87 matches
-
te face intr-adevăr să uiți de limitele tale fizice . Si-apoi,aș fi făcut orice s-o scap de aici și să rămân pe veci lângă ea. O chema Sorina,era soarele meu... - Și ce-ai făcut?! întreb din ce în ce mai incitat. - Păi stai să vezi... In ziua următoare eram in autocar. Eu,ea și mulți alții plini de speranțe ca și noi pentru o viață mult mai bună. Se citea pe fețele lor neliniștea că și-au lăsat acasă copiii cu
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
3” căreia îi adaugă și o temă de meditație despre „modernitate și modernism” sau, pentru a fi mai preciși, „postmodernism” (pe care pictorul, mă grăbesc să spun, îl consideră epuizat, chiar învechit). Nici nu se putea, deci, o întâlnire mai incitată, care a înregistrat și o premieră: scoaterea publicului din limita îngustă a exercițiului de admirație. Printre multele cuvinte (unele goale, altele gogonate, sau chiar vorbărie curată cu ifose de filosofie speculativă) s-a închegat imaginea unei expoziții cu mult, foarte
CHIPUL IDEII de LIVIU COMŞIA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369934_a_371263]
-
plăcerea provocată femei,bărbatul porni spre luminile multicolore ce se vedeau în zare. -Hei!...strigă Iulia contrariata de comportamentul bărbatului,cine ești și de când mă urmărești? Bărbatul nu-i răspunse și se mistui în noaptea ce devenise mai întunecată.Iulia,incitata de comportamentul bărbatului, privi cerul și văzând că luna dispăruse după norii zdrențuiți,urcă în Mustang și după ce își aprinse o țigară,sufla fumul pe geam apoi răsuci cheia în contact și apasă cu putere pedala accelerației torturând cauciucurile ce
STRĂINUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352782_a_354111]
-
pe o măsură supremă a talentului unui plastician. De această dată, artistul român se apropie de așa-numita pictură oficială, sau de curte, la confluența schismatică între originalitate și academism. O lungă și intimidantă tradiție îl precede. Dar Niram pare incitat tocmai de ispita trecerii frontierelor. De aceea și-a ales, surprinzător pentru mulți, ca temă, cuplul princiar spaniol, pe Don Felipe și pe Doña Letizia, prinții Asturiei. Se poate specula îndelung asupra motivelor intime ale alegerii artistului, a înclinației sale
ROMEO NIRAM: POARTA SĂRUTULUI A ASTURIEI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357227_a_358556]
-
curte, nu prea mare, îngrădită de niște pomi. O amazoană-soldat luă lupii cu ea. Nici nu apucă, Aela, să se dezmeticească bine, că o și văzu pe Burnesha cum aruncă o suliță spre prințesă. Aceasta se feri instinctiv, și, vădit incitată, râse cu poftă. Burnesha scoase de la brâu un cuțit și îl aruncă, din nou spre Talestri. Prințesa deja scosese sabia din teacă și, țipând scurt, lovi cu aceasta cuțitul, aruncându-l spre gard. Generalul sări peste niște bușteni și reveni
LAGĂRUL AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341557_a_342886]
-
crede că Soros îi fură țara, arată-i această confesiune a unui soroșist Inamicul intern. Cei care dezbină națiunea. Pe de o parte, agenții lui Soros infiltrați în politică, media, societatea civilă. Pe de altă parte, „grupări organizate de elemente incitate, multe dintre ele drogate” care nu se supun voinței de natură divină a politicienilor. Golanii acestor vremuri, „tinerii frumoși și liberi”, expresie care în orice scop ar fi folosită enervează pe toată lumea. Poziția privilegiată a bisericii. România se numără printre
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească () [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
din spațiu așteptată lămurire. Rămân pentru-o clipită nemișcat. Un clic pornit dinspre tâmplă țiuie degrabă... Și poartă cu el cascadă sangvină. Activat, reacționez. Conștientizez ad-hoc: impas! Efect declanșat! Scanez atingerile scânteii mentale! A brainstorm! Choose! Ochii minții descifrează ecranul. Incitat, decid: spre Labirint! Iau startul! Țâșnesc. Îndemn s-ajung. Din eter, o voce-mi dă sfat: Din patru, alege ieșirea prielnică! * În livadă, la Bunu’, rămas cu fructe e doar nucul. Pe jos apar zvârlite în fiece zi mingiuțe pudice
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
bănuiesc irepetabilă în inima orașului: la Cupola. Neajungînd la vernisaj, n-am putut verifica dacă aducătorul invitației era chiar același cu expozantul. Cum însă nu obișnuiesc să refuz întîlnirea cu un nou nume încă unul -, am intrat ieri la Cupola, incitat încă de pe trotuar de ce vedeam prin fereastră. Într-adevăr, primii pași prin sală m-au pus în fața unui talent șocant, avînd toate atributele vocației indubitabile. Apetitul vizibil pentru materialul în sine fie el textură mașcată, alta decît cea a pînzei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la parametrii sistemului reprezentativ <ref id="30">30 Vasile Russu, Viața politică În România, vol. I-II, passim. </ref>. Dacă „mișcarea separatistă” din aprilie de la Iași a comportat Însemnele unor „nemulțumiri locale” față de prețul plătit de Moldova „proiectului unionist”, „nemulțumiri” incitate, Însă, chiar „controlate de agenți ruși” <ref id="31">31 De văzut, prin comparație, ca demonstrații strânse, din perspective nu tocmai similare, Mihai Dimitrie Sturdza, Rusia și dezunirea Principatelor Române, În Idem, Românii Între frica de Rusia și dragostea de
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Cayetano Ruiz, un cartofor de orașe prăpădite, cu un picior paralizat. Domnul Frazer Îi auzea pe coridor cum râd și se bucură de muzica mexicanilor trimiși de poliție. Și mexicanii se distrau. Intraseră de două ori la domnul Frazer, foarte incitați, Întrebându-l ce vrea să audă, și după seara aceea se mai Întoarseră de două ori din proprie inițiativă. Când veniră ultima oară să cânte domnul Frazer stătu Întins În pat În camera sa, cu ușa deschisă, și ascultă muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și făcându-și lumină cu torțele. în furia jafului, cuprinși de nebunie, dăduseră foc tuturor clădirilor din jur, iar acum se străduiau se scoată animalele din rugul staulelor și se agitau fără vreun folos în jurul grânarului în flăcări. Strigătele lor incitate și de neînțeles răsunau peste vaietele prăbușirilor, peste lătratul câinilor înlănțuiți și peste mugetele vacilor îngrozite. Ce dezastru, domina, fu comentariul dezolat al intendentului. Hippolita nu-i răspunse. Observa un grup de barbari, care, la douăzeci de pași de redută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ai pomenit nimic de vitele pe care le-ai vândut fără știrea fratelui tău! Și n-ai suflat nici un cuvânt despre a doua ipotecă pe care ai încheiat-o pe terenul de la fermă! Chiar așa făcuse? m-am întrebat eu incitată. Cine-ar fi bănuit? Un bătrânel inofensiv ca el! John Joe n-a reacționat în nici un fel. A continuat să stea nemișcat ca o statuie. De unde am tras concluzia că tot ce spusese Josephine era adevărat. Desigur, dacă n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mare grijă. Odată treaba asta încheiată, cele două jumătăți ale oului s-au desfăcut, dând la iveală punguța foșnitoare de celofan cu bombonele Beano care stătuse cuibărită în mijloc. La fel ca pruncul Iisus în iesle, m-am gândit eu incitată. Sincer, nu avusesem de gând să mănânc decât punguța cu bombonele, dar după ce-am devorat-o, mi-am dat seama că mai voiam. Mai multă! MULT MAI MULTĂ CIOCOLATĂ! De ce nu? m-am întrebat. E destulă. Și, oricum, Margaret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
gândit să te sun, după care m-am gândit că s-ar putea să fie prea târziu și că poate ai adormit și poate că într-adevăr e prea târziu și dormeai... Ce vrei să spui? De-acum eram foarte incitată. îi simțeam nerăbdarea, dorința de a face ceea ce trebuie. Oare cărțile ascundeau o declarație de dragoste? Oare avea să mă roage să fiu prietena lui? Dar după asta Luke a încetat să mai fie serios și a spus râzând: Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
următoarea mea carte, a adăugat Misty de parcă tocmai atunci îi venise ideea. A urmat o tăcere uluită, după care toată lumea a explodat pur și simplu asaltând-o cu o mulțime de întrebări. O să fiu și eu în carte? a întrebat incitat John Joe. —Dar eu? a sărit și Chaquie alarmată. N-o să-mi folosești numele adevărat, nu-i așa? — Și nici pe-al meu, a zis și Neil îngrijorat. —Eu o să fiu eroul, așa-i? s-a băgat și Mike plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
arcuri și-au croit drum către fundul meu, în care s-au apucat să sape tunele, dar eu aproape că nici nu simțeam. Luke și Brigit s-au așezat și ei. Arătau epuizați și foarte nenorociți. Puteai să miroși interesul incitat al lui Mike și al celorlalți pacienți. între timp, mi se părea c-am murit și-am ajuns în iad. Judecând după ostilitatea lui Luke și a lui Brigit, mi-am dat seama că vizita lor nu era de bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
i-ai supărat. Nola spunea întotdeauna lucruri drăguțe ca „oamenii pe care i-ai supărat“. Când, de fapt, ar fi trebuit să spună „oamenii ale căror vieți aproape le-ai distrus“. — Ca Luke, am spus eu șocată de cât de incitată eram de ideea de a-l vedea. —Mai ales Luke, a zâmbit Nola. Băiatul de zahăr! Nu-mi puteam scoate New York-ul din minte. Eram obsedată de locul ăla. Așa că, se părea că nu aveam de ales: trebuia să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
îi spusese Sally. Liberă să fii! Liberă să fii! — Liberă să fiu ce? întrebase Eva. — Tu însăți, draga mea, îi șoptise Sally. Sinele tău tăinuit. După care o atinsese delicat undeva unde, dacă ar fi fost trează și mai puțin incitată, Eva Wilt ar fi negat cu fermitate că are vreun sine. Apoi intraseră amândouă în casă, unde luaseră prânzul, o combinație de tequila îiar tequila!), salată, biscuiți Ryvita și brânză de casă, pe care Eva, a cărei poftă de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
un strigăt de luptă și o amenințare. Pare gata să facă moarte de om, Milică, fi-ți-ar javra a dracului și spânzura-te-ai de ea cu lanțu’ ăla. Se oprise lumea-n loc. Se uitau ca la circ, incitați, nu l-o încăiera dracului câinele să-l tăvălească? Doar nițel să-l încingă, hă-hă-hă, nu te mai râde, dom’le, că-i bun un câine d-ăsta la casa omului dacă te supără careva... Păi, n-ai văzut, bre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de a se sfârși, a deschis brusc ochii Înainte să sune ultima bătaie a ceasului din turn, ca și cum s-ar fi căit de pasul pe care urma să-l facă, și n-a mai murit. Reportera a fost atât de incitată de ceea ce tocmai auzise Încât, fără să dea atenție nici protestelor nici rugăminților, Doamnă dragă, vă rog, nu pot, trebuie să mă duc la farmacie, Îl am pe bunicu acasă care așteaptă medicamentele, Îl Împinse pe om În mașina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
poștale, sau deces-prin-poștă. Moartea adăugă la listă numele persoanei căreia Îi era destinată scrisoarea care se Întorsese la punctul de plecare, sublinie cuvintele și așeză pixul În suport. Dacă ar fi avut nervi, am fi putut spune că era ușor incitată, și nu fără motiv. Trăise prea mult ca să considere returnarea scrisorii ca pe un episod fără importanță. E ușor de Înțeles, ajunge un pic de imaginație, că funcția morții este poate cea mai monotonă dintre toate câte au fost create
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
șaua pe tine, țevisto! Te cotonogesc! Nu, zău? Pune-i cruce! Urâciosule! Moșule...! Coco își saltă distrată un picior, flectându-l din genunchi. Cum, vara, nu poartă chiloți, din principiu, reacțiile celorlalți nu întârzie: Nae și cu Dănuț se apleacă simultan, incitați, pentru a vedea mai bine, pe când Fratele, ceva mai sastisit și pudibond, la ora aceea, se întoarce reflex, cu întreg corpul, în cătarea Bossului, fixându-l pe Micuț cu o stupefacție rănită, amestecată întrucâtva cu milă. Tot nu te potolești
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Unthank nu mai e profitabil, așa că va fi dat la lada cu gunoi și înghițit. Facem asta pe bucățele de ani de zile, dar acum îl putem lua en bloc, și nu mă deranjează să-ți spun că sîntem extrem de incitați. Ne-am obișnuit să mîncăm orașe și sate, dar ăsta o să fie primul mare oraș după Cartagina, iar cîștigul de energie va fi imens. Bineînțeles că oamenii noștri, nu mai trebuie să treacă prin treaba aia scîrboasă. Vei fi mutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tribunal erau deosebit de lucrative. Și, mai ales, Barry realiză că acea testare genetică putea deveni o procedură standard pentru toate cazurile de custodie. Sindler ar fi fost un pionier pe acest teritoriu. Ar fi obținut publicitate! Se aplecă în față, incitat. — Continuați, domnule Diehl ... — Să o testăm pentru gene de diabet, cancer la sân din gene BRCA și tot restul. Și este posibil ca soția mea să aibă și gena pentru boala Huntington, care provoacă o degenerare fatală a nervilor. Bunicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
grupul porni din nou. Zilele acelea erau în mare parte americani. Lui Hagar nu-i plăceau americanii, dar nu ei erau cei mai răi. Trebuia să recunoască faptul că cei mai răi erau ... — Acolo! — Uite, acolo! Turiștii arătau în față, incitați, turuind agitați. Cam la cincizeci de metri în față, în dreapta cărării, un urangutan mascul tânăr stătea drept, pe crengile care se legănau ușor sub greutatea lui. O creatură magnifică, cu blană roșcată, cam de douăzeci de kilograme, cu o pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]