85 matches
-
În vreme ce în muzica de factură clasică europeană tradiția improvizatorică nescrisă cunoaște un declin începând cu sec. XVIII, urmând a fi reluată sub o formă sau alta în cea de-a doua jumătate a sec. XX - în muzica arabo-andaluză această practică improvizatorică continuă să fie conceptul generator al tuturor creațiilor specifice acestui fenomen muzical. Context istoric Odată cu sec. V d.Hr., Imperiul Roman începe să sufere din ce în ce mai mult atacurile populațiilor barbare migratoare. În ceea ce privește provincia romană spaniolă
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
compatibilizeze în mod fericit tradiția muqam-ului cu aceea a jazzului. Cvartetul barcelonez Kaulakau s-a integrat de minune spiritului "ethno jazz": pe fundalul ritmic de mare plasticitate, furnizat de contrabasistul Franco Molinari și bateristul Enric Canada, se desfășoară seducătoarele contorsiuni improvizatorice ale lui Marc Egea și Jordi Molina. Aceștia utilizează două instrumente de tradiție în Catalunya: zanfona (o flașnetă portativă, dând uneori impresia unui "moog synthesizer" medieval) și, respectiv, tenora (un fel de taragot cu ancie dublă și corpul dintr-un
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
auditorului. În limbajul muzicii debussyiste, structura formală este subordonată cu prioritate viziunii conceptuale determinante, creând impresia unei invenții libere și fiind generată, în mod organic, de modalitatea de organizare a structurilor tematice. Acest aspect fundamental al concepției compoziționale accentuează caracterul improvizatoric al muzicii sale, acea impresie pregnantă a unui discurs sonor ce pare rezultat dintr-o „reinventare” spontană, prin experiența empirică desfășurată în fața pianului. Creația sa pianistică va lărgi explorările inițiate anterior de compozitori precum Frédéric Chopin, Robert Schumann și Franz
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
punct culminant al întregii serii de Imagini, ca finalizare apoteotică în contextul unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii conceptuale, se va reflecta în libertatea improvizatorică ce derivă cu predominanță din flexibilitatea tempo ului (25 de indicații agogice în 97 de măsuri), asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice. Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vieții. Virtuozitatea, atât de rar întâlnită în muzica pentru pian a lui Debussy, egalează pentru o clipă dezinvoltura acrobatică a predecesorului său romantic. Rapiditatea și luminozitatea figurațiilor în combinație cu disonanțele fugitive ale texturii armonice generează impresia de transparență. Libertatea improvizatorică decurge din concepția non-tematică a discursului proiectat într-o formă lansată (accelerare progresivă), precum și din asimetria structurilor metrice. Ampla utilizare a pedalei de rezonanță, acționată în corespondență cu dimensiunea variabilă a măsurilor, va pune în valoare multiplele efecte politonale care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un „medium” adecvat în sfera lipsită de gravitație a gamei hexatonale, în care absența semitonului și implicita egalitate a tonurilor creează o impresie fugitivă, aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni semantice ale traducerii cuvântului voiles - pânze și voaluri își află deopotrivă „mobilul” inspirației
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația de tempo Modéré Dans un rythme sans rigueur et caressant (Moderat - într-un ritm fără rigoare și mângâietor), purtând recomandarea metronomică originală de , se va reflecta într-o redare liberă cu aspect improvizatoric, ale cărei discrete fluctuații (ce alternează ușoare tensiuni cu relaxări imediate) par adecvate concepției ce stă sub semnul imprevizibilului, a nestatorniciei vântului și a apei, sau (de ce nu?) a vieții însăși. Această imagine de instabilitate își va găsi forme oportune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ornamentații descendente, declamată la un nivel dinamic opus discursului general (mf). Caracterul liber al afirmației rubato, precum și aspectul vocalmelodic al traseului descris indică o posibilă afinitate cu natura muzicii de cabaret, recunoscând în expresia arpegiului languros o aluzie la fredonările improvizatorice ale unei cântărețe. Acest tip de evoluție discursivă, ce juxtapune entități tematice diferite, ridică o problemă esențială la nivel interpretativ, în sensul realizării unității în pofida unui pericol evident cauzat de natura fragmentată a exprimării. În acest sens, echilibrul avansării se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
foarte repede) și al spațiului tonal la minor, opțiuni de limbaj menite să amplifice efectul acestei izbucniri impulsive, și implicit, impactul produs asupra auditorului. Prezența numeroaselor modificări agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vestul Europei, exercitând ulterior o influență decisivă în evoluția muzicii de jazz. Astfel, recunoaștem structura sa ritmică ce suprapune sincoparea pregnantă a vocii superioare la ritmul de marș al planului secund, într-o configurație metrică specifică de 2/4. Aspectul improvizatoric al construcției de discurs derivă din modalitatea discontinuă în care apar asamblate variatele „numere” de spectacol, o formă de concepție care semnalează evidente afinități cu maniera de juxtapunere a secvențelor cinematografice. Tabloul umoristic se dezvăluie începând cu primele rezonanțe ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Evoluția sonoră ulterioară recurge la o nouă modificare agogică (Sans rigueur - fără rigoare), determinând un efect sonor ce va fi amplificat în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase valori de durată prelungite, ce imprimă discursului un aspect improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de avansare sonoră a planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de avansare sonoră a planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric va explora printr-o dezvoltare liberă elemente tematice extrase din motivul introductiv. Modalitatea de avansare a discursului va investiga concepția contrastului, realizat pe multiplele planuri ale alternanței de registre, tempo-uri (mouvement cédez rubato) și dinamici opuse (p mf p
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
caracter impetuos și exacerbat, adresată interpretului în mod paradoxal de către un artist ce se afirmase inițial ca maestru al introvertirii. Printr-o continuitate de concepție asistăm la un nou discurs atematic, a cărui mișcare giratorie nedirecționată desfășoară cu o dezinvoltură improvizatorică arabescuri caleidoscopice ce gravitează, cu prioritate, în spațiul generos al sferei atonale. Pentru încă odată, Debussy recurge la abandonarea ideii de pregnanță tematică, expunând o țesătură sonoră „compactă”, a cărei abstractizare rezultată tinde să acceadă la o treaptă superioară în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de do major a imnului cu zumzetul difuz al basului ce alternează sunetele . Astfel, observăm cum arabescurile bitonale ale introducerii își găsesc corespondența în natura capricios duală a acestui final. Asistăm la o stingere în surdină a unei adevărate extrovertiri improvizatorice, ce electrizează mulțimile într-o seară de iulie și ale cărei explozii de lumină pare să unească până la contopire cerul cu pământul. Concluzii Abordarea creației lui Claude Debussy (1862 - 1918) și a universului său estetic impune o cercetare profundă în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
redimensionări a raportului dintre diferitele elemente constitutive ale fenomenului sonor. Pe de altă parte, Debussy va recurge la fluidizarea cursului discursiv prin eliberarea traseului ritmic de limitarea barei de măsură, difuzând astfel o remarcabilă libertate inventivă, cu un pronunțat caracter improvizatoric. În mod simultan, aceasta derivă și din stratificarea complexă a multiplelor traiectorii ritmice, care se asociază unei mobilități accentuate a indicelui agogic, supus unei subtile metamorfoze. Opțiunea pentru structurile asimetrice sporește spontaneitatea discursului, generând impresia unei evoluții în care ideea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a folclorului. Aici autorul examinează problemele de prozodie și mijloacele artistice ale creației populare autohtone, amintește genurile folclorice și dă o imagine asupra folcloristicii românești. Remarcabile sunt cunoștințele sale despre modul specific de interpretare a cântecului epic și despre caracterul improvizatoric al unor genuri folclorice. Ca și D. Caracostea mai târziu, B. vorbește despre „un material” sud-est european și despre o formă românească în folclorul autohton. SCRIERI: Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov, Brașov, 1902; Grăiește marea, București, 1922. Culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
opțiunea liberă a interpretului. În prezent se pare că scrierea muzicală tinde să ancoreze într-o zonă de echilibru, adoptând ceea ce i se confirmă ca fiind oportun din severitatea notației tradiționale, cultivând în același timp o anume libertate de sorginte improvizatorică, amprentă a conjuncției cu experiențele muzicale extraeuropene.
G?nd ?i semn by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83454_a_84779]
-
palimpsest - ca structurile istorice ale Romei pe care o adorați; atât de polivalentă, în sensul de a fi atrasă deopotrivă de tradiția cea mai riguroasă - mă gândesc la nume ca Bach, Haydn, Mozart, Beethoven, Wagner etc. -, dar și de spiritul improvizatoric cel mai radical (modelul dvs. tutelar fiind John Cage); nu în ultimul rând mi se pare dificil să abordez o ființă atât de paradoxală, care se consideră în egală măsură de un "optimism incurabil", dar și de o "nostalgie incurabilă
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
germană contemporană și jazz), precum și un stagiu ca bursier la Freie Universität Berlin prin anii 1980. Analizând texte de Ernst Jandl, Jens Gerlach, Volker Braun și Yaak Karsunke, universitarul american șia propus să demonstreze modul cum formele libere și structurile improvizatorice ale jazzului american au contribuit la modelarea liricii gemane postbelice. Nu puteau lipsi raportările la rolul jazzului american în dezbaterile ideologice din perioada războiului rece, cu referiri speciale la poeții din Germania de Est. Avui plăcuta surpriză de a recunoaște
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Maria Joăo/Portugalia, Grzegorz Karnas/Polonia, Valentina Ponomareva/Rusia, Anca Parghel, Maria Răducanu/ România, Huong Thanh/ Vietnam, Yma Sumac/ Peru, Youn Sun Nah/ Coreea de Sud, Sevara Nazarkhan/ Uzbekistan ș.a.m.d.; 3. Poesie rostită în diverse idiomuri, combinată cu îndrăznețe experimente improvizatorice - doar câteva exemple: poetul austriac Ernst Jandl și cel germano-transilvan Oskar Pastior; albumele realizate de trupa avangardistului moscovit Alexey Kruglov pe poeme de Esenin, Mayakovsky, Tsvetaeva, Blok; transfigurările jazz-poetry ale textelor poetei expresioniste Else Lasker-Schüler de către trio-ul german Heinz
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
bine simulată, încât parcă ar trăi-o în acel moment! A trecut o jumătate de secol de la moartea lui Enescu, dar parcă azi ar improviza aceste pagini: atâta prospețime și-au păstrat - pe de o parte, tocmai datorită aspectului acestui improvizatoric, care, și el, e foarte bine pus la punct și se bazează pe o canava extraordinar de bine articulată, care este forma muzicală, conturul piesei, pe de altă parte, datorită amănuntului extraordinar de spontan. El nu repetă niciodată. întotdeauna face
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
teritoriul românesc, instrumentele care puteau face parte dintr-un taraf de lăutari, și, evident, și repertoriul și stilul acestor forme de exprimare spectaculară. Pe baza observațiilor sale, autorul stabilește unele puncte de intersecție în similitudinile ornamenticii, ale procedeelor variaționale și improvizatorice între muzica Kletzmer și tipurile de doine românești pentru ca în finalul volumului să treacă în revistă în scurte constatări, geneza doinei și istoricul preocupărilor științifice de cercetare a ei dar și pătrunderea acestei specii în sfera muzicii culte (de salon
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
Casa de Cultură a Studenților din Sibiu (directoare: Liliana Popescu). Deschiderea a făcut-o nonetul adolescentin Harrmony din orașul-amfitrion. Realizare de vârf a saxofonistului/dirijorului Constantin Iridon, acest ansamblu vocal etalează armonii strălucitoare, muzicalitate, swing, autenticitate emoțională. Chiar dacă simțul lor improvizatoric se află încă în stadiu incipient, cele opt cântărețe și colegul lor compensează prin vivacitate, spontaneitate juvenilă și, deloc în ultimul rând, printr-o vibrantă prezență scenică. Cantitativ, prezența cea mai semnificativă la gală a avut-o Clujul. Însă grupurile
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
sau Garcia Lorca. Nils Olav Johansen o susține cu intervenții punctuale pe ghitara-bas sau vocal, Maria Kannengaard induce distorsiuni poantilistice la pianul electric, iar bateristul Per Oddvar Johansen, asemenea unui gentle giant blond, creează uimitoare solouri minimaliste la baterie. Coeficientul improvizatoric e mult redus față de ceea ce se așteaptă îndeobște în jazz, dar publicul odată prins în joc rămâne fascinat de combinația dintre imperturbabilitatea scandinavă și depresiile celaniene. Pianistul Florin Răducanu ne-a propus două ample compoziții de factură third stream. Concertul
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
ales ca parteneri pe complexul țambalist Kalman Balogh, violonistul/trompetistul Ferenc Kovacs și contrabasistul Matyas Syandai. Suite vaste, saturate de melodii și ritmuri central-oriental-europene, pigmentate cu rezonanțe exotice. Balogh evidențiază potențialul poetic al țambalului și urmărește, mereu "pe fază", meandrele improvizatorice ale lui Dresch și Kovacs. În ultima gală am făcut cunoștință cu grupul pianistului de origine chileană, stabilit la Roma, Antonio Flinta. Sunt explorate valențele trio-urilor intimiste, în descendența lui Bill Evans. Secția ritmică strălucește mat în fundal: Claudio
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]