104 matches
-
I. Caragiale. Precedată de „tâmpla de icoane” medievale din Pajere (poeme-portret care „rezumă” o lume dispărută, fanariotă, cu atmosfera ei de „trândavă-aromeală” și lascivitate, dar și cu o undă a nostalgiei nobiliare), cartea e o „trâmbă de vedenii”, o operă inclasabilă, unică. „Hagialâcurile” în timp, în istorie (Pașadia), în spațiu (Pantazi), dar și în realul unei lumi infernale, putredă moral și pervertitoare, către care „craii” sunt trași, ispitiți de Pirgu, bufon, însă și „călăuză” malefică, apar în textul matein văzute din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
că "toată omenirea" se precipită să-i cunoască versurile: "Eu abia puteam stăvili valurile de oameni, / Alergam de colo-colo, asudat de tot, / Și împărțeam bonuri de ordine". Efecte de contrasens, asocieri deconcertante, farsă și burlesc fac din Marin Sorescu un inclasabil: nici frivol (deși deschis facilităților), nici vizitat de mister și obsedat de inefabil. Calificativul "gouailleur", aplicat ironistului de către Al. Piru (Poezia românească contemporană), e departe de a i se potrivi, căci în franceză gouailleur e totuna cu grosier, cu insolență
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rotundă, după opinia mai multor critici capodopera lui V. și un fel de a doua Poveste a vorbii. Textele marchează mai mult decât o nouă manieră, s-a vorbit chiar de un nou gen, de un nou fel de literatură, inclasabil. Desigur, pot fi identificate afinități incontestabile cu unele pagini ale lui Ion Creangă - Dănilă Prepeleac, Poveste (prostia omenească), Povestea unui om leneș - , cu observația că originalitatea lui V. rezidă nu numai în tonalitatea stilistică specifică, ci și în pragmatica internă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
însă, la fel ca Balzac, creator al unei singure lumi. Și, în același timp, autor al unei singure cărți - romanul în șantier perpetuu Cartea Milionarului, în jurul căruia gravitează un sistem de scrieri-satelit: eseuri, proze scurte, scrisori imaginare și reale, bucăți inclasabile etc. Dacă nu este sesizată unitatea profundă a operei, scriitorul poate părea divers și chiar dispersat. De aici iluzoria sa disponibilitate de a fi afiliat, derivat, înseriat, de a i se găsi precursori. De la Nicolae Gane la Anton Pann, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
din Brașov În Panjab și Kashmir*tc "Un sas din Brașov În Panjab și Kashmir*" A trecut un secol și jumătate de când Johann Martin Honigberger și-a publicat memoriile asiatice: el rămâne Încă un autor aproape necunoscut și În general inclasabil, iar gloria și, apoi, uitarea care Îl Înconjoară de atunci, cu alianța lor imponderabilă, i-au minat aproape toate deschiderile către o posteritate normală și activă, pe care cu siguranță ar fi meritat-o și o merită Încă. Cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al cuvântului a unei poziții filozofice care poate fi definită ca nihilism, chiar dacă în absența utilizării explicite a conceptului, apare odată cu Max Stirner. Un gânditor rebel care iese din rând și care îi deconcertează pe istoricii filozofiei. Un personaj excentric, inclasabil, incomod. Un damnat. Cenzura prusacă și-a arătat surprinderea, cu mult înaintea istoricilor filozofiei, față de opera sa capitală, Unicul și proprietatea sa (Der Einzige und sein Eigentum, 1844), expresia cea mai furioasă și corozivă a radicalismului de stânga, apărut ca
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
debut local, localizate sau focale care presupun o descărcare neuronală localizată fie în tot timpul crizei, fie la debut Crize epileptice „hemigeneralizate” în care descărcarea neuronală este generalizată dar exclusivă sau predominantă într-o jumătate a emisferei cerebrale Crize epileptice inclasabile Stările de "rău epileptic” ( statusurile epileptice ) . Crizele generalizate pot fi de două categorii după cum se însoțesc sau nu de convulsii : neconvulsive și convulsive. Forme neconvulsive Criza “Petit Mal simplă” sau “absențele pure”, constă într-o suprimare bruscă și de scurtă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
a jocului, dictată de un autor-magister ludi. Funcționând ca o supapă decomprimantă, spiritul ludic a născut cărți echivoce ca Viața și opiniile lui Zacharias Lichter a lui Matei Călinescu (comentată de N. în articolul Morala ca stil) sau ca textele inclasabile ale lui Mircea Horia Simionescu. Fragmente din Simptome au fost traduse în revistele „Antaios”, „Kenyon Review”, „Exquisite Corpse”. De la începutul decadei a opta datează prima versiune a monografiei Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, finisată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
triada feminină în care, alături de verișoarele ei, Elenă Văcărescu și Martha Bibescu, a captivat lumea literară franceză antebelica și a adus notorietate României. În vastă bibliografie care i s-a consacrat, apologetic sau polemic, o temă recurenta este tocmai alchimia inclasabila a lirismului ei și aportul rădăcinilor românești („valahe”/„danubiene”/ „balcanice”) la insolitul prin care N. s-a impus în lirica de dupa parnasianism și simbolism, instaurând intempestiv o resurecție romantică aparte: astfel, la romanitatea poetei au fost raportate panteismul mistic, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
și acum, dificil de încadrat în sistemele și grupările de referință succesive ale liricii române postbelice. Deconcertează diversitatea poeticilor invocate, trecerea, într-un spațiu restrâns, de la asociația fulgurantă la curgerea lină din graiul cronicarilor, de la provocări intelectualiste antepostmoderniste la lexicul inclasabil al poeziei populare din culegeri rare. Unitatea întregului o dă proba lecturii cu voce tare, ritmul inflexibil al unui metronom ascuns. Cuvintele sunt încercate ca monedele, după înscris și după puritatea sunetului. Punerea în pagină împlinește aceeași funcție; „stăpân pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
scurte în „România literară”, unde este remarcat de S. Damian. Primul său volum, Iutlanda posibilă (1970), inaugurează o serie masivă de cărți - proză scurtă, romane, eseuri teoretico-programatice sau sapiențiale, memoriale ale unor voiaje reale sau spirituale. A. este un autor inclasabil, rezistând tipologizării sau operațiilor de afiliere comparativă la formule, generații sau coterii literare. Cu toate acestea, scriitorul n-a fost niciodată perceput ca un „caz”, un deviant sau un ostracizat, ci, în mod paradoxal, a beneficiat de simpatia celor mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
promoției optzeciste, deși, practic, nici una dintre părțile interesate nu face avansuri în direcția afilierii. În sfera teoreticului, A. se declară fascinat de avangarde (în fapt, de neomodernismele postbelice), mai exact de potențialul lor de a deruta cenzura prin experimental, atipic, inclasabil. Îndeosebi insistența scriitorului asupra interferenței dintre proză și „științele optimizării umane” (formulă care îi aparține) deschide o etapă nouă pentru literatura sa. Foarte succint, un tip particular de viziune, care poate fi numită generic operațională, prezentă în mod curent în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
cu adevărat un sondaj într-o mină de perplexități fără să ne asumăm riscul destabilizării propriei noastre conștiințe. Firește, participarea livrescă la drama alterității poate fi înșelătoare și nu este niciodată suficientă pentru a dobândi cunoașterea Vieții și accesul la inclasabila geometrie a intersubiectivității. Cine dintre noi va putea spune, alături de Sf. Pavel, „mor în fiecare zi”? Ca orice alt fapt de cultură, cunoașterea istorică poate deveni un pelerinaj care ne oferă șansa ascuțirii minții și a lărgirii inimii. Istoria umanității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
neocupat. Totuși, teoria productivistă există; ea are și un tată: Saint-Simon, și numeroase prenume: industrialism, tehnocrație etc. Pe deasupra, mai putem adăuga faptul că, fără concursul oamenilor de stat de talia lui Jean Monnet sau George Pompidou, acestea ar fi rămas inclasabile. Configurația istorică a vrut ca proprietarii productivismului să fie întotdeauna recrutați fie de partidele muncitorești, fie de partidele patrimoniale. Acestea au practicat o uniune sacră pentru a asigura dezvoltarea de după război pînă în anii '80 și care a contribuit la
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
legături ale imaginației în care ne încătușăm ca să putem îndura aberantul ca pe ceva natural? RĂSPUNSURILE "ȘTIINȚEI POLITICE" Limbile noastre moarte sînt cuvinte pentru a răspunde. "Ideologia dominantă" spunea marxismul. "Hegemonie", preciza Gramsci. Astăzi, ca să eliminăm acest reziduu copleșitor și inclasabil de măceluri disciplinare, vom spune "consens". Cuvîntul iese în evidență. Și este, în mod aparte, obscur. Bastard straniu și fascinant, acest termen al fiziologiei este împrumutat în secolul al XIX-lea de sociologie datorită lui Auguste Comte, care (printr-una
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au succedat așadar generațiile 1789-1820; 1820-1850; 1850-1995; 1885-1914; o alta era în mers, când Albert Thibaudet se stingea, în 1936. Elemente conjuncturale, în forme diverse, probează însă că un anumit relativism clatină încadrările de tip generaționist. Poet de ruptură, geniu inclasabil, damnatul Baudelaire nu s-a desprins de rigorile prozodiei clasice. (S-a scris aprofundat despre romantismul clasicilor , și, invers, despre clasicismul romanticilor! S-a observat, în alt spațiu, că deși regina Victoria a Marii Britanii murise în 1901, spiritul victorian avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Junimea. Debutează ca prozator în antologia Desant’ 83 cu Un text al excursiei, iar ca poet în culegerea Nouă poeți (1984). Înainte de 1989 nu reușește să publice nimic altceva. I. debutează individual abia după 1990, cu Texteiova (1992) - o carte inclasabilă generic, așa cum o sugerează și titlul. Cu toate acestea, autorul este menționat, de la început, drept unul dintre componenții nucleului tare al grupului textualist. Explicația acestei aparente bizarerii este producția abundentă de texte programatice ale lui I. Spre sfârșitul decadei a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
pămîntului plat EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Nepoților mei favoriți GLOBALIZAREA ȘI SFÎRȘITUL UNEI CIVILIZAȚII Citesc cu încîntare, de mulți ani, cărțile și cronicile din "Convorbiri literare" ale profesorului Tiberiu Brăilean. Textele sale construiesc cu răbdare o operă. O operă atipică, inclasabilă, situată în spațiul, atît de puțin explorat pînă acum, dintre economie și spiritualitate. Cartea prezentă abordează spinoasa și controversata problemă a globalizării. Unghiul nou din care Tiberiu Brăilean privește globalizarea este cel al interrelației dintre politică, economie și Realitate, perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Speranța Rădulescu : un spectacol inclasabil, tensionat, fascinant. Realizat la Teatrul Național din Cluj după o idee coregrafică și un script de Mihai Măniuțiu și pus în scenă de opt artiști - doi dansatori (Vava Ștefănescu și Istvan Teglaș) și șase muzicieni-țărani din Maramureș (Ioan Pop, Anuța
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
unui joc aristocratic, dar face execuții publice pe stadioane. Evantaiul fantasticului cuprinde și un roman în tradiția prozei gotice - Nevăzuții de Katherine Webb (trad. Raluca Miu) cu amestec de ocultism și teosofie, de iubire și crimă, ca și o carte inclasabilă: Mozart se trezește de Eva Baronsky (trad. Brigitte- Helia Aiteanu), cu Mozart ca erou, proiectat în Viena zilelor noastre, cu trăsuri fără cai, cu muzică fără orchestră. Foarte interesantă este opțiunea Editurii Univers pentru literatura braziliană, încă o necunoscută la
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
pe cineva. Sunt indiferente, opace și fără răsunet în prezent. În materie de neutralitate teoretică, cel mai atipic istoric pe care îl au românii în clipa de față este Lucian Boia. Este atipic din două motive: mai întîi, fiindcă este inclasabil; mai apoi, fiindcă e incorigibil. Nu cunosc autor care să nască mai multă nedumerire și să provoace mai multă contrariere. Începînd cu 1997, anul publicării volumului Istorie și mit în conștiința românească, Lucian Boia a tras după el trena unei
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
serii intitulate Dernier Royaume. Spre deosebire de romanele premiate în alți ani, adresate marelui public și vîndute în sute de mii de exemplare, alegerea de anul acesta e mai "elitistă". Președinta juriului, Edmonde Charles-Roux, a admis că Pascal Quignard este un scriitor inclasabil, dar tocmai de aceea l-a susținut: "Nu-mi prea plac cei care se încadrează în categorii, el nu seamănă cu nimeni. Este el însuși, rebel față de viața mondenă, unde nu e niciodată văzut. Dar sînt convinsă că e un
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
judecă istoria. De aceea, dacă l-aș privi ca pe un intelectual de interior, a cărui minte s-a uscat în rutina cărților, l-aș depune din treaptă, degradîndu-i stofa. Mai curînd Ion Papuc e din categoria extravaganților cu destin inclasabil. Mai rar un spirit atît de desfăcut de servituți publice ca acest ardelean care a părăsit Clujul în 1968, pentru a se așeza în ticăloasă capitală dîmbovițeană, unde regățeni stricați de morbul levantin nu numai că respiră aerul mitocăniei oficiale
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
și reușesc să intru într-o realitate-vis." Ca să reveniți la realitatea-realitate, cea mai bună metodă este să citiți interviul (cu efect de duș rece) pe care Bogdan Ghiu, editorul șef al publicației, i-l ia lui Eugen Negrici, "critic literar inclasabil", care are o perspectivă "originală, clară, nemiloasă" asupra fenomenului literar românesc. Rugat să arunce o ochire retrospectivă asupra ultimului deceniu literar, Eugen Negrici răspunde tranșant, fără obișnuitele tactici de menajare a orgoliilor și susceptibilităților scriitoricești: Nu remarc, deocamdată, nimic fundamental
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
resemnificare critică, scrisul lui Cornel Regman lasă o impresie de ansamblu mai degrabă tristă. Între foiletoniștii artiști și autorii de impunătoare sinteze critice, fostul "cerchist" nu-și găsește nicăieri locul. Iar acesta nu este un semn de originalitate debordantă și inclasabilă, ori de marginalitate căutată. E unul de neputință.
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]