887 matches
-
vedea lucrurile i se înfățișează drept o fatalitate a locului: "Nu poți scăpa de (...) indiscreții, cleveteală, într-o țară clevetitoare". Pe un astfel de temei e schițată un fel de filosofie literară, care, adoptînd principiul efortului continuu, indică prelucrarea materiei impure, în starea sa de maximă eterogenitate ce intră în "fermentație", spre a ajunge, în consonanță mateină, la pasionala decantare ultimă, formală: "Metoda mea de lucru literar este dirijată de următoarele sfaturi: 1) sfatul horațian " nulla dies sine linea (sfat pe
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
omului într-un univers ostil", iar "bucuria creatoare este semnul victoriei asupra alienării" (p. 23). Apelul la concepția marxistă revine periodic, ca și în eseul despre Franz Kafka, pentru a arăta că marxismul "nu aruncă peste bord sentimentele ca elemente impure, cum fac viziunile clasiciste, ci le canalizează pozitiv, spre integrala eflorescență a personalității umane" (p. 25). Într-un mod derutant pentru cititorul de astăzi, Radu Enescu alternează mistica medievală a lui Jakob Bohme și viziunea romantică a lui Franz von
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
particulară prin referirea la locația sa. Oprimat de "ritmul agitat al capitalei", Cioran se mărturisește atras de aerul curat al provinciei, care, deși departe de a fi un Eden, i se potrivește precum un mediu favorabil autoscopiei. Provincia e desigur impură, dar prin eliminarea tipurilor reprobabile ce o populează (versatilul nedemn, "lipsit de buna-cuviință în acest moment pentru ca în celălalt să-ți sărute mîinile", sau cel ce nu este decît "un simplu dezaxat"), tînărul se oprește la insul "ademenit de mirajul
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
particulară prin referirea la locația sa. Oprimat de "ritmul agitat al capitalei", Cioran se mărturisește atras de aerul curat al provinciei, care, deși departe de a fi un Eden, i se potrivește precum un mediu favorabil autoscopiei. Provincia e desigur impură, dar prin eliminarea tipurilor reprobabile ce o populează (versatilul nedemn, "lipsit de buna-cuviință în acest moment pentru ca în celălalt să-ți sărute mîinile", sau cel ce nu este decît "un simplu dezaxat"), tînărul se oprește la insul "ademenit de mirajul
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
puțin simbolică pentru cel care îl primește. Fără să mai vorbim de orbul din Betsaida vindecat de un sărut (Marcu, 8, 22-26), ne vom aminti de sărutul dat leprosului care este mai întîi un act de purificare. Cum leprosul este impur, sărutul de caritate îl purifică. Dar poate și să-l vindece, așa cum a făcut sfîntul Martin sărutîndu-l pe lepros pe gură. În acest sărut taumaturgic, rolul salivei este important: Îndată ce saliva binecuvîntată, ieșită din gura sfîntului, l-a atins pe
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
filozofiei asupra iubirii. Filozofia occidentală a dorinței nu a abordat iubirea doar ca afectivitate și nici ca simplu epifenomen al sexualității poate și din cauză că, din perspectiva ei strictă, iubirea apare ca ambiguă, întrucît nu este supusă ființei ci devenirii, și impură, din moment ce presupune două principii, sufletul și corpul. Iubirea devine în Occident o formă a dorinței metafizice, a dorinței de Absolut, a dorinței de a fi Absolutul și datorită participării complice a filozofiei" spune Aurel Codoban care găsește mai multe tipuri
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
să întrerupă comunicarea și confruntarea cu realul dezvăluind mecanismul superficial al socializării: Nu vorbi cu mine,/ dacă nu ai cu adevărat ceva de spus; altfel/ s-ar putea/ să încep să urlu ca o fiară rănită./ Știu cât sunt de impură, de falsificată, de risipitoare și inutilă, dar/ nu știu ce să fac cu golurile din conversație. Într-o zi/ una din aceste tăceri stânjenitoare/ o să mă învenineze cu drogul adevărului și atunci/ viața mea socială va fi distrusă." (Acte de limbaj). În lipsa
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
atăt de important, și atunci a căutat formule convingătoare de a sugera planul subtil, inaparent, al ființei cristice. Și tocmai în acest moment intervin și marile dificultăți ale filmului și se decide fără echivoc situarea lui ăntr-o zonă ipocrită și impură a comercialului. |n vreme ce discursul propriu-zis, acela strict factologic, exploatează pănă la grotesc scenele de violență care nu sunt prin nimic diferite față de nenumăratele naturalisme din orice alt film a cărui miză o constituie doar senzațiile tari, planul celălalt
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
de speranță/ în mîinile mele zvîrcolirea unui poem -/ acest poem e noaptea” (Acest poem e noaptea). Însă calea spre unitatea pierdută a lumii implică dificultăți ce nu pot fi depășite decît printr-un șir de probe sacrificiale ori inițiatice. Viața impură, fragmentată, debusolată are nevoie de-o transfigurare, care s-o facă aptă de-a transmite misterul, de-a se manifesta ca o epifanie. Drept care poetul încearcă a o transfera în ritual: „Să mă-nșel eu oare?, mă întrebam privind uneltele
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
Când vrea să fie Marlene Dietrich - nu. Stînjenitoare - mai ales în “recitalul” final - devine încercarea de suprapunere a imaginii actriței bucureștene cu modelul marelui star hollywoodian, tensiunea scade, timpul devine lung, spectacolul își iese din matca sa rătăcind pe teritorii impure. Momentul Lili Marlen, de pildă, reluînd de fapt ceea ce se spusese mai înainte într-un monolog “antifascist”, mijloacele unei retorici obosite încarcă un frumos, dar banal cîntec de dragoste. Produs al imaginației autoarei, dincolo de tirania unui personaj real, Aurora Leonte
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
a fi fost mai insistentă. Iată, de pildă, în poemul Știu puritatea (Lo so la purezza), aria semnificanților pentru puritate, tema majoră a poeziei Anei Blandiana, este variat redată: puritate - purezza, maculare - l'impuro, (zăpadă) neatinsă - (la neve) casta, (pământ) impur - (la terra) infetta, neprihănit - incontaminato. În același poem, sunt cred discutabile opțiunea pentru traducerea "păcatului" prin "colpa", în contextul "Între tăcere și păcat/ Ce-o să aleg - cirezi sau lotuși?" - cu atât mai mult cu cât titlul eseului Anei Blandiana din
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
simțea, mai mult decât în alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, împrăștietoare de ispită și de moarte"3, în care putem descoperi și un alt dualism, fundamental în perceperea femininului în literatura decadentă: este vorba de antiteza pur/impur, care provine tot din poezia baudelairiană. Femeia devine o creatură diabolică, o nouă Evă care împarte păcat și moarte, căreia îi putem atribui considerațiile pe care Walter Pater le exprimă despre Gioconda lui Leonardo da Vinci. Rașelica este o ființă
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
trecut și prezent o singură vale Un singur supliciu, sacul de lacrimi cu grijă legat să nu scuipe lumină spre dimineață asta trebuie strivita într-un portbagaj Sfârșit fericit: evenimentul TV Puer Aeternus Miros de vânat, senzual respingător, cald, iute, impur hormonul fricii dătător de putere neputința de a mai minți de a nu mai tăcea Și a zis Domnul către mine - ia o carte mare și scrie deasupra cu slove omenești Maher-Salal-Has-Baz (grabnic-prada-apropiat-jaf)" Purtător de coroană în podul cu cărți
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
redus la fixul memoriei minții ... un soi de limbaj de aurolac handicapat... de rocker drogat cu "iarbă" periculoasă... dezlănțuit, violent, cumva dement...urlînd , bolborosind, sărind prin casă, pe casă, peste casă... în ritmul sincopat, asurzitor al consoanelor delabrate , al vocalelor impure, rupte din carnea informă, sîngerîndă a frazei ajunse un morman de viscere hidoase, putride, colcăitoare (oh! viermii vioi, mișcularzi, elocvenți... ai hoiturilor lui Baudelaire!)... și de oase frînte, țăndăruite, de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
de fapt tot în tine ajungi de fapt de tine nu scapi niciodată sus sînt neuronii puternici vascularizați jos e sîngele care vorbește singur cu sine poemul este unealta cea mai precisă prin care se face transferul pe verticala imperfectă impură sus e aripa care se rotește în spirale aiuritoare jos e zborul care avansează fără să se miște fără să se clintească măcar sus e nicolae tzone viu și util morții fără întoarcere jos e nicolae tzone mort și util
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
focului meu. O să pipăi aerul cu părul meu despletit, ca să regăsesc forma trupului tău, o să scormonesc printre bătăile inimii mele, ca să descopăr ecourile pierdute ale cuvintelor rostite de tine cândva, o să devin fluidă și o să curg prin însuși sângele meu impur, mereu amestecat cu ființa ta. Alergând frenetic o să mă-ntorc prin toate clipele și prin toate îmbrățișările: poate o să te găsesc undeva acolo, privind iubirea noastră liniștit, invizibil. Clipele ne mureau Clipele ne mureau în brațe, unele zbătându-se și
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
au avut vremea lor de aur, în cele mai grele vremuri. Pentru asta fuseseră făcute. Am fumat șaizeci de ani. Sunt șaizeci de minute de când m-am lăsat. Mă simt alt om, spiritualizat, despovărat, liber precum Ferrante Palla. Ieri, pufăind impur, azi cu nasu-n azur. Ieri sclav, azi brav. Ieri boșorog pestilent, azi veteran eminent. Cei ce mai departe fumează au problema lor care-i privește. Lumea e plină de perdanți - și doar de o mână de iluminați. Oricum, nu se
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
că despre cunoaștere s-au scris un munte de cărți și un ocean de tratate filosofice, toate întreținînd cultul unei facultăți mirabile și diafane, din unghiul căreia celelalte facultăți umane - mîncatul, băutul, respiratul, iubitul - aveau în ele ceva grosolan, ceva impur, ceva de rang secund. Sau, mai pe șleau, ele erau decăzute și josnice, erau "cîh", vorba lui Alexandru Dragomir, și asta pentru că erau amestecate cu materia, iar materia, se știe, era asimilată inferiorului, răului, păcatului. De acest balast material și
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
exterioare și urmărește să se adapteze în mod rezonabil împrejurărilor mereu schimbătoare. Or, tocmai acest talent îi lipsește, din păcate, adesea filozofului adîncit în contemplarea principiilor universale și incapabil de a se simți cu adevărat acasă în mijlocul realității dezordonate și impure" (p. 37). Cine sînt, în istoria omenirii, gînditorii care au încercat să impună vieții politice a timpului lor calea de mijloc, compromisul rezonabil pentru găsirea soluției celei mai puțin rele? Eroii cărții lui Aurelian Crăiuțu sînt, în ordinea intrării lor
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
schimbă culoarea și se înnegrește” (δύσχρυς καὶ μέλαινα), pentru că impuritățile i-au modificat nuanța aurie sau strălucitoare. Categoriile implicate aici concordă cu cele precizate anterior de Sfântul Grigorie. Un suflet sănătos pur rămâne strălucitor și de aur, în timp ce sufletul nesănătos, impur se decolorează și se înnegrește. Sursa întunecimii sufletului, în concordanță cu matricea simbolică reliefată mai sus, originează din păcat. Ca și anterior, Sfântul Grigorie nu-și bazează interpretarea alegorică pe păcătoșenia sufletului întunecat. Din contra, subliniază soluția, nu problema, spicuită
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sâmburele, sămânța, ci nu forma* Genom al instinctului - programului codului vital* Totul depinde a teren: dacă e otrăvit,radiestezic, opera se va rata. Bine că e rău!!!!* Extremele se ating, adică interferează și se disting* Asta să faci: critica rațiunii impure!* Când sari o pră pastie, ea se uită în tine* Dualitatea: absurdul sadomasochist, relația victimăcălău. Stigma* Toți am fost botezați de nori, cu pământ.* Nebuloasa, ea este mater universalis* Nu eu scriu ci Gândul - Cogito mă scrie. Săgeata este ochiul
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
subiect uman, iar paznicul, medicul, bucătarul, anchetatorul și alte figuri sumbre devin uneltele împlinirii tale secrete. Bătrînețea? Iată ce spune Noica despre ea: Nu există fericire curată decît după 60 de ani, cînd nu mai vrei nimic, cînd nici un calcul impur (folosirea celorlalți) nu te mai încearcă - și cînd totul e permis (dacă mai poți) și totul e din nou nevinovat, ca în ceasul prunciei. Viața e suportabila doar dupa 60 de ani. Viața e suportabila atîta vreme cît ce e
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmora într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei însăși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma să-l aștepte, la drum deschis, falimentul, iar pe artistul plastic Mircea Bochis, consilierul și partenerul artistic al d-
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
solitudinea e mai apăsătoare ("singur lingîndu-mi lacrimile/ mi-au plăcut întru atît de mult/ că am știut acolo cum să fiu singur:/ în așa fel singur! "), cu atît e mai puternică dorința de-a o dizolva în experiența Întregului, evident impură în deznădejdea ei, tragică pe cît de hilară, sub steaua inevitabilă a damnării: "!dară și dară noi sîntem blestemați/ că ori ne vine a plînge ori ne vine a rîde/ și sfărîmăm în bucăți ca tămîia/ echilibrul de aur proporția
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
marilor spații vide și a stărilor de imponderabilitate. Fie că sînt bronzuri sau forme cioplite, integrate în ambientul larg ori gîndite la scară unor spații interioare, lucrările lui Panaite Chifu refac traseul unor procese formative naturale. Materia genuina, accidentată și impura, desfășurată orizontal sau țîșnită brusc asemenea unui germene vegetal în căutarea luminii, se coagulează insesizabil și conserva toate stările și tensiunile aspirației sale către formă ultima. Că într-o adevărată stratigrafie arheologică, în opera finita pot fi citite nenumăratele etape
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]