90 matches
-
Journal of Democracy, vol. 7, nr. 2, 1996, pp. 133-147. George Schopflin, op. cit., p. 239. Referirea la conceputul de clientelism nu va lua În considerare doar dimensiunea sa, ce vizează un schimb social Într-un context competitiv pentru obținerea unor incitații pozitive (Kitschelt), ci și dimensiunea sa de control (În sensul patronajului politic). Aceasta este o rezultantă a relațiilor care se creează Între actorii politici. Vezi Peter Mair, Petr Kopecky, „Political parties and patronage in contemporary democracies: an introduction”, lucrare prezentată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
poziție cu tradiție în critica de la noi, el este preocupat de nivelul calitativ al repertoriului teatral și de situația dramaturgiei originale. Există însă în cronicile sale și alte idei demne de a fi semnalate. B. cere dramaturgilor texte scrise sub incitația evenimentelor contemporane. Totodată, el combate excesul de reprezentații cu piese străine, precum și mania localizărilor. Cronicile sale îmbrățișează spectacolul teatral în ansamblul său; s-a arătat, în egală măsură, preocupat de locul în societate al autorului dramatic profesionist și al actorului
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
firești de mișcare și activitate, de manifestare și evidențiere a calităților ființei umane; activitate liberă, lipsită de constrângere, în care primează inițiativa jucătorului, dorința și nevoia lui de a se juca; activitate spontană, ivită din însăși nevoile ființei umane, din incitațiile intime ale acesteia; activitate atractivă, capabilă să producă mari satisfacții, începând cu plăcerea senzorială și terminând cu încordările și relaxările care însoțesc jocurile periculoase; activitate totală, angajând întreaga ființă, toate funcțiile ei psihice (perceptive, volitive, afective, imaginative, motrice etc.); activitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale perioadei de incubație. S-ar părea că dorința de femeia unică și spaima de moarte sunt forțe de sine stătătoare, care, căzute în inconștient, se odihnesc și se fortifică, în timp ce și conștiința, odihnită de ele, devine mai sensibilă la incitațiile lor. Acum, readus la Adela, vorbeam și auzeam tot ce se vorbește, dar ideea, imaginea, senzația existenței ei lumina din umbră cu azurul ochilor săi tot câmpul conștiinței. În timpul mesei, un artist al ciocanului a tocat un sfert de ceas
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Instrumentele de intervenție vizează atât modificarea adecvată a cadrului în care funcționează piețele, cât și supravegherea funcționării corecte a piețelor. In acest sens indicatorii politicii economice cunosc o "finisare" care să le permită întreprinderea unor acțiuni mai subtile în termenii incitațiilor și structurilor, acțiuni care reclamă un instrumentar mai extins, care să depășească tradiționalele instrumente circumscrise tripticului: buget monedă control al prețurilor, creând câmp de acțiune măsurilor de "reglementare" a funcționării economice: organizarea cadrului instituțional, relaxarea normativă a piețelor, substituirea spațiului
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
prelucrare a informației despre stările lumii externe ale propriului "EU" (M. Epuran, 1999). Comportament (lat. portare = a purta, cum = cu) ( engl. behavior, fr. comportement) se referă la totalitatea reacțiilor pe care o ființă vie le exprimă în mod organizat față de incitațiile incluse în factorii de mediu. C. se constituie de fiecare dată bazat pe o alegere dintr-o mulțime de reacții posibile, alegere finalizată pentru menținerea în condiții optime a formei și funcțiilor ființei respective ca TOT. Orice ființă vie este
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
mișcat. Capacul se mișcă. Trage mai tare. Mai tare". Era conștient că trăgea - inima bătea foarte tare - trupul suferea în general. Și apoi se ridică. Senzația se preciză cu vederea. Zări fețe neclare, ca în ceață, și o vastă sală. Incitația la acțiune, un gând mai rapid creștea în el. Se gândi angoasat - acest corp nu are decât câteva minute de trăit. Încercă să murmure cuvintele pe care voia să le spună, să constrângă la mișcare laringele anchilozat. Și cum cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mișcat. Capacul se mișcă. Trage mai tare. Mai tare". Era conștient că trăgea - inima bătea foarte tare - trupul suferea în general. Și apoi se ridică. Senzația se preciză cu vederea. Zări fețe neclare, ca în ceață, și o vastă sală. Incitația la acțiune, un gând mai rapid creștea în el. Se gândi angoasat - acest corp nu are decât câteva minute de trăit. Încercă să murmure cuvintele pe care voia să le spună, să constrângă la mișcare laringele anchilozat. Și cum cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
E adevărat - spunea Petre Țuțea, cu tonul său apodictic și ireductibil - că misterul nu e comod, te neliniștește. Dar dacă misterul ar fi absent, neliniștea metafizică a cunoașterii ar dispărea și omul ar deveni mineral. Funcția pozitivă a misterului este incitația spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect și mister se datorește nu numai intelectului, vocațional, ci și misterului. Trebuie să recunoaștem că suntem tâmpiți...” 1 Când asumă acest exercițiu de umilință, omul poate fi înțeles ca mister apofatic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
În peisajul scăldat de lumina rece a lunii. Un peisaj, un spațiu de refugiu și de meditație incitantă, insecurizantă. Căci aceasta pare a fi particularitatea spațiului poetic al lui Alexandrescu: loc de retragere, loc de provocare a istoriei, loc de incitație la rebeliune Împotriva prezentului, loc, În fine, În care, meditația, reveria nu liniștesc spiritul, ci Îi sporesc melancoliile și incertitudinile. Orice retragere este urmată, la el, de o nouă provocare a neliniștii. Spațiul securizant este la acest romantic, urmărit de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Este simbolul unui zbor În amintire”. Poetului Îi este caracteristic „un spațiu de refugiu și de meditație incitantă, insecurizantă”: „Căci aceasta pare a fi particularitatea spațiului poetic al lui Alexandrescu: loc de retragere, loc de provocare a istoriei, loc de incitație la rebeliune Împotriva prezentului, loc, În fine, În care meditația, reveria nu liniștesc spiritul, ci Îi sporesc melancoliile, incertitudinile”. „Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se deplasează spre sud, spre zona orientalo-mediteraneană, acolo unde se amestecă miturile” (cu toate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pictate cu imagini simbolice din cuprinsul reprezentației. Prima caracteristică a reprezentațiilor era că în afară de numele întreprinzătorului și regizorului (destul de cunoscute) nu publicau numele actorilor, dând a înțelege că personalitățile cele mai de seamă puteau apare la rampă și că o incitație o constituia ghicirea protagoniștilor. De altfel, actorii veneau cu un fel de măști pe față, nu aplicate, ci obținute printr-o grimă schematică, ce depersonaliza figura, reducînd-o la un simbol. A doua noutate era că se jucau numai piese "negre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în fața ei poate deformat: pe lângă bucuria plastică, pe care nu știu și nu îmi place să o comentez, am privit-o ca pe un splendid debușeu pentru idee, și nici Andrei nu cred să fie departe de acest tip de incitație. Este ciudat cum Noica, deși a mers pe linia facilitării accesului la idei prin traducerea lor într-o lume a imaginii, refuză colaborarea cu plasticul (excepție - Brîncuși). I se pare că tot ce coboară sub verb este ocolit de spirit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că nu mai percepe imoralitatea: lui îi este indiferent că îl are din nou în față pe autorul unor spectacole en plein air care începeau cu balade duioase și se terminau cu "Ceaușescu, Romînia!", scandat pe scenă și preluat, prin incitație și pseudo-isterie colectivă, de tribune. Și de ce îi este lui indiferent dacă vede aceleași mutre în decoruri istorice care se vor diferite? Pentru că poporul român, aceasta e lucrul extraordinar pe care l-au aflat între timp proștii și umaniștii, se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale grupului. Fiscalitatea în Europa se interesează din ce în ce mai mult de realitatea grupurilor, atât din intenția de a nu le incomoda în sensul dezvoltării lor, dar de bună seamă, și de a limita manifestarea lor în exces pe calea regimurilor de incitație fiscală și luptei contra evaziunii fiscale. Tratamentul fiscal care se aplică asupra grupurilor privește modul de repartizare și impozitare a dividendelor între membrii grupului. Sub aspect juridic, grupul reprezintă o reuniune de societăți fiecare cu propria personalitate juridică, independență economică
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
5. Fuga patologică (dromomania sau vagabondajul patologic al schizofrenului). Are o serie de caracteristici care țin de durată (accesuală sau habituală), tipul de debut (acut sau insidios), factorii declanșatori, comportamentul în timpul fugii (aversiv, apragmatic sau agresiv la cea mai mică incitație) și după încetarea ei. 3.6. Alcoolo și drogodependența. Cercetările privind interrelațiile dintre consumul de alcool și/sau droguri halucinogene și tratamentul bolnavilor schizofreni se găsesc destul de des în literatură. Akiskal & Kimmel au descris la schizofreni fenomenul de toleranță încrucișată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt cele care se văd obligate să-și întinerească imaginea pentru a fi în pas cu consumatorii. Contrar aparențelor, publicitatea se adaptează la sensibilitatea socială mai curând decât să-i impună noi căi de străbătut. Cu cât puterea ei de incitație crește, cu atât e mai în ton cu societatea și cu atât puterea ei demiurgică se diminuează. La urma urmelor, comportamentele hiperconsumatorului contrazic tematica deplinelor puteri ale marketingului și publicității. Pentru că niciodată consumatorii nu s-au arătat mai neîncrezători, mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
exigența calității în relațiile intime, aceasta reclamând atât proximitate comunicațională, cât și recunoaștere și valorizare subiectivă. Nu un proces de disoluție a Eului în confuzii libidinale anonime, ci, dimpotrivă, afirmarea sa tot mai exigentă în relația cu celălalt. În ciuda permanentei incitații la excese, Narcis a câștigat partida cu Dionysos. Nopți de beție și zile de sărbătoaretc " Nopți de beție și zile de sărbătoare" Deși antidionisiacă, societatea de hiperconsum n-a reușit, evident, să eradicheze toate formele de beție, să pună capăt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de influența mărcilor asupra adolescenților și, în general, asupra oamenilor? Pentru că imersiunea totală a sinelui în universul hedonist și mediatic echivalează cu sărăcirea spiritului, cu existența fără interioritate, cu nimicirea subiectului ca ființă a reflecției și a perfectibilității. În ciuda tuturor incitațiilor la fericire, ordinea consumeristă nu este legitimă decât atât timp cât nu obstrucționează autonomia reflexivă a oamenilor, exigența formării și perfecționării subiecților. Nu este adevărat că principiul plăcerii a devenit măsura oricărui lucru, alfa și omega vieții. Se înșală și cei care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
explice la interpretarea numeroaselor comportamente sociale. În formularea ei modernă, care atenuează, în parte, tonul categoric al afirmațiilor inițiale, teoria „frustrație-agresiune” poate fi redusă la următoarele puncte esențiale: a) Frustrația tinde să provoace o agresiune directă contra sursei frustrării. Forța incitației la agresiune variază în raport direct cu importanța frustrației, aceasta din urmă fiind sub dependența a trei factori: a’) forța motivației blocate, adică a impulsului sau a deprinderii fruatrate, b’) gradul de interferență (contrariere) pe drumul ce conduce spre scop
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a emoțiilor să se modifice. Strategia de acțiune cognitivă se bazează pe selectivitatea atenției, percepției și interpretării. 3.5. Teoria lui Peggy A. Thoits despre managementul emoțiilor Emoțiile - în concepția profesoarei de sociologie de la California State University - au patru componente: incitațiile situaționale, modificările fiziologice, gesturile expresive și etichetele ce servesc la identificarea configurației componentelor. Schimbarea unui element poate atrage modificarea celorlalte elemente și a întregii configurații. Cercetările concrete au confirmat ceea ce teoretic decurgea în mod logic: într-un sistem, schimbarea unui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
confirmat ceea ce teoretic decurgea în mod logic: într-un sistem, schimbarea unui element conduce la reconfigurarea sistemului că unitate integratoare. Contracția mușchilor faciali asemenea expresiei faciale a unui zâmbet netezește calea spre trăirea emoției de bucurie, chiar în absența unei incitații situaționale corespunzătoare, a unui stimul emoțional. În același mod acționează reinterpretarea modificărilor fiziologice. Dacă prin administrarea unor medicamente reacțiile fiziologice (accelerarea pulsului, ridicarea tensiunii arteriale etc.Ă sunt blocate sau alterate, este posibil să nu mai apară roșeața în obraji
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în faza maturității sexuale (atenție însă, această nu reprezintă decât o componentă a sexualității umane-nu trebuie omisă latura psihologică și socială), căreia i se alătură stimulările oferite de către mediul social, relativ liberalizat în această privință. Pe de altă parte, acestor ”incitații” biosociale li se opune educația sexuală, promovată de familie sau instituția școlară, încă racordate valorilor moralității sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și ”puși sub semnul păcatului”. De aici, sentimentul confuziei și vinovăției
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
irezistibile și obsedante. Distrugînd elanul supraconștient, tentațiile demoniace se manifestă sub două forme ambvalente: exaltarea ipocrită spre spirit și exaltarea banală și fără scrupule a dorințelor materiale și sexuale. Datorită puteri lor subconștient obsedante și motivante, exaltările imaginative reprezentînd simbolic incitațiile lui Satan participă fără știrea noastră la delierarea intimă a fiecăruia din noi pe parcursul întregii zil și al întregii noastre vieți. Din punct de vedere mitic, Satan ne poartă spre Infern atunci cînd îi ascultăm promisiunile înșelătoare sau cînd i-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
faza maturității sexuale (atenție Însă, aceasta nu reprezintă decât o copmponentă a sexualității umane nu trebuie omisă latura psihologică și socială, căreia i se alatură stimulările oferite de către mediul social, relativ liberalizat În această privintă. Pe de altă parte, acestor "incitații" biosociale li se opune educația sexuală, promovată de familie sau instituția școlară, Încă racordate valorilor moralitatii sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și puși "sub semnul păcatului". De aici, sentimentul confuziei și al
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]