284 matches
-
124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție 337. Criticile de neconstituționalitate. Se susține că sancțiunea disciplinară a retrogradării în grad profesional, prevăzută de art. 273 alin. (1) lit. d) din legea criticată, constituie o încălcare a principiului inamovibilității și independenței judecătorului. Sancțiunea mutării disciplinare pentru o perioadă efectivă de la 1 an la 3 ani, la o altă instanță sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior, prevăzută de art. 273 alin. (1) lit. c), constituie
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
mutării disciplinare pentru o perioadă efectivă de la 1 an la 3 ani, la o altă instanță sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior, prevăzută de art. 273 alin. (1) lit. c), constituie o încălcare a principiului inamovibilității și independenței judecătorului/procurorului, fiind contrară art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție. ... 338. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, limitele inamovibilității trebuie întotdeauna raportate la conduita pe care o are judecătorul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
273 alin. (1) lit. c), constituie o încălcare a principiului inamovibilității și independenței judecătorului/procurorului, fiind contrară art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție. ... 338. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, limitele inamovibilității trebuie întotdeauna raportate la conduita pe care o are judecătorul, acest principiu aplicându-se în mod plenar atunci când acesta își exercită funcția în limitele și potrivit legii. Principiul inamovibilității este acea stare de drept care, în garantarea independenței judecătorilor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, limitele inamovibilității trebuie întotdeauna raportate la conduita pe care o are judecătorul, acest principiu aplicându-se în mod plenar atunci când acesta își exercită funcția în limitele și potrivit legii. Principiul inamovibilității este acea stare de drept care, în garantarea independenței judecătorilor, îi apără de riscul de a fi demiși, destituiți sau retrogradați din funcție fără temei legitim ori mutați la alte instanțe, prin delegare, detașare sau chiar prin promovare, fără consimțământul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
îi apără de riscul de a fi demiși, destituiți sau retrogradați din funcție fără temei legitim ori mutați la alte instanțe, prin delegare, detașare sau chiar prin promovare, fără consimțământul lor (Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005). Așadar, principiul inamovibilității îl apără pe judecător cu privire la a nu fi transferat, mutat, înlocuit, retrogradat sau destituit din funcție în mod aleatoriu/șicanator/după bunul plac al reprezentanților autorităților executive, legiuitoare sau judiciare, însă nu se poate susține că acest principiu constituțional îl
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
aleatoriu, ceea ce reprezintă chiar o expresie a acestui principiu, fiind aplicată cu temei legitim (abatere disciplinară) - (Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragraful 235). Dacă judecătorul a săvârșit o faptă care angajează răspunderea sa disciplinară, principiul inamovibilității nu poate împiedica aplicarea unei sancțiuni proporționale și disuasive în legătură cu fapta sa. Faptul că retrogradarea în funcție nu este o sancțiune temporară este o chestiune de opțiune a legiuitorului, care a oferit CSM, instanță de judecată în materie
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
o asemenea sancțiune în cazurile constatării unor abateri disciplinare grave (Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragraful 236). ... 339. În ceea ce privește judecătorul, Curtea constată că, în cazul săvârșirii unor abateri disciplinare și constatate ca atare, inamovibilitatea nu îl mai protejează pe judecător și poate fi opusă reglementării unor sancțiuni disciplinare corespunzătoare. De asemenea, Curtea observă că procurorul nu este inamovibil; de aceea, criticile ce privesc statutul său nu pot fi analizate din perspectiva invocată. ... 340. De
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
reglementat de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 18. Distinct de statutul judecătorilor și procurorilor, statutul judecătorilor Curții Constituționale este reglementat la nivel constituțional în art. 143 - Condiții pentru numire, art. 144 - Incompatibilități și art. 145 - Independența și inamovibilitatea din titlul V - Curtea Constituțională. La nivel infraconstituțional, statutul judecătorilor Curții Constituționale este reglementat în capitolul VI din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. ... 19. Așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 262 din 5
DECIZIA nr. 653 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266710]
-
nu mai poată fi chestionat și anchetat de către Parlament sau de alta instituție a statului, care (Doamne ferește...) ar putea să nu fie sub controlul lui Băsescu. Nu cred că instituția profund băsistă numită DNA a fost lovită brusc de fenomenul inamovibilității. De aceea favorizez varianta unui dosar bine controlat și aranjat". Jurnalistul subliniază că au fost ample dezbateri în care s-a subliniat că acea comisie parlamentară n-ar putea să intervină dacă procurorii se autosesizează. Comisia Nana, fără niciun rezultat
Radu Tudor: MIZA acuzării lui Fuia. Ce urmărește Băsescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/51465_a_52790]
-
defectele lui și resemnîndu-te cu viciile știute. Rîsul e supapa resemnată a consfințirii unei fatalități. E reacția de adaptare la un spectacol pe care nu-l poți schimba. De aceea, rîzînd pe seama oamenilor politici nu facem decît să le recunoaștem inamovibilitatea caracterului lor. Căci, chiar dacă actorii se vor schimba, stofa lor va rămîne aceeași. Și fiindcă autorii trăiesc în America, era firesc ca majoritatea politicienilor aleși să fie americani. Stranietatea e că Thomas Cathcart și Daniel Klein vor să ne convingă
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
guvernării Groza. Revăzând azi datele procesului, Victor Frunză constată că actul de acuzare a fost "luat în discuție" mai întâi de către Consiliul de miniștri și nu de către o instanță juridică (ministrul Justiției, L. Pătrășcanu avea să desființeze puțin mai târziu inamovibilitatea magistraților - devenind ulterior el însuși victima acestei hotărâri, asasinat printr-un simulacru de acuzare), că aceasta a fost prima condamnare la moarte pentru delict de opinie nu numai din istoria comunismului în România ci și din toată istoria modernă a
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
țărani, expropierea moșiilor de mână moartă), apoi conlucrarea cu liberalii pentru reforma electrorală. Fără a renega nimic din trecutul lui glorios, partidul conservator pune temelia partidului democrat". El propune unificarea vieții de stat a celor patru Românii, descentralizarea administrativă și inamovibilitatea ei, autonomia bisericii și egalitatea. Dar, cu mare greutate reușește să intre în Parlamentul României Mari. A fost ministru de Externe (1920-1921) și prim-ministru (17 decembrie 1921 - 19 ianuarie 1922). Ca ministru de Externe a fost inițiatorul Micii Înțelegeri
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
garanta niciodată o independență deplină, se impune în mod obligatoriu a fi regândită componenta noțiunii de magistrat în ceea ce îi privește. Dacă statutul procurorilor va rămâne în aceleași limite, precum cele actuale, el nu ar putea fi niciodată caracterizat prin inamovibilitate, intrucât nu este posibil și nu se impune să fie similar judecătorilor. Luptăm încă să desprindem din mentalul colectiv ideea greșită, încetățenită în anii pe care am dorit să-i punem la umbra istoriei, că justiția este realizată prin intermediul parchetelor
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
deloc de doctrină, „ideologia” nefăcând parte din „instrumentarul” resurecției sociale, atât de trâmbițată la vârf! Deplasase „victoria” (ca și căderea, la o adică) pe umerii liderului național. De necontestat, și care își adjudecase, cu de la sine putere, un soi de inamovibilitate. Alesul locului s-a mulțumit cu „scaunul”, lăcuit cu mirodenii asezonate și cu postura supușeniei, învățată cu tot sârgul la cursurile de propagandă (atent „ordonate” și „fișate” pentru seminarii) ale organizației de bază din mediul muncitoresc în care fusese „unsă
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
judiciar în întregime și implică existența unor garanții, cum ar fi: statutul magistraților (condițiile de acces, procedura de numire, garanții solide care să asigure transparența procedurilor prin care sunt numiți magistrații, promovarea și transferul, suspendarea și încetarea funcției), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garanțiile financiare, independența administrativă a magistraților, precum și independența puterii judecătorești față de celelalte puteri în stat, securitatea financiară, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților. În concluzie, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
În contextul criticilor de neconstituționalitate, este menționată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la regimul constituțional al procurorului și la statutul magistraților, în general (condiții de acces, procedură de numire, garanții solide care să asigure transparența procedurilor de numire, stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garanții financiare, independență administrativă), precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate. ... 6. Tribunalul Bihor - Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, deși autorii acesteia susțin
DECIZIA nr. 566 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298989]
-
textul marcat ca alin. (3), la teza întâi, soluția privind încetarea de drept a mandatului judecătorilor Curții Constituționale în cazul în care în urma rezultatului referendumului „se validează candidatul respins“ contravine dispozițiilor art. 145 din Constituție, care consacră independența și inamovibilitatea judecătorilor Curții Constituționale. La teza a doua, soluția potrivit căreia Curtea Constituțională va „valida pentru funcția de Președinte al României a candidatului ales prin referendum“ este contrară dispozițiilor art. 81 din Legea fundamentală, referitoare la alegerea președintelui României. Față de
PROIECT DE LEGE nr. 297 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296997]
-
neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind calitatea legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, independența judecătorilor și inamovibilitatea acestora. În acest sens, observă că numai unul dintre cei trei membri ai completului de judecată care urmează să soluționeze cererea de recurs în casație este abilitat să se pronunțe asupra admisibilității în principiu a acestei cereri. De asemenea, arată
DECIZIA nr. 22 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297056]
-
art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor și ale art. 125 alin. (1) referitor la inamovibilitatea judecătorilor, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 1 fraza întâi și paragraful 3 lit. c) privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv ale art. 47 paragraful 2 fraza întâi
DECIZIA nr. 22 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297056]
-
Legea nr. 304/2004 constituie o piedică a accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil și, totodată, afectează noțiunea de „instanță instituită de lege“, care vizează atât competența, cât și compunerea instanței. Astfel, sunt atinse independența și inamovibilitatea celor 2 judecători care compun completul pentru judecata în fond, care nu au participat în procedura de cameră preliminară, însă sunt ținuți de cele stabilite de celălalt membru al completului, chiar și în ipoteza în care soluția este nelegală. Deși
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel completul de judecată în camera preliminară este format tot dintr-un singur judecător. ... 16. Criticile privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, a accesului liber la justiție, la înfăptuirea justiției și la inamovibilitatea judecătorilor nu subzistă, întrucât principiul nemijlocirii vizează procedura de soluționare a fondului cauzei, iar judecătorul de cameră preliminară nu dezbate vinovăția sau nevinovăția inculpatului, deci fondul cauzei penale, ci numai legalitatea actului de sesizare, a probelor administrate și a actelor
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
penale au competențe funcționale proprii, prevăzute de lege și pe care le exercită în limitele stabilite de aceasta, nu se poate susține că ceilalți 2 membri ai completului - care exercită în cauză numai funcția de judecată - sunt afectați în privința inamovibilității lor și nici că ar fi împiedicați în activitatea de înfăptuire a justiției. ... 17. Se mai menționează că, deși funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată este compatibilă cu funcția de judecată, aceasta nu înseamnă că cele
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) și (3) referitoare la înfăptuirea justiției și ale art. 125 alin. (1) privind inamovibilitatea judecătorilor. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 teza întâi și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și, respectiv, la interzicerea discriminării, ale
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
fost suspendat de drept în momentul debutului mandatului de inspector judiciar. ... 40. Prin aceeași decizie, paragraful 25, Curtea a constatat că invocarea prevederilor art. 124 alin. (3) și ale art. 125 alin. (1) din Legea fundamentală, care consacră independența și inamovibilitatea judecătorilor, este lipsită de fundament juridic, de vreme ce aceste atribute sunt specifice activității de judecată. Or, Inspecția Judiciară nu interferează în competențele atribuite de lege judecătorilor, ci efectuează verificări cu privire la posibila săvârșire de către judecători și procurori
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
mare de apreciere cu privire la oportunitatea aplicării unei pedepse și individualizarea ei unui magistrat procuror în detrimentul magistratului judecător încalcă în mod vădit dreptul la un proces echitabil în materie penală. Magistratul judecător se bucură de independență, imparțialitate și inamovibilitate, astfel că este inacceptabil ca acesta să fie mai limitat în aprecierea soluției care se impune în cauză decât magistratul procuror, ce nu se bucură de toate atributele enumerate mai sus. ... 17. Scopul pedepsei este acela de a corecta comportamentul
DECIZIA nr. 286 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291101]