive, PUF, Paris. Haag G. (1991), „Nature de quelques identifications dans l’image du corps”, Journal de la psychanalyse de l’enfant, 10, 73-92. Haan N. (1969), „Tripartite model of ego functioning values and clinical research applications”, Journal of Nervous and Mental
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Mijloc vechiu de iluminat, când ieșea gospodarul afară, noaptea, la grajd ori la perdeaua oilor. Statul, complotul unei minorități împotriva majorității. Soldatul din foișorul de la expoziție, care șade acolo de pază, în vremea căldurilor verii, într-o lene lungă și improductivă. Ca să-și omoare vremea a alcătuit o jucărie, o morișcă care poartă doi omușori, când adie vântul. Din lenea aceasta absurdă, dintr-o dată intră în războiu, ca și cum ar fi căzut într-o vâltoare. Ion Ionescu jurnal de agricultură, 1857*. Spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lipsită de constelații, ce se deschide deasupră-i. * Miezul vid pe care-l conține oricare efort - acel strop de uitare ce constituie autenticul rod al oricărei trude. * A contempla: a elibera o priveliște prin propriile tale forțe. * Ordinea e în sine improductivă. Pentru a o fertiliza e nevoie ca în compoziția ei să apară un element de dezordine, o fărîmă de haos. * Astre ce nu-și găsesc bolta, boltă ce nu-și găsește astrele. * După Aristotel, e fericit cel suficient sieși, deci
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
atât a numărului cititorilor cât și a calității lor, propune o soluție demnă de luat în seamă pentru îndreptarea situației: „Nu este de mirare că în acest sistem haotic, 3-4 edituri acaparează întreaga piață de carte. Este deci un sistem improductiv și din punct de vedere economic și din punct de vedere cultural și educațional. Soluția este evidentă, dar ea jenează, desigur, interese meschine financiare care nu au nimic de-a face cu grija pentru cititor: constituirea unei rețele naționale de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
unilaterală, cu câte unul singur din ele și de aici încolo parcă aspiră la independență; stăruința de a acoperi , de a tăinui, a regimului comunist, care determină cam tot ce se întâmplă în carte, e o virtute negativă pentru că e improductivă; în fine, independența personajelor ispitește pe un cititor cu fantezie să pornească pe urma lor, nu cu interesul că ar face parte dintr-un tot" (pp. 121-122). Într-un fel, Simplex este cartea "armistițiului" dintre prozatorul, eseistul, publicistul și criticul
În umbra unei crime by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7523_a_8848]
-
se deschide un alt unghi, întrucît, la rigoare, nefas oferă un paradoxal colac de salvare (intervine o concepție stoică asupra libertății): "Mai bine să taci decît să minți cu bună știință - acest precept transformat în regulă comportamentală poate fi eroic, improductiv, uneori frustrant, dar e unicul ce ne poate prezerva talentul. Cîți nu s-au pierdut alunecînd pe panta concesiilor, unii dintre ei extrem de talentați? Pactul cu Diavolul se plătește (ar fi trebuit s-o știm de mult) cu unicul preț
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
mai "autentic" și brut mod cu putință: de la Adrian Oțoiu la Alina Nelega, Doina Ruști și Florina Ilis, pentru a ne opri doar asupra prozei. Astfel, prin literatura virtualității se pot transgresa discuții vicioase despre "generațiile" de scriitori și despre improductiva dispută dintre "optzeciști", "nouăzeciști" și "douămiiști", în maniera unei metode culturale de tipul "încrucișării fertile" (cross-breeding) dintre generațiile de scriitori. Virtualismul sau ficționarismul mediatic poate lega un optzecist de un nouăzecist și de un douămiist, fără ca posibilele diferențe de ideologii
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
care-și drapează evreul lor fizic în maniere franțuzești, vânători de noroc, întreprinzători fără capitaluri, regele Stroussberg cu suita lui de conți și baroni silezieni, c-un cuvânt neagra speculă, feneantismul, străinul în forma lui cea mai amăgitoare, cea mai improductivă, cea mai speculantă... cu atât mai bine! Largi îi stau porțile țării deschise, ofițerii salută, de-a doua zi trăsuri aurite îi duc în sferele cele mai nalte chiar, un democrat își va alege cumnatul printre ei, un prinț de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]