88 matches
-
agresori. Nu există aici o ruptură între "incivilități" și delictele mai grave, ele le însoțesc, le pregătesc și putem lesne vedea un ansamblu corent, fără să ajungem totuși până la facilitatea reducționistă adusă de faimoasa "metaforă a geamului spart". Noțiunea de incivilitate nu slujește la "scuzarea" delincvenței, ci la mai buna ei descriere. În privința școlii și e o observație pe care am făcut-o frecvent -, sentimentul de neputință crește odată cu repetarea incidentelor netratate. Se produce atunci părăsirea spațiilor publice de către majoritatea profesorilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
administrației (director, consilier principal pentru educație) sau de vreun deux ex machina, un psiholog, o asistentă socială, chiar un polițist sau un judecător. Violența crește ca urmare a acestei retrageri de înțeles, dar sinucigașă. A doua obiecție adusă noțiunii de incivilitate se inversează ideologic. Ea este foarte bine formulată de Wacquant (1999) sau, mai specializat, de Prairat (2001), în ce privește utilizarea ei în analiza violenței școlare. N-ar trebui oare să bănuim în spatele utilizării acestui termen un soi de populism nesănătos care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de Prairat (2001), în ce privește utilizarea ei în analiza violenței școlare. N-ar trebui oare să bănuim în spatele utilizării acestui termen un soi de populism nesănătos care ar avea drept consecință desemnarea oricărei atingeri aduse persoanei drept un pericol grav, orice "incivilitate" drept o deschidere spre crimă? Locul central dobândit de noțiunea de incivilitate poate părea suspect, justificând politici represive de încadrare excesivă. La rândul său, Prairat (2000, p. 7) vede "un adevărat risc" în folosirea acestei noțiuni, căci "n-ar trebui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trebui oare să bănuim în spatele utilizării acestui termen un soi de populism nesănătos care ar avea drept consecință desemnarea oricărei atingeri aduse persoanei drept un pericol grav, orice "incivilitate" drept o deschidere spre crimă? Locul central dobândit de noțiunea de incivilitate poate părea suspect, justificând politici represive de încadrare excesivă. La rândul său, Prairat (2000, p. 7) vede "un adevărat risc" în folosirea acestei noțiuni, căci "n-ar trebui să uităm că, în societățile noastre occidentale, adolescența se caracterizează tocmai printr-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cel puțin dificil să considerăm scuipatul pe jos sau aruncatul unor hârtii drept acte de violență". Politic, pe de o parte, și psihologic, pe de alta, noțiunea pare abuzivă și periculoasă. Sunt perfect de acord: uzul comun al termenului de "incivilitate", deschis de ambiguitățile uzului științific, poate fi foarte periculos. Dacă refuzăm comoditățile conformiste din modelul "fantasmei insecurității" nu înseamnă că trebuie să considerăm orice reprezentare a violenței străină de o posibilă exagerare; am ilustrat abundent acest lucru în primul capitol
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
foarte periculos. Dacă refuzăm comoditățile conformiste din modelul "fantasmei insecurității" nu înseamnă că trebuie să considerăm orice reprezentare a violenței străină de o posibilă exagerare; am ilustrat abundent acest lucru în primul capitol al cărții. Utilizarea excesivă a noțiunii de incivilitate antrenează o supracalificare a dezordinilor sau indisciplinelor, accentuându-se totodată în direcția unui culturalism xenofob. Incivilitatea este într-adevăr gândită sub forma unei înfruntări între "barbari" și "civilizați", în care "necivilizații" s-ar împotrivi luminilor rațiunii și l-ar reprezenta
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
orice reprezentare a violenței străină de o posibilă exagerare; am ilustrat abundent acest lucru în primul capitol al cărții. Utilizarea excesivă a noțiunii de incivilitate antrenează o supracalificare a dezordinilor sau indisciplinelor, accentuându-se totodată în direcția unui culturalism xenofob. Incivilitatea este într-adevăr gândită sub forma unei înfruntări între "barbari" și "civilizați", în care "necivilizații" s-ar împotrivi luminilor rațiunii și l-ar reprezenta pe "celălalt", adesea provenit din imigrație. Utilizările unui termen criminologic au glisat spre o calificare antropologică
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
imigrație. Utilizările unui termen criminologic au glisat spre o calificare antropologică și totodată naturalizantă și stigmatizantă. Un alt pericol rezidă în folosirea excesivă a faimoasei "metafore a geamului spart": tentația de a descrie ca un mecanism ineluctabil trecerea de la o incivilitate la delincvență și la infracțiune, încărcând până la saturație cu un determinism fatal orice comportament divergent. "Un geam spart pe o stradă și apoi, treptat, toate geamurile de pe stradă o să fie sparte", iată rezumatul simplist al unei teorii mult mai complexe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre cele mai frumoase "relatări" experte care s-au dat în sfera publică. Se adresează înțelepciunii populare și poate alimenta discursul politic prin înțelegerea nemijlocită pe care o degajă. O dată în plus, se maschează ceea ce spun cu adevărat cercetările despre incivilitate. Ideea nu-i că unei singure dezordini îi corespunde numaidecât o derivă spre infracțiune și că totul trebuie reprimat (de altfel, textul original pune metafora la plural, e vorba de geamuri sparte: broken windows). Ideea este că acumularea unor dezordini
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de către comunitate. Metafora inițială pleda pentru o poliție de proximitate care să cunoască bine cartierul și locuitorii, în locul unei poliții cu girofar, spectaculoasă și inutilă. Ne putem întreba dacă e bine să păstrăm pluralul cu uz criminologic al termenului de "incivilitate". N-ar trebui să păstrăm din noțiune doar ideea unei stări a legăturii sociale caracterizate prin ocuparea spațiului public de către grupuri delincvente sau flirtând cu delincvența și prin retragerea în sine a victimelor lor obișnuite? Într-o cercetare asupra traficului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
public de către grupuri delincvente sau flirtând cu delincvența și prin retragerea în sine a victimelor lor obișnuite? Într-o cercetare asupra traficului de stupefiante (Debarbieux, 2002), am demonstrat, pe baza unor îndelungi observații etnografice în două cartiere pariziene, că anumite "incivilități" pot fi elemente necesare pentru preluarea puterii, mica delincvență fiind, în parte, ceea ce numim "câștigarea puterii urbane de proximitate". Determinând retragerea locuitorilor, privați de libera circulație în propriul cartier, dominat de dealeri, ele fac vizibil câștigul teritorial. Scriam atunci: "Ocuparea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
colțului de stradă unde se organizează vânzarea: locul minorilor în această ocupare a spațiului nu are nevoie să fie legat direct de trafic, ci este important în sine, de vreme ce ei participă la însușirea ilegitimă a spațiului public. Asta arată că "incivilitățile" trebuie împărțite după scopuri și că lupta împotriva lor trebuie fracționată: e stupid să pui laolaltă aceste incivilități "geostrategice", care necesită acțiunea poliției, și ocuparea de către persoanele fără adăpost a băncilor publice, care nu au nimic în comun, decât în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fie legat direct de trafic, ci este important în sine, de vreme ce ei participă la însușirea ilegitimă a spațiului public. Asta arată că "incivilitățile" trebuie împărțite după scopuri și că lupta împotriva lor trebuie fracționată: e stupid să pui laolaltă aceste incivilități "geostrategice", care necesită acțiunea poliției, și ocuparea de către persoanele fără adăpost a băncilor publice, care nu au nimic în comun, decât în retorica demagogică a unor municipalități. Cea din urmă necesită o creștere a capacităților de primire în cămine și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
domeniu (Smith, Cowie, Olafsson și Liefooghe, 2002) a arătat cum, folosit în paisprezece țări diferite, termenul, după accepția sau traducerea sa, a afectat răspunsurile elevilor. Microviolențele Am insistat pe faptul că repetarea violențelor minore este deosebit de importantă. În acest sens, "incivilitatea" corespunde descrierii efectelor sociale ale unei mici delincvențe repetitive: retragerea în sine, de frică sau din dezamăgirea față de puterile publice, distruge orice asumare colectivă și comunitară a ordinii comune, civilitatea, dacă vrem. Incivilitatea, hărțuirea, repetarea victimară sunt expresia unui posibil
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
minore este deosebit de importantă. În acest sens, "incivilitatea" corespunde descrierii efectelor sociale ale unei mici delincvențe repetitive: retragerea în sine, de frică sau din dezamăgirea față de puterile publice, distruge orice asumare colectivă și comunitară a ordinii comune, civilitatea, dacă vrem. Incivilitatea, hărțuirea, repetarea victimară sunt expresia unui posibil haos, a pierderii sensului și a încrederii în sine și în ceilalți, a opacității lumii. Sentimentul de părăsire augmentează resentimentul și retragerea în sine. Asta se traduce printr-o criză puternică de identitate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se combină cu efectele puternice ale insuccesului școlar și cu abandonul. Cele două noțiuni sunt complementare: stresului individual cumulat îi corespunde o retragere în sine și o abandonare a spațiului public care sunt deopotrivă rezultatul și cauza acestui climat de incivilitate din care se alimentează delincvența. Chiar dacă nu orice "incivilitate", dacă vrem să păstrăm un statut factual al termenului, trebuie confundată cu pre-delincvența, mecanismul care se desfășoară are mult de-a face cu dezvoltarea unei puteri: putere asupra celor slabi și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu abandonul. Cele două noțiuni sunt complementare: stresului individual cumulat îi corespunde o retragere în sine și o abandonare a spațiului public care sunt deopotrivă rezultatul și cauza acestui climat de incivilitate din care se alimentează delincvența. Chiar dacă nu orice "incivilitate", dacă vrem să păstrăm un statut factual al termenului, trebuie confundată cu pre-delincvența, mecanismul care se desfășoară are mult de-a face cu dezvoltarea unei puteri: putere asupra celor slabi și a colegilor, reputație în școală sau pe stradă, ocuparea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o repetare tiranică sunt cel puțin la fel de eficace. La școală, această presiune continuă și contribuie la degradarea climatului școlar și la accentuarea sentimentului de insecuritate, iar cercetările sunt clare și în privința aceasta. Criticile de fond provocate de folosirea noțiunilor de "incivilitate" și de bullying nu trebuie să ne determine să renunțăm la descrierile lumii pe care aceste noțiuni ni le permit. Aceste descrieri trebuie să-și păstreze locul în geneza delincvenței și a experienței victimare: microvictimizările și peridelictele alcătuiesc fondul unei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
venit din partea unui autor francez care mi-e prieten, Jean-Pierre Bonafé-Schmitt, specializat în medierea în mediul școlar (Bonafé- Schmitt, 1997), care critică "viziunea inflaționistă" a violenței, noțiune în care "sunt grupate atât agresiunile fizice, extorcarea, vandalismul, cât și ceea ce numim "incivilități": cuvinte jignitoare, grosolănii de tot felul, busculade, apostrofări, umilințe". Această extindere prea mare ar face conceptul de neînțeles, prin confuzia lexicală și semantică. Regăsim acest argument în cartea unui cercetător în educație și filosof, Érik Prairat (Prairat, 2001) care propune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt adesea foarte izolați, lipsiți de sprijinul unui grup de colegi care să-i protejeze. La fel și cu dascălii-victime: în școlile în care munca în echipă e foarte slabă, riscul de agresiune asupra adulților este cel mai mare. Mecanismul incivilității este aici explicativ: atitudinii de tipul "fiecare cu treaba lui, în clasa lui" îi corespund o abandonare a spațiilor publice comune, dar și colegi mai fragili (Debarbieux, 1996, 2000). Organizarea muncii și a muncii în echipă apare determinantă în mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de profesori pe care încercam să-i încurajez: "Aici e sinistroză". Nu era o școală sensibilă, nici măcar clasată în ZEP, dar se dezvolta aici o violență gravă, pe criterii etnice, cu extorcări din ce în ce mai brutale și agresarea fizică a profesorilor. Mecanismul incivilității acționa perfect: contestarea directorului însemna refuzul celorlalți adulți de a exercita disciplina comună, iar spațiile sociale nu mai erau spațiile nimănui, în afară de micii tirani în devenire, care-i țineau pe cei mai slabi sub dominația fricii. În 2003, având un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comunități. Ea e concepută spre a face o "muncă murdară", o muncă de reprimare sau cel puțin de disuadare. E o meserie imposibilă atunci când comunitatea se închide în sine, într-o neîncredere reciprocă. Mai trebuie să amintim că lucrările despre incivilitate au început tocmai prin constatarea inutilității patrulării cu girofar? Nu-i nevoie de Rambo nici de parașutiști în combinezoane în curtea școlii. 10. Nici o politică serioasă de evaluare a efectelor măsurilor aplicate nu este oricum dusă în Franța (ceea ce-i
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fel sau altul, aduc atingere persoanei și țin de Încălcarea bunelor maniere, a modurilor de viață În societate, precum: cuvinte jignitoare, umiliri, grosolănii de diferite tipuri, lipsa de respect, cerșetoria, zgomotul puternic și, În general, tot ceea ce crează dezordine. Unele “incivilități” se produc deschis, În timp ce altele Îmbracă forme mai subtile și sunt resimțite ca atare doar de victimă. Chiar dacă aceste fapte nu sunt la fel de spectaculoase, de șocante precum agresiunile fizice, ele pot fi la fel de dăunătoare deoarece, prin numărul lor mare, afectează
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
40 locuitori și 10 reprezentanți ai asociațiilor din cartier). Au fost create în cadrul lui mai multe comisii, miza fiind aceea de a ierarhiza problemele, de a afla soluții pragmatice și cele mai nimerite moduri de gestionare privind spațiile pietonale, parcările, incivilitățile, liniștea publică etc. Încă de la început au fost identificate competențele fiecărui implicat, responsabilitățile și capacitățile concrete de intervenție (tehnică, financiară etc.). A fost necesară formarea lor. Nu au existat metode speciale de formare, dar s-a insistat asupra conștientizării necesității
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fel sau altul, aduc atingere persoanei și țin de Încălcarea bunelor maniere, a modurilor de viață În societate, precum: cuvinte jignitoare, umiliri, grosolănii de diferite tipuri, lipsa de respect, cerșetoria, zgomotul puternic și, În general, tot ceea ce crează dezordine. Unele “incivilități” se produc deschis, În timp ce altele Îmbracă forme mai subtile și sunt resimțite ca atare doar de victimă. Chiar dacă aceste fapte nu sunt la fel de spectaculoase, de șocante precum agresiunile fizice, ele pot fi la fel de dăunătoare deoarece, prin numărul lor mare, afectează
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]