171 matches
-
la republica Veneției să îngăduie libera trecere prin țările lor moștenitorului de tron Balduin al II[-lea], care mergea la Constantinopol pentru a lua în primire stăpânirea și cu care se însoțise câțiva tovarăși și oameni de oaste. Cu toate impulsiunile, făgăduințele și pregătirile lui Bela IV, campania ce o avea de gând în contra Romîno-Bulgariei, trăgănată de la-nceput chiar, rămase neîmplinită cu totul, pentru că pe de o parte-l amenința despre Rusia o puternică invaziune tătărească, pe de alta, dând voie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puse toată puterea și răbdarea pentru a întărîta și mișca pe soțul ei regal la un război de răzbunare în contra lui Mihail Paleolog. Constantin, de sine chiar plin de ură contra împăratului, nu-și tăinuia gândirea și se-nduplecă la impulsiunea soției sale; dar, nesimțindu-se îndestul de tare pentru a-ncepe numaidecât lupta, el, cu toate clocotitoarele sale gânduri de răzbunare, pândea totuși cu răbdare ocazia favorabilă pentru a o pune în lucrare cu putere și succes. Împăratul Constantin oblici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
imigranți îngreunau apărarea în contra mongolilor cari irupsese în anul 1241 în Ungaria. Scaunul papal, dorind din toată inima convertirea fără deosebire a cumanilor de la păgânism, a românilor de la legea greacă, o și puse în lucrare cu mult zel, atât prin impulsiuni date regelui cât și prin instrucții cătră cler. Tendința Scaunului papal era favorizată și de împrejurarea că cumanii din Moldova, înspăimîntați de nimicitoarea soartă care ajunsese atât pe conaționalii lor din Asia la a [nul] 1222 cât și pe cei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de nestatornici sânt sorții războiului avea să vază Carol Robert în persoană. Voievodul român, Mihail Basarab, își plătea într-adevăr regulat tributul de vasal cătră Ungaria și oferi regelui spre siguranță chiar pe fiul său ca ostatic. Totuși regele, după impulsiunea voievodului Toma al Ardealului, care voia să-și lărgească teritoriul, deschise ostilitățile contra Valachiei deja în anul 1323, intrând fără motiv binecuvântat în țară în fruntea unei oștiri puternice și încunjurat de cei mai mari demnitari clerici și mireni ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din ce în ce mai mult și fac loc elementelor celor mai fără răsunet (klanglos), o dezvoltare care aleargă paralel cu întărirea și înăsprirea reflexiunei, a înălțărei dân elementul moale și indecis al simțământului la certitudinea cugetărei. Fiindcă peste tot sunetul articulat rezultă din impulsiune instinctivă după reprezintare a celor cugetate, de-aceea consonantele cer o sforță mai mare din partea organelor vorbirei. Această sforțare constă dintr-o apăsătură. Trebuie să distingem aicea în privința nașterei conson[an]telor un element îndoit. Or că activitatea organelor căror
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce cale ar lua activitatea lui într-o stare socială când acel motiv - abstracție făcând de cele două instincte opuse: aversiunea în contra muncii și pofta de plăceri costisitoare - ar avea domnie absolută asupra actelor lui. Ea arată cum omul, sub impulsiunea acelei dorinți, grămădește averi și le-ntrebuințează la producerea altor averi, nouă, cum, prin convenție reciprocă, declară averea sfântă, cum face legi pentru a împiedica pe indivizi de-a-și apropria averea altora cu sila sau prin viclenie, cum introduce fel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se poate atribui în mare parte legii din 1851, care a fost ca o lege pregătitoare, dovadă că instituția ei a fost așa de bună încît astăzi în practică tot pe aceeași tradițiune urmează agricultura. Legea rurală dedese o nouă impulsiune agriculturii și, daca legiuitorul ei ar fi prevăzut să oblige pe săteni să conserve și să nu spargă izlazurile vitelor, ar fi fost mult mai avantajos pentru conservarea vitelor, al căror număr a scăzut treptat cu 25 la sută de la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oblige pe săteni să conserve și să nu spargă izlazurile vitelor, ar fi fost mult mai avantajos pentru conservarea vitelor, al căror număr a scăzut treptat cu 25 la sută de la 1866 încoace. O cestie mare socială s-a rezolvat, impulsiune nouă s-a dat agriculturii, cu toate acestea arendașii sunt tot ruinați, țăranii nu stau mai bine, proprietatea funciară este disprețuită. Dacă am fost fericiți să ieșim din legea rurală fără zguduire, să nu provocăm un mare pericol, de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mărginită la istorie, linguistică și psicologie poporană - dezbrăcată de sterpe polemici politice și de alte materii străine, "Columna lui Traian", ale cărei două prime fascicule le avem dinainte-ne, promite a deveni o prețioasă revistă și a da o nouă impulsiune științei române. Științei române, zicem, pentru că, daca științele naturale și matematicele sunt prin chiar natura lor cosmopolite, știința istoriei, a limbei, a manifestărilor artistice ale unui popor, a vieții lui juridice, a datinelor, este o știință națională. Acestea din urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n formularea lui Lovinescu, conform căreia "...cultura e suma (nsușirilor mai ales morale trecute (n deprindere" (Lovinescu, 1997: 192). Promovarea moralității ș( respectul valorilor urmau a fi mijloace pentru formarea unor deprinderi corespunzătoare c(t mai larg răsp(ndite. Depășirea impulsiunilor instinctuale a fost (ntotdeauna necesară pentru a face posibilă existența socială ș(, mai mult, acțiunea coerentă a corpus-ului social. Este vorba de acel element central ce susține eșafodajul social, amintit de diferiți autori ce căutau să (nțeleagă cum este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
adevărat etică, este cu adevărat nobilă, deoarece numai aceasta poate accepta, de exemplu, riscul Înfruntării cu o situație care ți-ar putea primejdui viața. Într-adevăr, se pare că, pe măsură ce deliberezi mai mult asupra consecințelor posibile ale unui act extrem, impulsiunea de a-l face scade sau devine mai controlată. De exemplu, nimeni dintre cei care știu să Înoate n-ar mai sări În râul sau lacul În care cineva este pe cale să se Înece, dacă s-ar gândi prea mult
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Curentul nou” și în declanșarea căreia S. are meritul priorității. Polemistul atacă direcția sămănătoristă ca fiind ruralistă, paseistă și imorală, deci opusă valorilor burgheze, liberalismului. Literatura promovată de această direcție „idealizează pe față beția, adulterul, promiscuitatea sexuală, vagabondarea, haiducia, brigandajul, impulsiunea bestială, crima chiar, și, mai presus de toate, instinctul războinic ca cea mai înaltă virtute a omului”. Acuzațiile sunt ilustrate de polemist îndeosebi cu proza lui C. Sandu-Aldea și Mihail Sadoveanu. Povestirile de început ale lui Sadoveanu sunt catalogate, într-
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
ființe mici, asemănătoare ei, femeia se recunoaște în ele și apare un sentiment de simpatie și de pietate, dar și de proprietate; este un fel mascat de dragoste de sine, care schimbă egoismul în simpatie și instinctul de proprietate în impulsiune afectivă (T. Ribot); la femei, tendințele ostile față de copii se pot manifesta în două direcții: manifestări pasagere de ostilitate, iritabilitate, injurii, care apar la mame tandre și afectuoase în perioada premenstruală; din punct de vedere psihologic, instinctul matern se poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt simple crize, fie exprimă debutul unei schizofrenii; ele au, de regulă, un caracter atipic, destul de greu de clarificat din punct de vedere diagnostic; se remarcă un amestec de elemente care conferă un caracter atipic tabloului clinic, cum ar fi: impulsiuni nemotivate, îmbufnare persistentă, apelul la suicid, revolta împotriva părinților și a familiei, reflecții metafizice stranii, idei politice reformatoare sau revoluționare, sentimente de ură, stări de reverie morbidă, lene morbidă, cinism etc.; se mai pot întâlni bufee de tipul tulburărilor de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
La baza acesteia se situează răspunderea morală, care este corelată conștiinței morale. Aceasta implică următoarele: responsabilitate și imputabilitate; determinism; liberul arbitru sau voința liberă. Orice abatere este în primul rând o greșeală morală legată de voința tulburată a omului, de impulsiunile necontrolate și necontrolabile. Sf. Toma d’Aquino spune că „morala nu este posibilă decât în cazul unei consimțiri libere”. Or, „iresponsabilitatea” care implică o greșeală morală este legată de incapacitatea psihică a individului de a discerne între motivațiile și consecințele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
delicte. În cazul bolnavilor psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex, cu caracter subit, impulsiv, specific oligofrenilor și schizofrenicilor; suicidul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pare a fi responsabilă de comportamentul violent. Există dovezi că violența este În concordanță cu nivelul crescut al alcoolului În sânge, În timp ce sevrajul ocupă un loc secundar. Vulnerabilitatea individuală include trăsături cum ar fi senzația de urmărire, control deficitar al impulsiunilor, tulburările de conduită și personalitatea antisocială. De exemplu, tulburarea de personalitate de tip antisocial se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]