584 matches
-
avut de îndurat la propriu întunericul umed, singurătatea, aerul sufocant, întreaga mizerie a temniței ce i-a circumscris - caz rar - cea mai fragedă pruncie. Bilanțul afectiv e, firește, prudența îndurerată, circumspecția ce abia reușește a învălui revolta omului silit la inadaptare: Între sacrificiul de sine și devorarea de alții/ m-am ridicat în picioare ca un copil/ ținîndu-mă numai de pereții aceștia/ pe care întunericul umed se prelingea din tavan/ plin de sperma liliecilor morți./ N-am văzut niciodată o asemenea
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
sacre. Pentru Dan Damiano nu mai există România, ci Dacia Felix, sub puterea lui Zamolxis. Situarea retractila a țării de origine într-o vîrstă precreștina, cu o soliditate simbolică greu de zdruncinat, oferă totodată fundament pentru refuzul noii paradigme existențiale. Inadaptarea se constituie treptat în teza, deseori e cultivata, si un oarecare eroism pare să marcheze rezistență. Deși, din punct de vedere social, se va integra ca medic, personajul principal își dezvoltă psihologic o tot mai accentuată depărtare de nouă realitate
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
m-aflam ași pierduse orice/ ănteles!// Oirce contur.../ Iată-mă așadar plin de mine și tot singur/ un pic mai stăpăn pe o așezare de vorbe" (Așezare de vorbe). Sau cu o remarcabilă limpiditate a sufletului, transcriind simplitatea oboselii, a inadaptării, a deziluziei: "M-am ăntors acasă cu sufletul frănt/ de găndurile zvăcnind an zidul cuvintelor/ și dacă s-ar mai putea povești ăntămplările/ așezate vrăjitoreste la temelia catedralei sau/ cele trecute dintr-o mana an altă/ atunci/ știu/ sigur/ viața
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
de evaluare se constată că 36,20% din elevii chestionați din promoția 2009 și 63,8% din promoția 2005 au lacune în sfera cognitivă evaluată, acestea manifestându-se în domeniului transferului de noțiuni aciziționate de la o materie la alta, sau inadaptarea cunoștințelor deja dobândinte în situații noi. Introducere Teoria dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget a oferit un cadru metodologic care nu a relaționat doar diferitele funcții cognitive între ele, prin explicarea lor în termenii de procese obișnuite (similare și acomodare
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
socializare și teoretic Din punct de vedere al funcției de evaluare se constată că 36,20% din elevii chestionați au lacune în sfera cognitivă evaluată, acestea manifestându-se în domeniului transferului de noțiuni aciziționate de la o materie la alta, sau inadaptarea cunoștințelor deja dobândinte în situații noi. Concluzii și propuneri Se impune introducerea unor conținuturi în planul cunoașterii de sine din perspectiva anatomica , morfologica dar și fiziologica a organismului propriu. Interelationarea dintre obiectivele educației cognitive și obiectivele cadru ale educației fizice
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
plăcute. Am fost acolo în a treia zi de masacru. Și ce am văzut vreau să vedeți și voi. N-am ales să fiu crud, ci să împărtășesc cruzimea. Când v-ați întors la Paris ați trăit, ca Georges, senzația inadaptării? Am simțit distanța față de o lume în care e pace. Însă cei din jurul meu nu trăiseră războiul și le era frică de mine. Trebuia să mă întorc la ei, nu puteam să rămân acolo, în Beirut. Și cum ați făcut
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
rebours. Pentru a explica această situație, am luat în calcul numeroase cauze: fiziologice, psihologice, intelectuale, climatice, sociale etc.". Poate că nici nu e nevoie de un asemenea asediu, în spiritul lui Taine, al problemei. Deoarece Bacovia e un nativ al inadaptării, "singur și pieziș", care nu doar că n-a aspirat a fi un herald al epocii sale de propășire indenegabilă, ci nu s-a putut exprima decît în contrasens cu aceasta. Pe linii paralele, trenul său a mers, față de cel
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
aparent la fel de maladiv. Pentru că ce s-a obținut la noi în ultimii ani este radicala receptare a modernității postsimboliste, nu ca o regresiune în inconștient, ca o ipostază a decepției neputincioase, ci ca un activ și foarte personal înțeles conferit inadaptării la urît, la tot ce se asociază îngustimii provinciale, nefericirii, singurătății sterile, filistinismului. Prin excelență redusă la un fel de delir verbal, modernitatea nu înseamnă, evident, doar suprarealism vîscos și dicteu dadaist. Dilatarea mitică la Blaga, cu fericitul recurs la
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
închisoare, în izolarea tuberculozei magice prin care dragostea față de umanitate se epuizează în asumarea unei cantități de suferință, generos deversate de semenii mei, mai fericiți în acest fel decît mine". Astfel se justifică discursul poetic organizat într-un registru al inadaptării, al morbidității asumate. Particularitățile volumului sunt reprezentate de folosirea excesivă a metaforelor pretențioase, de vocabularul mistic-religios, dublat aproape în permanență de unul neologic contrastant, de imaginile scatologice, de un limbaj poetic ostentativ "ermetic", deși nu rămîne decît intenția ermetismului. Dacă
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
citează sarcastic subiectiv (o mitologizare secundă, așijderea parodică), spre a-i putea descifra mecanismele perfide, obiective. Un atare joc de-a mitologia care se regăsește pe un palier inferior, pentru a se pierde în criza ce pare fără capăt a inadaptării, reprezintă filonul indiscutabil cel mai bogat al producției în chestiune. De fapt, sub aspectul unui joc infantil, adumbrit de tristețe, actul mitologic este întors pe dos. Dacă, în plan grav, acesta indică originea fabuloasă a ființelor și lucrurilor, aci, în
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
criticul în cauză) și-a condamnat scrisul pentru apărarea unei cauze. Acesta este paradoxul lui Gheorghe Grigurcu: s-a dedicat scandalului, a făcut un soi de presă cotidiană, aproape exclusiv în perimetrul cultural. Aici ar interveni o primă dimensiune a inadaptării sale la noul context cultural (mai ales cel publicistic). în răspăr este o culegere de interviuri. Spuneam că mai ales în acest volum se vede faptul că revizuirea a fost cultivată, încurajată, deși prea puțin susținută. Iar acest lucru se
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
luat o altă înfățișare, nu și-a "revenit" extraordinar - nu există pericolul de a scăpa netaxat. Nu mai este nevoie de un ton dur. Revizuirile grigurciene nu sînt credibile pentru că problema sa este mai mult metafizică. Un profund simptom de inadaptare în noua lume (inclusiv cea culturală). Gheorghe Grigurcu, în răspăr, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, 240 p., f.p.
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
ca o pseudomîntuire, Ana Blandiana se revelă, în chip "democratic", sub înfățișarea poetului de totdeauna, pe care Sandburg l-a fixat într-o preacunoscută comparație, cea a unui animal marin care trăiește pe pămînt și care ar vrea să zboare. Inadaptarea funciară e trăsătura sa de căpetenie, sfidînd relativele succese, utopicele privilegii. Laitmotiv al întregii sale producții, acest simțămînt al incongruenței cu mediul (privind lucrurile mai adînc: cu propria sa condiție) alcătuiește un fel de respirație lirică: poetica poate supraviețui mulțumită
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
celebritatea își dezvăluie reversul sensibil, vulnerat de o misterioasă constituție internă ce refuză pactul cu amplul renume, precum "O nemurire-n care i-e urît" (Bătrîni și tineri). Adică o "nemurire" factice, un surogat de nemurire. Să urmărim acum treptele inadaptării, așa cum se ivesc în poezia în chestiune. Mai întîi e o inadaptare pe care am numi-o, pe filiera lirismului nostru interbelic, metafizică și care se exprimă, pe de o parte, în dificultatea individuației (părăsirea Unu-lui originar), iar pe
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
refuză pactul cu amplul renume, precum "O nemurire-n care i-e urît" (Bătrîni și tineri). Adică o "nemurire" factice, un surogat de nemurire. Să urmărim acum treptele inadaptării, așa cum se ivesc în poezia în chestiune. Mai întîi e o inadaptare pe care am numi-o, pe filiera lirismului nostru interbelic, metafizică și care se exprimă, pe de o parte, în dificultatea individuației (părăsirea Unu-lui originar), iar pe de alta în indecizia adoptării unei posturi convenabile pe scara regnurilor, a
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
știe? -/ Chiar rana de la capătul lumii/ Din care picură încă,/ Necunoscuți unii altora,/ Zei ipotetici" ( Rana de la capătul lumii). Ne aflăm pe un tărîm eretic, în care demonia poetului se proiectează în demonia prezumată a tainicului mecanism universal. O altă inadaptare e de factură temporală. Reflex al pierderii unității primordiale, al Paradisului conținut în aceasta, se ivește deplîngerea copilăriei apuse, așijderea înzestrate cu atribute paradiziace, "sîmburele" omului ce devine, după cum Dumnezeu e germenele cosmosului abandonat metamorfozelor. Simbologic (o simbologie inversată), marea
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
meu/ Dar rămas/ Ca pe un țărm părăsit în prăpăd,/ În timp ce eu/ Alunec, alunec pe mare/ Pînă nu mă mai văd" (Alunec, alunec). Astfel începutul și finalul existenței par a contura un cerc. În sfîrșit, avem a face cu o inadaptare social-etică. În acest segment al creației sale, poeta Ana Blandiana se întîlnește cu militanta Ana Blandiana, înglobînd o omogenă reacție împotriva unei istorii crude în așa măsură, încît a pus chestiunea dezertării poeților de la menirea lor imanentă spre a se
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
din urmă/ Cînd corabia se va desprinde de țărm" (Corabia cu poeți). Însă lucrurile sînt departe de simplitatea unei scheme istorice ori etice, împrejurare conștientizată pe deplin de poetă - și aici credem că rezidă un punct cu deosebire dureros al inadaptării sale. În fața unor aberații ale realului, poezia se repliază, resorbindu-și idealismele, transformîndu-le în propria-i substanță iremediabil dramatică. Jocul intelectual și sentimental pe trapezul civic cade în abisul deziluziilor, asupra cărora specificul liric poate referi cu acuitate. "Corabia cu
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
de pîine, "Încolăciți și împăcați,/ Cu universul redus/ La bucata de pîine/ În care se mai văd/ Dinții îngerului" (Piața Buzești), precum o imagine a suferinței eterne, dau impresia a înclina balanța în favoarea visului irealizabil, indicînd totodată caracterul absolut al inadaptării pe care poezia Anei Blandiana ne-o înfățișează ca pe un stigmat. P.S.: Se pare că Nicolae Breban a preferat să reacționeze indirect la articolul meu, apărut în România literară, sub titlul Răspunsul unui "căruțaș", slujindu-se de condeiul coechipierului
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
să rămîi tu însuți, deoarece te simți suspectat, măsurat fără rușine cu măsurile duplicității, ca și cum ai fi de-o teapă cu interlocutorul tău. * Paradisul gîndurilor care nu s-au născut sau al celor ce-au fost uitate. * Vîrstele: forme ale inadaptării funciare la tiparul ființei noastre. * Infamia are și ea un mister al ei, un mister lumesc de vreme ce se-ascunde cu voință. Misterul său e de ordinul poliției, al detectivilor și justiției. Dar morala o poate raporta și la abisurile care
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
lasă pentru prima oară "urme de neșters" în literatura noastră odată cu Revoluția de la 1848. Dintre revoluționarii români exilați la Paris, Ion Heliade Rădulescu trăiește cu cea mai mare intensitate drama lipsei de audiență a intelectualului aparținând unei "culturi minore", drama inadaptării, prilej pentru autor de a întreprinde un succint și savuros periplu biografic - pigmentat cu generozitate de detalii anecdotice - din perspectiva căruia textele elaborate de scriitor în această perioadă capătă noi și revelatorii semnificații. Personalitatea emfatică, quijotescă a poetului este surprinsă
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
prezent atît de intens, încît îl resimți drept o amintire in statu nascendi. * Rămîne în dificultate ca într-un mediu protector. În afara ei s-ar simți descumpănit, lipsit de capacitatea de-a fi el însuși, așa cum a fost proiectat prin inadaptarea ce-l caracterizează. * Partea bună a îndoielii, aceea că ea reduce suferința, îi zădărnicește absolutul. * Plenitudinea unui destin, dată de toate lucrurile de care n-am avut parte, de toate deziluziile, de toate năzuințele ratate. * "...a comanda nu înseamnă a
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
prezent atît de intens, încît îl resimți drept o amintire in statu nascendi. * Rămîne în dificultate ca într-un mediu protector. În afara ei s-ar simți descumpănit, lipsit de capacitatea de-a fi el însuși, așa cum a fost proiectat prin inadaptarea ce-l caracterizează. * Partea bună a îndoielii, aceea că ea reduce suferința, îi zădărnicește absolutul. * Plenitudinea unui destin, dată de toate lucrurile. * "...a comanda nu înseamnă a înșfăca puterea, ci a o exercita în liniște. Pe scurt, a comanda înseamnă
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
colaboreze cu "elementele burgheziei". Simțind teroarea plutind în aer, Theodor Cazaban decide să fugă din țară, la sfîrșitul anului 1947, cu o lună și jumătate înaintea abdicării forțate a Regelui Mihai. Urmează ani grei de adaptare, sau mai degrabă, de inadaptare în Occident. Publică sistematic în paginile ziarului La Nation Roumaine, scos de Comitetul Național Român. Colaborează, din 1958 până în 1987, la posturile de radio Europa Liberă și Vocea Americii. Redactează dintr-un foc romanul Parages, după o rețetă inedită, sinteză
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
inteligentă!), îi conferă lui Octavian Paler dreptul de-a ne reprezenta printr-un soi de lirism al conștiinței civice. Există inadaptabili și inadaptabili. Capricioșii, vanitoșii, cîrtitorii cronici sub imboldul invidiei sînt și ei, în felul lor, inadaptabili, nu-i așa? Inadaptarea lui Octavian Paler beneficiază însă de un substrat solid, organic, cu o relevanță obștească (originea sa rurală, mereu asumată, joacă un rol însemnat) și anume memoria. Sub pana d-sale, racilele prezentului apar denunțate în numele rememorării unui trecut asimilat ca
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]