46 matches
-
pe de alta - limitele gândirii. Criticul este un antimetodologic și un intelectualist, promovând ideea "concretului necategorial". Vladimir Streinu socotește critica drept un fel de "estetică practică". Esența creației nu poate fi surprinsă pe calea istoriei, psihologiei, biografiei sau sociologiei. "Duhul inanalizabil" al creației estetice nu poate fi captat în plasa unor considerații extranee." Criticul este dator să capteze unicitatea operei de artă, timbrul ei inconfundabil, substanța intimă. Streinu a dezvoltat în acest sens teoria originală a dubletelor artistice, care ar fi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
substanța intimă. Streinu a dezvoltat în acest sens teoria originală a dubletelor artistice, care ar fi - în concepția sa - opozițiile tensionale inerente, care dau viață și originalitate operei de artă. Oricum, în orice creație mare rămâne o zonă obscură, misterioasă, inanalizabilă. Florin Mihăilescu nu ezită să indice punctele nevralgice ale concepției lui Streinu despre creația artistică: "Accentul prea rezolut al criticului trădează din păcate o concepție exagerată și nedialectică despre relația dintre clasificabil și inclasificabil, dintre conformitatea și non-conformitatea operei cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
unei prozodii. Aceste fațete sunt trei, și lucrul acesta l-am mai spus: orice cuvânt este o noțiune, un concept; orice cuvânt este o imagine, o reflectare a unui aspect al realului; orice cuvânt este un corp sonor, căruia coliziunea inanalizabilă a vocalelor și consoanelor îi asigură o anume eufonie, un timbru specific, particular fiecărui mare poet. " Odă (în metru antic)" este un poem care debutează prin versul pe care l-am analizat mai sus: exemplu tipic de punere în lumină
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
este unde îl caută critica istorică". întrucît oricît l-am raporta pe Eminescu la stările sociale ale timpului său, ne vom alege doar cu o sporire a cunoașterii celor din urmă, "poeziile lui nedeschizîndu-ne prin aceasta rezerva lor de frumusețe inanalizabilă". La fel de circumspect rămîne exegetul față de critica psihologică, prea laxă, a cărei cutumă a devenit folosirea unor mărci aplicabile în devălmășie unor autori ce altminteri se deosebesc mult: "sensibilitate rănită", "melancolie profundă", "pesimism amar" ș.a.m.d. S-au ivit chiar
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
după ce l-a confruntat cu "infiltrațiile baudelairiene", adnotate "în chiar subtilizarea lor ca procedee stilistice", și după ce a descins "în intimitatea tehnică a operei", analistul se declară a fi silit să admită "în concluzie umilirea inteligenței critice printr-un "duh inanalizabil" rămas să plutească liber în măsurile poetului". Memorabilă capitulare formală, ca piesă finală, atît de onestă, a demonstrației! (va urma)
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
unui regizor de emisie de la televiziune. Cu bun-gust și cu mobilitate intelectuală, el comandă schimbarea perspectivei narative exact atunci când trebuie, ceea ce înseamnă exact atunci când cititorul începe să se plictisească. Dragoste și erotism Romanul este plin de un erotism difuz și inanalizabil, ca erotismul din șampanie. Indiferent dacă descrie icre de Manciuria sau ceaiuri afrodisiace, munți cu vârfurile ascunse în nori sau case de toleranță, prozatorul trezește în cititor nostalgia beatitudinii amoroase. Parafrazându-l pe Titu Maiorescu, despre romanul său s-ar
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
i s-au spălat dinții. Moartea e și "propria ușă", care " atârnă în balamalele unei locuințe din vecini/ prin deșertul cu mumii din Peru/ și fără umbră/ ca o sită ce adună totul/ risipindu-se." Sunt metafore și imagini aproape inanalizabile și nedecodabile, greu de adus aproape de un grad zero al comunicării. Valeriu Mircea Popa Camera de Subsol sau Răscumpărarea Ed. Vinea, 2001
Metaforele și răscumpărarea by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15364_a_16689]
-
tonul ultimei strofe este melancolic și amar, scepticismul se insinuează treptat, într-o lume ce și-a pierdut profunzimea mitică, iar poetul, „martor clipei”, se retrage în spațiul reveriei elegiace. Farmecul poeziei Martor la porțile Orientului vine din acest amestec inanalizabil între gravitate și spirit ludic, între frenezie vitalistă și scepticism, între mirajul lumii balcanice, desenate în culori și linii exaltate și dezabuzarea unui prezent ce sancționează și exclude orice recul în spațiul reveriei ori al depărtării mitizante. Înfiorarea de taină
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
de cenzura transcendentă, implicînd însă și cenzura inversă, umană, care își îngăduie a cere explicații forței creatoare supreme. Astfel relațiile poetului cu transcendența pun în cauză indicibilul acesteia, care pe de-o parte înzestrează verbul poetic cu sîmburele său ultim, inanalizabil, pe de altă parte ajunge a-l intimida, a-l deruta. O ambiguitate apare figurată în imaginea îngerilor care „nu știu vorbi”, mesajul lor fiind prezența, dar care „imediat se îndepărtează, / Speriați de intimitate” (Ce greu e să mîngîi). Așadar
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
Cînd Pristanda vorbește de remunerația lui după buget, simți nevoia de a striga din stal "mică, sărut mîna, coane Fănică", într-atît aceste replici, sentințe trăiesc singure cu o pură viață verbală. Ele zugrăvesc misterios sufletul nostru volubil și ne reprezintă inanalizabil, depășind simțul estetic nu prin curiozitate, la prima lectură, ci prin imposibilitatea de a le mai înlătura din conștiință după ce ne-am familiarizat cu ele". De-abia mai tîrziu, critici ca Șt. Cazimir, Șerban Cioculescu (în 1971), G. Dimisianu, Ion
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
Insist asupra acestei secvențe lirice și încerc s-o disec la modul demonstrativ șsubl. meaț, fiindcă ea este realmente reprezentativă pentru poezia lui Nichita Stănescu.” (p. 37) „Iar acum, după reușita de a nu explica inexplicabilul, stricând prin analiză critică inanalizabilul și inefabilul, să trecem în partea cealaltă, observând și reproiectând construcția elegiilor.” (p. 55) Comic involuntar? Probabil. Nu reușesc să pricep ce vrea să spună Cristea-Enache despre „versul dens și poezia limbajului care se tatonează și se proiectează” (p. 82
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
și o adâncă admirație intelectuală pentru fiecare dintre ei. Sunt minți strălucite, în fața cărora rămân adeseori uluit. Am trecut cu fiecare dintre ei prin momente unice, în care am simțit nu doar o indestructibilă solidaritate umană, ci și un sentiment inanalizabil în care căldura, inteligența și bunătatea sunt decisive. Ar mai trebui, poate, să spun că acești prieteni ai mei, care se cunosc între ei, nu se află neapărat, fiecare cu fiecare, în relații ideale. Sunt, din acest punct de vedere
Vă împrieteniți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7840_a_9165]
-
orizontul previzibil, al oamenilor pe care-i frecventez de decenii și care continuă să reprezinte pentru mine umanitatea. Detest trăitul abstract, prin procură, comunicarea de la "catedră" și dispariția din ceea ce facem clipă de clipă și ceas de ceas a unui inanalizabil, dar esențial, human touch. Mi-au fost întotdeauna antipatice personajele care încercau să se sustragă eroziunii timpului, de la Faust la Dorian Gray. Nu cred că lucrul cel mai important al vieții noastre e asigurarea nemuririi, ci felul în care reușim
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
tocmai pentru că sînt suprarealiste!) - lectura literală a unor cărți care par extrem de opace, de ermetice, dacă le privim din interiorul fenomenului literar. Îndată ce ieșim din cercul deja strîmt al literaturii, ca tărîm al esteticului, lucrurile se schimbă radical, multe texte inanalizabile cad la picioarele exegetului dezlănțuit. Cam aceasta ar fi lecția pe care o aflăm din cartea Simonei Popescu: dacă poeții coboară în stradă, în realitate, sau în suprarealitate, criticii ar trebui să-i urmeze... Simona Popescu, Salvarea speciei. Despre realism
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
democratică, nesătuii din jurul lui Năstase n-ar mai fi apucat să-și vadă nici măcar fotografiile electorale de pe pereți. Pentru că dincolo de nemulțumire, dincolo de suferință și frustrare există o complicitate bolnăvicioasă a multora dintre români cu gangsterii pesediști. Un "ce" enigmatic și inanalizabil îi împinge, ca-ntr-un hău, în brațele căpcăunilor mincioși și vicioși care-au împilat țara pînă la refuz. O mai clară relație de dependență psihanalitică a victimei de călău e greu să găsești. Și totuși, credibilitatea acestor derbedei rămâne
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
Weeks. Specialiștii consideră că această primă izbândă ar fi unul dintre cele mai bune - dacă nu chiar cel mai bun - discuri din întreaga istorie a muzicii pop. Cu toate acestea, succesul a venit și l-a părăsit după o logică inanalizabilă. E posibil ca „împietrirea" acestui Buster Keaton al vremurilor noastre să-și aibă originea în pierderea încrederii în lume. Adulat și apoi uitat, ba chiar disprețuit, s-a retras într-o tăcere ursuză, refuzând să joace după regulile show-business-ului. Mizantrop
Van the Man (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6043_a_7368]
-
bolșevicios, socialist, na-ți-o-anal-comunist, amator de totalizări, tratate irefutabile, crestomații dogmatice, manuale și alte volumuri omagioase pentru Spiritul Universal întrupat în Kremlin. Naturilor anarhe, individualizante, rebele, mi se părea că le vine ca o mănușe fragmentul, eseuouant au ba, inclasificabil și inanalizabil, înzestrat, cum sugerează Derrida (pe care îl citeam și... nu-l urmam)... cu o "structură de căcat", adicătelea inasimilabilă dispre orificiul guraliv al Sinecdoacei Totalitoante. Ceea ce nu înseamnă că în mini-eseuri, în "gândemele desferecate", în "ghiveciurile moldovinești", nu o călăream
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în două vocabule: "in" și "onde". Procesul propagării ondulatorii a luminii e recreat poetic, și asistăm la un adevărat "vîrtej de lumină", în jurul unui punct ideal. Suntem pur și simplu orbiți. Dar o artă atât de rafinată este într-adevăr inanalizabilă. * Câteodată, unii se plâng de ermetismul lui Moréas. Dacă nu e vorba de dificultățile ridicate de datele mitologice - pe care le pot rezolva dicționarele - nici de cele provocate de concentrarea extremă a strofelor, din care orice tranziție este izgonită, atunci
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
interne ale persoanei. Ele sunt adesea asociate cu viața instinctivă, gândirea și activitatea, motiv pentru care acestea mai sunt denumite și procese „instinctivo-afective” sau „ideo-afective”. În cadrul proceselor afective întră următoarele tipuri: 1) Afectele, sunt stări psihice de scurtă durată, imediate, inanalizabile și care caracterizează sensul unei reacții. Ele pot fi de trei feluri (H. Pieron): a) interesate, cu reacție de atenție și explorare; b) agreabile sau plăcute, cu reacție de expansiune și căutare; c) dezagreabile sau dureroase, cu reacție de retragere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi lamartinian și în același timp poet în gustul clasic. Gândul de a compune Epistole e stârnit de lectura lui Boileau și tot atât de a operei lui Voltaire, din care a și tradus Alzira sau Americanii. În epistolă Alecsandrescu are darul inanalizabil al discursului gesticulat, aci grav, aci perfid, câteodată de un prozaism caricatural, altă dată acoperit cu șalul unei imagini, și e sentențios cu un mare noroc, străbătut de o ușoară melancolie romantică. Enumerarea genurilor are alt sens decât la Boileau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acela în virtutea căruia opera e rezultanta colaborării unui frumos de conținut cu unul de expresie a dus la cele mai mari erori, căci e imposibil a determina valoarea estetică a unei concepții sau a unui cuvânt în afara fenomenului fundamental și inanalizabil al creației. Nu există cuvinte poetice și cuvinte prozaice. Maiorescu exagerează rolul metaforei, dar mai ales își închipuie că imaginea trebuie să se supună legilor lumii fizice. El n-admite ca poetul să privească la roata cea de foc a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]