37 matches
-
nonartei. Titlul de capodoperă se cuvine doar tragediilor Oedip rege, Electra și Trachinienele, în care facultățile creatoare sunt utilizate de un artist neîntinat de imixtiunea tendinței. Această abatere de la poetica realistă este un efect de scurtă durată, la care, din pricina inaderentei lui structurale, B. va renunța ușor, ca la o cochetărie de moment. Cărțile scrise după 1944 sunt doveditoare în acest sens. Aspecte din viața română în scrisorile lui Cicero (1959) o confirmă, tabloul Romei antice, răsfrânt de celebrul creator în
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
care izbăvește pe moderniștii români de acuzația «importului»” („Modernism și tradiție“, în Cuvîntul liber, seria II, an I, nr. 1, 26 ianuarie 1924). O atare poziție încerca să dea o replică tradiționaliștilor, pentru care modernismul era un fenomen de import, inaderent la spiritul locului. Pentru Vinea, ca și pentru expresioniștii de la Gîndirea, adevărata tradiție autohtonă este una a nonfigurativului, prezent și în arta noastră populară. Numai că, în vreme ce ultimii recuperau abstracționismul cu argumente spiritualist-autohtoniste, Vinea îl privește invers, ca pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avut ocazia să audă în orașele săsești din Ardeal vreo ceată de flăcăi români doinind în înserări, n-a putut să nu sufere sub contrastul strivitor pe care-l prezintă masivitatea constructivă a orașului și lamentațiile acelea prelungite, atât de inaderente la civilizație, la efortul constructiv. Contrastul nu trebuie explicat prin deosebirea noastră organică de sași, ci prin distanța incomensurabilă de cultură a fondului nostru popular. Noi încă nu putem aprecia ce salt am făcut prin pătura noastră cultă. Este în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ei (mercenarul egiptean, descris deja în culori contradictorii) trăiește prizonieratul spațiului de interferență dintre două universuri diametral opuse: civilizația europeană, plină de rafinament, care l-a acceptat pentru atributele sale strict militare și cultura arhaică, obscură, din care provine, esențial inaderentă la standardele sofisticate ale Ducatului venețian. Othello este, numai în aparență, în largul lui în această lume ipocrită. Laurii pe care îi culege după fiecare bătălie cîștigată sînt motivați social și politic. Cultural vorbind, generalul rămîne un refuzat, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și cu Joițica... și, la drept vorbind, Joițica a stăruit mai mult...” (s.n.).”. Indignarea lui Trahanache e reală, iar mărturisirea lui imprimă relației cu Tipătescu structura unui ménage à trois, a unui aranjament domestic tihnit. Nu poate fi atât de inaderent la realitate, la realitatea relației amoroase a soției cu tânărul prefect, un bărbat ce conduce cu diplomație campania de anihilare a adversarului. Cele două polițe falsificate sunt găsite prompt și ele devin, prin extensiune, argumentul forte că și scrisorica de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Românii e deștepți, Radu Pavel Gheo disecă necruțător această societate est-europeană cariată de vicii. Și atunci, de ce se întoarce din cea mai bună lume posibilă? Istoricul Adrian Cioroianu îi profețise. Se întreabă și el ce anume din structura lui e inaderentă la mecanismul celei mai bune dintre lumile posibile? America este pentru el profund artificializată. Aici regăsești în carne și oase omul recent al lui Patapievici, aici regăsești postmodernismul nu în teorie ci aievea. Postmodernismul să fie cel ce suscită inadecvare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
climat de artă care a încurajat mai cu seamă discontinuitatea, evoluțiile fracturate, rupturile. De fapt, lirica lui Dan Laurențiu, neoromantică, se plasează în afara cursului dominant din proza actuală, impregnată cum este ea de „cotidian“, de „concret“, de „istorie“. Poetul este inaderent la acestea din rațiuni conceptuale. Cotidianul, contingentul, lumescul sunt marcate, în viziunea sa, de un semn negativ, delimitează un ținut al răului, un spațiu al descompunerii și înjosirii, al maculărilor nedorite. Ele sunt „grămada de gunoi/a oamenilor“ pe care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fie și o realitate imaginată, cu unele infuzii romantice și accente bombastic-retorice. Culorile sângelui este o carte dedicată pictorului „oficial” din vremea lui Brâncoveanu, Pârvu Mutu, zugravul de biserici care, la început de veac XVIII, este un artist aproape renascentist, inaderent la cruda ambianță balcanică. Renașterea și umanismul românesc prebrâncovenesc sunt urmărite și în Adevărul retorului Lucaci (1977), unde personajul principal este un „profesor” din vremea Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui D., eroul este
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
benigne ale celor de exterminare dintr-o Uniune Sovietică fetișizată, realismul minuitist, martor și aghiotant al unei realități tot mai sărace În minereu nobil, dar nu mai puțin interesante Înțelege să reprezinte În metonimie nu atît o lume, cît mișcări inaderente vreunei ordini, oameni inaderenți (În general: la formele de organizare socială, la valori, la ei Înșiși pînă la urmă); să se abandoneze cînd și cînd În favoarea unor subtile Întoarceri la sine scripturale, să reprezinte creșterea exponențială a posibilelor Într-o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
exterminare dintr-o Uniune Sovietică fetișizată, realismul minuitist, martor și aghiotant al unei realități tot mai sărace În minereu nobil, dar nu mai puțin interesante Înțelege să reprezinte În metonimie nu atît o lume, cît mișcări inaderente vreunei ordini, oameni inaderenți (În general: la formele de organizare socială, la valori, la ei Înșiși pînă la urmă); să se abandoneze cînd și cînd În favoarea unor subtile Întoarceri la sine scripturale, să reprezinte creșterea exponențială a posibilelor Într-o lume tot mai precară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dictaturii comuniste, de lipsă libertății de expresie, de omniprezentă cenzură, apelând la Profesor, care, desi amenințat și el, izbutise totuși să-și păstreze statutul social și autoritatea culturală, solicitându-i intervenții sau pur și simplu vărsându-si oful, declarându-si inaderenta la noul climat literar ce se află sub călcâiul dogmatismului stalinist. Iată cum îl resimțea Ion Negoitescu pe care l-am citat mai înainte: "Sunt teribil de dezrădăcinat și simt pretutindeni împrejurul meu un gol dureros, o dureroasă înstrăinare. Și
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
schimbîndu-i fundamental viața, iar ultima are în centru un cuplu italian stabilit în New Jersey, el: pictor, ea: cu ceva avere și cu un bun-simț al afacerilor, care după mulți ani de înstrăinare ajung să se redescopere. Personaje, în general, inaderente la mediul în care trăiesc - fie că numim "mediu" țara sau orașul în care se desfășoară acțiunea, fie că ne "mutăm" la nivelul profesional ori relațional. Primul text, cu siguranță cel mai interesant pentru cititorul român, fie și numai din
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]