546 matches
-
portrete toată verva drăcească adunată... - (rând șters). Oct. 1953. * "Numai cei aleși și cei tari trăiesc în această credință (libertatea, progresul). Dar omenirea este slabă și are nevoie de pâine și de autoritate, ar zice Stalin parafrazându-l pe Marele Inchizitor." "De ce ai venit să ne jenezi?" - același. (Isaac Deutcher) * Emil Cioran, La tentation d^exister, - citând din Tacit, - capitolul Un popor de solitari - despre evrei. (1962). "Moise, ca să-și lege de el mai mult neamul, a instituit alte obiceiuri noi
Luther și biserica pe roți - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9994_a_11319]
-
ținut, - bandiți cărora guvernul nu le putea face nimic." Pentru numele lui Dumnezeu, Eliade a scris aceste pagini cu peste 70 de ani în urmă"16 șazi 85!ț. La data trecerii lui Eliade în eternitate - 22 aprilie 1986 - echipa inchizitorilor se descompletase. Lucrețiu Pătrășcanu fusese omorât fără milă de tovarășii săi de luptă și idei, iar Miron Constantinescu, după cumplita tragedie din propria familie, murise în 1974. Rămăseseră la posturi Gogu Rădulescu și Ștefan Voicu, secondați de obedienții filozofi Pavel
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Nu văzuse și nu auzise nimic și chiar așa era. „Bine, bine dar ești pescar și faci parte din grupul care a mers În Delta Dunării, acolo au fost și sculele și barca pneumatică!”, mai spuse securistul cu ochi de inchizitor. A răspuns că nu știe iar unealta securității a Încheiat cu un „ai grijă să nu aflăm noi că știi! Atunci se schimbă calimera și se schimbă urât de tot!”. Se gândi la cele Îndurate de bunul său prieten, se
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-mi multiplice imaginea la infinit, redându-i esența într-o unică imagine, mi-ar dezvălui sufletul întregului, ascuns în imaginea mea. Aceasta ar fi puterea oglinzilor magice, despre care se vorbește atâta în tratatele de științe oculte și în anatemele inchizitorilor: să-l constrângă pe zeul tenebrelor să se manifeste și să-și combine imaginea cu cea reflectată de oglindă. Trebuia să-mi măresc colecția într-o nouă direcție: specialiștii în antichități și casele de licitație din lumea întreagă au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ei în registru parodic. A fost cineva, în istoria noastră, care s-a crezut mai sus de Dumnezeu: Ana Pauker. Dostoievski îl pune pe Iisus să revină pe pămînt și să fie capturat de Torquemada. După ce îl interoghează sever, marele Inchizitor, Tomas de Torquemada, îl expediază la ceruri, ca nu cumva să strice temeiurile bisericii catolice. Cît pe ce să-l condamne pe Iisus ca eretic și să-l ardă pe rug. N-am apelat întîmplător la Dostoievski. Ana a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ierarhii Bisericii. Această discrepanță este amplificată adesea în mod insuportabil. Isus care celebrează o liturghie pontificală în Basilica San Pietro? Sau care se roagă cu președintele George W. Bush și cu Papa la Casa Albă? De neconceput. Cineva precum Marele Inchizitor al lui Dostoievski l-ar întreba: de ce te-ai întors ca să ne deranjezi? În consecință, lucrul cel mai urgent și eliberator pentru spiritualitatea noastră creștină constă nu atât în a ne orienta din punct de vedere teologic și practic către
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
origine, era un simbol de mântuire și de pace, din momentul când creștinismul, odată cu împăratul Constantin, câștigase puterea în Imperiul Roman) a devenit, tot mai mult, un simbol al luptei și ale victoriei, îndeosebi pentru soldați, conducători de state și inchizitori. Cruciadele și persecuțiile împotriva ereticilor Evului Mediu fuseseră teribile, dar deloc mai prejos, au fost cruciadele acelor crusaders din secolul XXI (în Iraq și Afganistan), care, în aceeași măsură, au considerat că îl au pe Dumnezeu de partea lor în timp ce
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai cruzi tremurau numai auzind de Sfântul Oficiu; În ce-l privește pe Diego Alatriste, și el, ca Întreg Madridul, cunoștea bine faima implacabilă a lui fray Emilio Bocanegra, președintele Consiliului celor Șase Judecători, a cărui influență ajungea până la Marele Inchizitor și la coridoarele private ale Palatului Regal. Doar cu o săptămână În urmă, pe motiv de crimen pessimum sau crimă scabroasă, părintele Bocanegra convinsese Justiția să ardă În Piața Mare patru tineri servitori ai contelui de Monteprieto, care se denunțaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-și pierde viața. Mâini albe, catifelate. Trăsături aristocratice. Totul mirosea a oameni de rang Înalt. Iar treaba asta, Își zise pe când Își amintea rapid conversația cu mascații, dorința unuia de a nu curge mult sânge și insistența celuilalt, sprijinit de inchizitorul Bocanegra, de a-i asasina pe călători, Începea să dezvăluie unghere prea Întunecate ca s-o rezolvi cu două lovituri de spadă și să dormi după aceea liniștit. Așa că rahat. Rahat și iar rahat. Drăcia dracului. În ce m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
urma urmei, În joc e pielea ta. Căpitanul Încuviință cu un gest fatalist. Una din puținele neclarități din relatarea făcută contelui consta În trecerea sub tăcere a acțiunii lui fray Emilio Bocanegra. Nu pentru că ar fi dorit să protejeze persoana inchizitorului - care mai degrabă trebuia să fie temut decât protejat -, ci fiindcă, În ciuda Încrederii nelimitate În Guadalmedina, el nu era câtuși de puțin un turnător. Una era să vorbești de doi mascați și cu totul altceva să-l denunți pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
zbirii lui, iar acolo nu se vedeau oameni Înarmați. Aparent, nu erau decât mascatul, călugărul și el. Simțea ceva ciudat, o notă discordantă În toată daravera aceea. Ceva nu mergea ca lumea. Sau nu era ce părea a fi. Întrebările inchizitorului și ale Însoțitorului său, care din când În când se apleca peste masă ca să Înmoaie pana În călimară și să noteze vreo observație, se prelungiră preț de jumătate de oră; la capătul ei, căpitanul putu evalua mai exact situația și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
anchetatorii lui era ce anume povestise el și cui. Multe Întrebări se Învârteau În jurul rolului jucat de Guadalmedina În noaptea celor doi englezi și ținteau să scoată la lumină cum de fusese implicat contele și cât știa din desfășurarea faptelor. Inchizitorii demonstrară de asemenea un interes special În a afla dacă mai era cineva la curent și numele celor care ar putea deține detalii despre afacerea atât de compromisă de Diego Alatriste. În ce-l privește, căpitanul rămase stăpân pe sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu scrisul și se uita la el cu o lipsă totală de simpatie prin găurile măștii. — Nu știu, zise căpitanul. Poate faptul că unul din ei, În primejdie de moarte, n-a cerut milă pentru sine, ci pentru camaradul lui. Inchizitorul și mascatul schimbară o scurtă privire incredulă. — Doamne sfinte, murmură călugărul. Ochii lui Îl măsurau plini de fanatism și de dispreț. Sunt un om mort, Își spuse căpitanul, citindu-și sentința În pupilele acelea negre și nemiloase. Orice ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și că domnia voastră Înșivă păreați a fi plin de o deferență deosebită față de celălalt cavaler; și că nu i-ați discutat ordinele decât după ce a plecat și când a apărut din spatele covorului Sfinția... - Alatriste Îl privi cu coada ochiului pe inchizitor, care stătea impasibil de parcă nu de el era vorba - Sa. Poate că și asta mi-a influențat hotărârea de a le cruța viața englezilor. — Primiseși bani buni ca să nu le-o cruți. — Așa-i. Căpitanul duse mâna la centură. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
efectul fiecărui ac este de 50 de ori mai puternic. Cine știe exact cum lucrează ele ?.... Poți bifa experiența asta ! Crezi tu ! Peste 5 zile te duc iar, ești deja programat ! Eu cred că în ultima ta reîncarnare ai fost inchizitor și acuma îți lipsește obiectul muncii ! Eu cred că în ultima ta reîncarnare ai fost un oșan foarte nervos și-ai cam folosit șișul în conversațiile tale și acuma înveți cum este să fii înțepat! veni prompt replica ei. Arm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
patra sora", de Janusz Glowacki; vineri, ora 19:00 "Cu ușile închise", de Jean Paul Sartre; sâmbătă, ora 19:00 "Egoistul", de Jean Anouilh; duminică, ora 19:00 "Sinucigașul", de Nikolai Erdman Sală Atelier: miercuri, ora 19:00 "Legendă Marelui Inchizitor", după Feodor Dostoievski; joi, ora 19:00 "Sonata pentru saxofon și Eva" de Eugen Șerbănescu; vineri, ora 19:00 "Avalanșă", de Tuncer Cücenoğlu; sâmbătă, ora 19:00 "Cameristă", după Hermann Broch Sală 99: sâmbătă, ora 19:00 "Scară pisicii", de
Programul teatrelor bucureştene în perioada 11 - 17 aprilie () [Corola-journal/Journalistic/70374_a_71699]
-
Gheorghe Grigurcu Dar marea performanță a lui Leonte Răutu rămîne decimarea culturii românești. Paradigma sa a constituit-o faimosul Andrei Alexandrovici Jdanov, inchizitorul vieții culturale ruse, cel ce inițiase în anii imediat postbelici adevărate pogromuri intelectuale, începînd prin a-i anatemiza pe Anna Ahmatova și Mihail Zoșcenko, în discursul său din 1946 consacrat revistelor Zvezda și Leningrad. O isterie a denunțurilor, o campanie
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
origini meschine - căsnicia perfectă a acestuia din urmă cu o frumoasă actriță e de natură să stârnească invidia Ministrului Culturii. În consecință, în apartamentul elegant al poetului sunt instalate microfoane care înăbușă, practic, orice posibilitate de intimitate fonică. Sub comanda inchizitorului de carieră, înregistrările sunt ascultate în timp real și rezumate, tot în timp real, pe pagini întregi. Nu interesează, cu adevărat, decât discuțiile care vizează, în limbajul de lemn al epocii, subminarea autorităților Republicii Democrate. Hărțuirea la care este supusă
Cadavrul din debara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7678_a_9003]
-
cucunez cu o nesecată vervă satirică, îngroșând liniile până la caricatură, dar nici o clipă nu abandonează intenția de a alcătui o radiografie cât mai completă și exactă a totalitarismului. Iată câteva exemple din domeniul justiției, al științei și al literaturii. Marele Inchizitor explică în felul următor atitudinea regimului față de dușmani și eretici: Dacă cineva a comis crima supremă de a nu fi de părerea noastră înseamnă că le-a săvârșit și pe celelalte, inferioare, ca scară de gravitate, cum ar fi de
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
în vedere pe Vasili Rozanov (1856-1919), cel mai paradoxal, dar și cel mai puțin cunoscut gânditor rus de la confluența veacurilor XIX și XX, considerat de unii drept "un Rasputin al inteligenței rusești", autorul unei opere cu trăsături iconoclaste ("Legenda Marelui Inchizitor" - 1890, "Apocalipsa timpurilor noastre" - 1919 etc.), care nu se putea să scape atenției și interesului tânărului Eliade, cel dornic să meargă mereu pe alte căi decât cele bătătorite de majoritatea confraților de elită intelectuală. A doua parte a volumului, dedicată
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
trebuie să fie robotizați. Acțiunea se petrece într-un posibil viitor apocaliptic în care oamenii nu trebuie să aibă sentimente. Cei care au sunt condamnați la incinerare. Ura, iubirea, zâmbetul, plânsul sunt motive de incinerare. Depistarea lor este realizată de către inchizitori. În acest film este o secvență, care ar pune pe gânduri pe oricine. Inchizitorii reușesc să descopere un grup din rezistența umană constituită împotriva societății de tip fascist. După ce-i execută pe toți, ei găsesc un țarc cu căței. Oamenii
Film cu mesaj pro-maidanezi pe Universal Channel by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71609_a_72934]
-
oamenii nu trebuie să aibă sentimente. Cei care au sunt condamnați la incinerare. Ura, iubirea, zâmbetul, plânsul sunt motive de incinerare. Depistarea lor este realizată de către inchizitori. În acest film este o secvență, care ar pune pe gânduri pe oricine. Inchizitorii reușesc să descopere un grup din rezistența umană constituită împotriva societății de tip fascist. După ce-i execută pe toți, ei găsesc un țarc cu căței. Oamenii aveau grijă de ei, îi protejau și îi iubeau.
Film cu mesaj pro-maidanezi pe Universal Channel by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71609_a_72934]
-
l-au citit ei înșiși în felul acesta pe Llosa, membrii juriului suedez n-au făcut greșeala de a considera că romanele lui sunt „nesăbuite și absurde", „prejudiciind sănătatea spirituală" a oamenilor, așa cum considerau literatura, după spusele lui Llosa însuși, inchizitorii de odinioară din coloniile hispano-americane. Cinste lor și bravo lui!
Mario Vargas Llosa, în sfârșit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5996_a_7321]
-
și-ar satisface cititorul de romane dorința de a-și oferi o viață diferită. Dorința însăși mi se pare a avea o altă natură decât aceea presupusă de Llosa. Cu literatura, lucrurile ar sta, precizează el, invers decât în concepția inchizitorilor spanioli din secolul al XVI-lea și, de ce nu, aș adăuga, a fundamentaliștilor comuniști de ieri ori a acelora islamici de azi: romanul nu este teritoriul unor adevăruri mincinoase, ci unul al unor minciuni adevărate; societățile deschise cultivă aceste adevăruri
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6010_a_7335]
-
fundamentaliștilor comuniști de ieri ori a acelora islamici de azi: romanul nu este teritoriul unor adevăruri mincinoase, ci unul al unor minciuni adevărate; societățile deschise cultivă aceste adevăruri mincinoase în paralel cu adevărurile istorice și fără să le amestece, în vreme ce inchizitorii de toate spețele se tem de ele, fiindcă nu sunt în stare să le distingă; le interzic, fiindcă nu înțeleg esența ficțiunii romanești. Observațiile sunt, neîndoielnic, valabile. Problema mea e alta și anume dacă nu cumva felul în care înțelege
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6010_a_7335]