377 matches
-
de oglinzi virtuale, puciul parlamentar de la 19 aprilie (pe care un Geoană, în iresponsabilitatea lui, promite să-l reitereze) arată monstruozitatea clasei politice de la noi. De-o insondabilă nesimțire, ea a dobândit sentimentul că poate comite orice abuz, în totală impunitate. Din acest punct de vedere, schimbarea Constituției devine o urgență. N-ar trebui să lipsească, la modificare, ideea excelent formulată de cineva pe internet, privitoare la responsabilizarea Parlamentului. Aplicată situației actuale, ea sună în felul următor: "Dacă Președintele României este
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
principal îl joacă agenții de corupțiune. Ei sunt aceia care ispitesc pe funcționari, oferindu-le bani și alte foloase. Ispita aceasta e absolut nevoie să fie combătută și împiedicată de a se manifesta cu acea îndrăzneală pe care o dă impunitatea actuală”. La puțin timp după ce a fost exprimată această idee care încununa o întreagă etapă de edificare a statului de drept, valurile dictaturii în mai multe forme, între 1938-1989, au modificat succesiv sistemul de drept românesc. Cu toate acestea, legislația
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
poetul Geo Dumitrescu a scris un articol pentru revista Vatra, ridiculizând activiștii de partid ... simbolizați de «tovarășul Gușă» și de «tovarășul Ceafă», ambii needucați și aroganți [...] Domnilor Gușă și Ceafă nu le e frică de nimeni. Imunitatea parlamentară le asigură impunitatea, călătoresc în străinătate, dețin mașini scumpe, își construiesc vile și merg la meciuri de fotbal atunci când ar trebui să voteze legi importante, necesare țării. Nu-i pedepsește nimeni. Alegătorii? Alegătorii români sunt probabil cei mai înapoiați din Europa în ceea ce privește cultura
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
momentan printr-un măcinător război civil, este țara cea mai riscantă, aici înregistrându-se 36 de decese. În Somalia au murit 16 jurnaliști, în urma unor atacuri țintite. Niciun oficial nu a fost anchetat de justiție, ceea ce "perpetuează o cultură a impunității care încurajează noi atacuri", precizează IPI. Aceași statistică arată că țări precum Pakistan și Filipine sunt de asemenea extrem de periculoase. Bilanțul îi include pe jurnaliștii decedați din cauza activității lor sau în timpul unei misiuni de presă, ceea ce înseamnă că accidentele de pe
Număr record de jurnaliști morți în 2012 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80716_a_82041]
-
oameni ai presei, însă ”Reporters sans frontières” numără 88 de reporteri și 47 de bloggeri asasinați anul trecut. Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, Ban Ki-Moon a solicitat aplicarea Planului de Acțiune al ONU privind securitatea jurnaliștilor și problema impunității. Cauza acestei decizii o constituie ”atacurile cibernetice și manevrele legislative”, care figurează printre ”instrumentele de constrângere”. Secretarul general al ONU a mai declarat că un sentiment de îngrijorare este dat și de faptul că, de cele mai multe ori, nimeni nu este
Ziua Mondială a Libertății Presei, prilej de dezbateri în toată lumea by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79539_a_80864]
-
răspunderii penale cu o formă de răspundere civilă, cât și natura unei instituții de drept procesual penal, prin instituirea unui termen în care se poate achita procentul de 20% din prejudiciul stabilit ca sancțiune pentru a beneficia de cauza de impunitate. Totodată, a precizat că, în sens fiscal, procentul menționat nu constituie un debit care să fie generator de dobânzi și penalități de întârziere și nu are un termen scadent de la care să se producă accesorii. Plata acestuia este o
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
baza de calcul cu care se majorează prejudiciul s-a apreciat că aceasta are o natură mixtă, deopotrivă de drept penal și civil. Pe de o parte, este vorba de un stimulent procesual, deoarece legea condiționează de achitarea sa beneficiul impunității. Norma legală care îl prevede constituie însă o instituție de drept penal substanțial, constituind „lege penală“ și circumscriindu-se principiului prevăzut de art. 5 din Codul penal. În aceste circumstanțe, „adaosul“ la prejudiciu (procentul de 20%) reprezintă o instituție sui-generis
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
unei instituții de drept penal material, deoarece privesc înlocuirea răspunderii penale cu o formă de răspundere civilă, dar și o natură procesual penală prin termenul instituit pentru achitarea procentului de 20% stabilit ca sancțiune pentru a beneficia de cauza de impunitate. În plus, procentul menționat nu constituie un debit în sens fiscal care să fie generator de dobânzi și penalități de întârziere și nu are un termen scadent de la care să se calculeze accesorii. Plata acestuia este o facultate lăsată
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
332 din 1 aprilie 2021. Mai exact, instanța de trimitere solicită instanței supreme să clarifice modul de calcul al accesoriilor fiscale de a căror achitare, cumulat plății prejudiciului infracțional și majorării cu 20% din acesta, este condiționată aplicarea cauzei de impunitate menționate. Prevederile art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 reglementează o cauză de nepedepsire pentru a cărei incidență este necesară, sub un prim aspect, asumarea unei conduite de căință activă din partea autorului sau participanților secundari la comiterea uneia
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
și 9 din Legea nr. 241/2005, conduită concretizată în plata a trei categorii de sume de bani, respectiv: contravaloarea prejudiciului infracțional direct, un plus echivalent procentului de 20% din acest prejudiciu și accesoriile fiscale - dobânzi și penalități. Incidența cauzei de impunitate presupune, în mod cumulativ, și îndeplinirea unor condiții procedurale, referitoare la momentul-limită până la care conduita activă a inculpatului care optează pentru achitarea integrală a sumelor prevăzute de legea specială conduce la obținerea beneficiului impunității. Această limită normativă corespunde momentului
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
și penalități. Incidența cauzei de impunitate presupune, în mod cumulativ, și îndeplinirea unor condiții procedurale, referitoare la momentul-limită până la care conduita activă a inculpatului care optează pentru achitarea integrală a sumelor prevăzute de legea specială conduce la obținerea beneficiului impunității. Această limită normativă corespunde momentului rămânerii definitivă a hotărârii judecătorești, ceea ce înseamnă că, pe întreaga durată a urmăririi penale și a judecății în fazele ordinare, participantul la comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
obiectul solicitării instanței de trimitere, în privința acestor aspecte de drept neridicându-se probleme de interpretare. Chestiunea de drept supusă analizei vizează numai modalitatea de determinare a sumei totale ce trebuie achitată de făptuitor în vederea aplicării cauzei speciale de impunitate. Ea se rezumă, în concret, la a se stabili dacă accesoriile fiscale ce intră în componența acestei sume sunt aferente exclusiv prejudiciului infracțional propriu-zis ori ele trebuie calculate și prin raportare la majorarea cu 20% din baza de calcul. Rezolvarea
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
documente legale sau nedeclararea în mod corect și complet a veniturilor realizate sau cheltuielilor efectuate - constituie pagubă bugetară în sens fiscal și, totodată, prejudiciu infracțional în sens penal, de a cărui acoperire integrală este condiționată, printre altele, incidența cauzei de impunitate prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005. Prin urmare, în domeniul evaziunii fiscale, sfera prejudiciului produs prin comiterea faptei ilicite este limitată la impozitele, taxele și contribuțiile prevăzute de lege, corespunzătoare obligațiilor fiscale principale încălcate fraudulos de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
conducând la nepedepsirea făptuitorului), cât și al dreptului procesual penal (determinând incidența unei cauze care împiedică exercitarea acțiunii penale și, prin aceasta, conduce la încetarea procesului). Prin urmare, cota procentuală de a cărei plată prealabilă este condiționată incidența cauzei de impunitate se relevă ca o instituție de drept cu o configurație juridică proprie și o natură suigeneris, care îmbină trăsăturile unei sancțiuni cu cele ale unei cauze de impunitate grefate pe căința activă a făptuitorului, generând efecte juridice mixte, atât de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
cota procentuală de a cărei plată prealabilă este condiționată incidența cauzei de impunitate se relevă ca o instituție de drept cu o configurație juridică proprie și o natură suigeneris, care îmbină trăsăturile unei sancțiuni cu cele ale unei cauze de impunitate grefate pe căința activă a făptuitorului, generând efecte juridice mixte, atât de drept penal substanțial, cât și procesual penal. Implicând o componentă accentuat sancționatorie, plusul procentual de 20% din baza de calcul ce trebuie achitat pentru a deveni incidentă cauza
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
COMUNICAT din 2 februarie 2024 privind standardul național de protecție referitor la previzibilitatea legii penale, concursul de legi penale în timp și noțiunile de ”risc sistemic de impunitate” și ”număr semnificativ de cauze” EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 48817/3/2021 Nr. de înregistrare a sesizării: 216/1/2024 Data înregistrării sesizării: 02.02.2024 Conținutul sesizării: 1. Dacă lăsarea neaplicată a
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
art. 15 alin. (2) din Constituția României și fără încălcarea art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separațiilor puterilor
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separațiilor puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare al politicilor penale? ... 5. Dacă riscul sistemic de impunitate
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
impunitate” este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare al politicilor penale? ... 5. Dacă riscul sistemic de impunitate, apreciat ca atare, legitimează/justifică întreruperea cursului prescripției, de o manieră clandestină, prin acte care nu se comunică suspectului sau inculpatului, fără a se crea o stare de incertitudine perpetuă dată de imposibilitatea unei aprecieri a intervalului de timp în care
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
art. 15 alin. (2) din Constituția României și fără încălcarea art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare al politicilor penale? ... 5. Dacă riscul sistemic de impunitate
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
impunitate” este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare al politicilor penale? ... 5. Dacă riscul sistemic de impunitate, apreciat ca atare, legitimează sau justifică întreruperea cursului prescripției, de o manieră clandestină, prin acte care nu se comunică suspectului sau inculpatului, fără a se crea o stare de incertitudine perpetuă dată de imposibilitatea unei aprecieri a intervalului de timp
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
nou sistem care va permite interdicția de a conduce autovehicule la nivelul UE atunci când un stat membru decide să decadă din drepturi un conducător auto din cauza unei încălcări a legislației rutiere comise pe teritoriul său, pentru a preveni impunitatea în rândul persoanelor care săvârșesc aceste categorii de fapte; ... b) că domeniul de aplicare al acestei inițiative acoperă acele încălcări care contribuie cel mai mult la accidentele rutiere și la decese; ... ... 3. susține prevederile propunerii de Directivă și se raliază
HOTĂRÂRE nr. 63 din 6 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271032]
-
rudenie dintre acesta și persoana care săvârșește infracțiunea despre care funcționarul public, care are calitatea de rudă, ia cunoștință prin prisma raportului de serviciu. Se susține că o reglementare în sensul dorit de autorul excepției ar crea o situație de impunitate pentru funcționarii publici și ar constitui o încurajare pentru aceștia în a-și crea situații favorabile în cazul în care s-ar afla în raport de serviciu cu o rudă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
norme de abrogare, hotărârile pronunțate în materia achizițiilor publice, spre deosebire de orice altă materie de drept, nu pot fi retractate prin intermediul contestației în anulare, indiferent de existența unei încălcări grave a dreptului la un proces echitabil. ... 6. Astfel, impunitatea de care se bucură aceste hotărâri încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (1)-(3), ale art. 53 alin. (2) teza finală și ale art. 129, fiind neconstituționale
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]