229 matches
-
spre interior, prima linie, atât la exterior, cât și la interior, fiind redată prin puncte. Lungimea capului este de 2,2-2,3 cm. În continuarea capului se află o placă dreptunghiulară cu marginile supraînălțate și decorate cu două șiruri de mici linii incizate, dispuse oblic, în formă de V, despărțite de o linie mediană. Lungimea celor două plăci dreptunghiulare este de 3,4-3,7 cm. În continuarea fiecărei plăci dreptunghiulare se află, pe o lungime de 14,3-14,6 cm, 6 palmete triunghiular-ovale cu ajutorul a 3
HOTĂRÂRE nr. 1.255 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289735]
-
o lungime totală desfășurată de 2,51 m și o greutate de 933,4 grame. Cele două extremități redau stilizat o protomă de animal ce are botul alungit, tăiat drept. Partea mediană a capului și a coamei este marcată prin linii oblice incizate, decorul fiind identic pe cele două părți rezultante. Ochii și sprâncenele sunt redate prin câte trei linii trasate curb. Dinții, canini - colți, sunt redați prin câte o linie arcuită, incizată pe cele două laturi ale capului. Lungimea capetelor este de
HOTĂRÂRE nr. 1.255 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289735]
-
colți, sunt redați prin câte o linie arcuită, incizată pe cele două laturi ale capului. Lungimea capetelor este de 2-2,1 cm. În continuarea capului se află o placă dreptunghiulară cu marginile supraînălțate și decorate cu două șiruri de mici linii incizate, dispuse oblic, în formă de V, despărțite de o linie mediană. Partea centrală a plăcii este decorată cu o linie punctiformă mediană din care pornesc 13, respectiv 14 linii oblice, paralele, în V, ale căror limite exterioare sunt punctiforme și
HOTĂRÂRE nr. 1.255 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289735]
-
V, despărțite de o linie mediană. Partea centrală a plăcii este decorată cu o linie punctiformă mediană din care pornesc 13, respectiv 14 linii oblice, paralele, în V, ale căror limite exterioare sunt punctiforme și dispuse pe câte o linie incizată, paralelă cu cea mediană și marginile supraînălțate. Lungimea celor două plăci dreptunghiulare este de 3,4-3,62 cm. În continuarea fiecărei plăci dreptunghiulare se află, pe o lungime de 14,2 cm, 7 palmete triunghiulare cu laturile arcuite, obținute cu ajutorul a două
HOTĂRÂRE nr. 1.255 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289735]
-
o primă ștanță pentru cele 6 palmete mai mari și o a doua pentru cea mai mică. Decorul este frunziform. Marginile palmetelor sunt supraînălțate și decorate, prin incizie, cu linii mici dispuse oblic. De asemenea, un decor de trei linii incizate, ondulate, se află în lungul palmetelor, pe cant. S-a putut observa că pe alocuri suprafața brățării este acoperită cu o patină translucidă, de culoare uniformă, ușor maronie, care atenuează strălucirea naturală a aurului prelucrat mecanic, situație constatată și la
HOTĂRÂRE nr. 1.255 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289735]
-
La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tăblițele de la Tărtăria sunt menționate cu semnul întrebării într-o foarte scurtă frază, fără nici un comentariu: «Într-o groapă de cult de la Tărtăria, s-au găsit ( ... ) trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere?), cu analogii în Mesopotamia.» Dar Dl. Bărbulescu nu-și aduce aminte oare că scrierea proto-sumeriană apare cu 1000 de ani mai târziu și că cea cicladică, proto-greacă, după 3000 de ani? El a uitat că metalurgia în Europa apare
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
ei, iar neamul l-a identificat de frate de învățător, de stegar și doinitor al lui. Nicolae Sulac a cântat în toate zările, pe multe scene ale lumii, pretutindeni ilustrând cu vocea lui magnifică și mesajul din poezia cântecului său incizat cu cele mai clare semnificații istorice și cel mai pur sentiment patriotic, inestimabilele carate ale folclorului auroral românesc. „Artistul cu flori de liliac” al pătimitoarei Basarabii, maestrul Nicolae Sulac, artistul din provincia românească moldoveană de peste Prut, investită sub capriciile vremilor
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
încă de la sfârșitul secolului al IV-lea d. H., dar evanghelizarea lor în masă s-a încheiat în secolul al V-lea, după prăbușirea puterii hunilor nu știm dacă erau arieni sau nu. Dovezi ale creștinismului la gepizi sunt crucile incizate descoperite în mormântul gepid de la Apahida și alte obiecte cu simboluri creștine descoperite la Someșeni și în cimitirul de la Brateiu, din a doua jumătate a secolului al VI-lea. Populația locală romanică controlată de gepizi era cu certitudine creștină, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Această groapă a făcut-o și înfrumusețat-o Doamna Ruxandra fiicei ei [care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri] în anul 7073 [1565-1566]91, ei au participat la perpetuarea „numelor” celor dispăruți. Ici și colo, pe măsură ce timpul trecea și textele incizate sporesc în dimensiuni, ele restituie veritabile biografii și cutează chiar spre „literatură”. Editorii n-au observat (sau nu i-a interesat) că pisania funerară a lui Răducanu Cantacuzino, fiul Stolnicului, de la mănăstirea Cotroceni - text pătruns de un fior modern -, este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
României, București, Editura Academiei Române, 2005, p. 909-910. 104. în legătură cu această „vorbire de dincolo de mormânt” (care are, totuși, forma unei „ziceri” la persoana a III-a; am ținut să o evoc, totuși pentru a constata răspândirea manierei de a alcătui „cronici incizate”) vezi, între alții: Gr. G. Tocilescu, Viața lui Preda, Radu, și Stroe Buzescu, în „Foaia Societății Românismul”, I. 1870, P. 410; Al. I. Odobescu, Stănești, în „Columna lui Traian”, III, 1873, p. 207-208; V. Brătulescu, Piatra de mormânt a lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1971, p. 235, fig. 30)(Planșa I/2), este reprezentativ pentru această categorie plastică.. El indică prezența unui personaj feminin, stilizat, din care ne-a parvenit doar partea inferioară. În față, cele două mici protuberanțe laterale reprezintă genunchii, iar triunghiul incizat mai sus, simbol al fecundității, indică sacralitatea zonei genitale. Acest motiv simbolic, în legătură directă cu „sacralitatea procreației”, conferă obiectului decorat „esența vieții”(V. Chirica, 2004, p. 123). Din arealul oltenesc al culturii Dudești provine un vas antropomorf descoperit la
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Nica credea că ar fi vorba de o piesă cu elemente de îmbrăcăminte, o fotă mai exact, redată printr-o spirală amplă, partea anterioară fiind decorată cu benzi meandrice, cele două piese de îmbrăcăminte fiind clar departajate prin linii fin incizate (Ibidem, fig. 17/9). În etapa Dudești IV B, figurinele au silueta stilizată, decorul constituindu-se, din diferite elemente de vestimentație (Ibidem, fig. 18/1-8) (Fig. 4/1-6). Apropierea stilistică dintre etapa Dudești IVB și faza Vădastra I este extrem de
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
la Grimaldi (H. Delporte, 1979). „Polichinela” are capul aplatizat lateral, terminat într-un coc, liniile feței lipsesc, gâtul este subțire, bine degajat de corp, sânii sunt reduși în dimensiune, însă bazinul este dezvoltat și triunghiul pubian și vulva sunt puternic incizate. „Capul de negroidă” are liniile feței remarcabil figurate: fruntea îngustă, orbitele profunde, arcade masive, nas inexistent (poate prin fragmentarea piesei), pomeți viguroși, gura redată prin două orificii orizontale. Coafura este gravată printr-un cadrilaj, amintind de Brassempouy. Tot de la Grimaldi
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de la Kostenki I, în timp ce, deasupra fiecărui cot, o brățară subțire a fost incizată în maniera colierului. O altă statuetă, din același sit, în fildeș de mamut, lasă să se vadă, deasupra sânilor, două linii paralele intersectate de scurte hașuri fin incizate în direcții variabile. Colierul se menține pe gât și se continuă și pe spate, fiind realizat în aceeași manieră (Z. Abramova, 1967). De la Avdeevo, atrage atenția o statuetă a cărei coafură, ce coboară în cozi pe ceafă, este prinsă în spatele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și Igești (Gh. Coman, 1980, p. 307, fig. 97/1-5; p. 312, fig. 102/4), cu precizarea că este vorba de statuete antropomorfe feminine (fig. 5/1-6). Statuetele de la Dodești au sânii bine modelați, uneori chiar cu decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate oblic în sus, sau chiar îndoite, cu antebrațele în sus, în poziția clasică a orantei (fig. 5/6
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
7/5). Vase antropomorfe, folosite uneori ca urne funerare, au fost descoperite în Ungaria. Ne referim, mai întâi, la vasul descoperit in stațiunea de la Szegvár, aparținând culturii Tisza, cu torțile înălțate sub forma mâinilor, și cu decor format din triunghiuri incizate (N. Kalicz, 1970, p.47, fig. 45), dar și la urnele antropomorfe, descoperite în cimitirul de la Center, decorate cu toate atributele feminității, și cu amorsele brațelor ridicate (Ibidem, p. 72-73, fig. 65-68) (fig.5/1 3). Revenind la sculptura cucuteniană
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în asociere cu linii verticale (în centru) sau oblice (pe partea stângă) par să indice zona genitală (vulva, redată prin incizia verticală, ce simbolizează spațiul sacralizat al sexualității) (V. Chirica, 2004 a, p. 113); picioarele sunt figurate prin trei linii incizate, două oblice, de la nivelul abdomenului în jos, și a treia, care delimitează conturul exterior al picioarelor. A doua piesă este reprezentată de o figurină sculptată în partea corticală a unui corn de cervideu. Conturul ondulat redă corpul și coapsele, mâinile
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
lamentații funerare maramureșene, de origine semicultă -, o dată ce confesiunea greco-catolică a fost desființată În 1948. În acest fel, cenzura intervenită În ,,oralitatea publică a verș-ului” ar fi favorizat ,,dezvoltarea unui surogat public și deci semicult”, căruia i se subordonează și imaginea incizată. Ileana Benga și Oana Benga au În vedere ,,necesitatea profund umană de a controla realitatea morții prin ritual”. Constatând mai Întâi că, În societatea modernă, ,,simplificarea progresivă” a ritului funerar duce la o ,,refacere [psihosomatică, emoționalăă] incompletă” a ,,celor ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
negustorul de lipitori” și a fost singurul reporter care a cunoscut geografia stranie din Insula Șerpilor. Aventuri malteze este „jurnalul de bord” al „cruciatului” în insula traficanților internaționali de carne vie, având în vizor „artistele” românce, o faună feminină fin incizată portretistic. A cultivat, ocazional, reportajul politic (despre trucajele campaniilor electorale), dând portrete caricaturale de parlamentari (Jean Lahovary). A inovat genul de interviuri, cu Oameni politici în intimitate („Dimineața”, 1931) - Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, O. Goga, I. G. Duca, C. Argetoianu
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
o piatră de inel descoperită la Sarmisegetuza (p. 161), un altar cu inscripție votivă dedicată zeului „Theos Hyppsistos” de către Aelia Cassia, posibil un personaj evreu, descoperit în aceeași localitate (pp. 274, 286), de o placă de ardezie cu simboluri iudaice incizate, descoperită în Transilvania în secolul trecut (pp. 161-162), de o inscripție votivă descoperită la Porolissum și pusă de un decurion roman cu un cognomen de origine iudaică (p. 292); pentru alte descoperiri vezi și Inscripțiile Daciei romane, vol. I și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vorba de cifra opt. O oglindă cu opt petale, lucrată fin, În argint. Lângă ea se aflau alte oglinzi decorate cu lamele sau cu paiete de aur. Mai departe se Înșirau oglinzi Înecate În lac transparent, multe lucrate În sidef incizat. Era un spectacol aiuritor, care transfera lumina dintr-o oglindă În alta și care prelua fragmente din mișcarea bazarului, reflectându-le În mișcări mai mici, ca și cum Întregul univers s-ar fi spart În mii de cioburi, fără a mai reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ca urmare a unei incizii plasate într-o linie Langer (Fig. 23), aceasta nu este atrasă prin retracția fibrelor elastice secționate, pentru că ea rămâne paralelă. Înainte de efectuarea inciziei, se va studia atent topografia și aspectul morfofuncțional al țesuturilor ce trebuie incizate. Uneori, locul inciziei trebuie marcat cu cerneală chirgicală și cu o peniță sterilă sau, după aprecierea tipului de incizie, se schițează cu bisturiul traseul de urmat, după care se efectuează incizia propriu-zisă, până la o profunzime care este în funcție de intervenție. Incizia
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
același vas a trasat (în jurul gâtului) o cruce, pe care a înșirat unele formule monoteiste (foarte răspândite în perioada paleocreștină) „MHQ“ și „NIKA“. Pe o cruce relicvariu de bronz, descoperită tot aici, pe jumătatea frontală este reprezentat Cristos răstignit având incizate pe ambele părți, sub mâinile întinse, literele „IC.XC“, pe cap o cruce, iar pe cealaltă jumătate este reprezentată Maica Domnului în chip de rugătoare (sec. X-XI). În sectorul necropolă s-au cercetat 45 de morminte de inhumație (sec. III-IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sus a camerelor funerare, în care se aflau mai multe opaițe cu semnul crucii. Aceste nișe prezentau o arsură puternică, ceea ce denotă arderea îndelungată a opaițelor la căpătâiul înhumaților. De remarcat, de asemenea, descoperirea unei catarame de argint aurit având incizate pe suprafață o cruce și doi porumbei. Între anii 1981-1982, în zona aceleiași necropole, efectuarea unor noi cercetări prilejuite de lucrările de construcție și edilitare constănțene au dus la descoperirea unui mare număr de morminte din epoca romano-bizantină: 50 de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
obiectelor de inventar; 6) complexele funerare la Tomis (municipiul Constanța): a) cavourile cu caracter familial, monumente funerare cu trei camere mortuare dispuse în cruce, unde inhumații (așezați dorsal, cu mâinile împreunate) erau depuși în sicrie de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor funerare, unde au fost descoperite mai multe opaițe cu semnul crucii și alte obiecte de inventar cu simboluri paleocreștine (o cruce și doi porumbei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]