141 matches
-
și Iacob - au văzut-o pe Muntele Tabor (cf. Matei 17,1-8; Marcu 9,2-8; Luca 9,28-36). Ceea ce-l interesează însă cel mai mult pe Dumitru Stăniloae este teoria „energiilor necreate”. Foarte pe scurt, în opinia lui Palamas, Dumnezeu incognoscibil și de nepătruns în esența Sa se face cunoscut omului prin „energiile” sau „lucrările” Sale diferite și numeroase. Aceste „energii”, a căror istorie teologică urcă până la Philon din Alexandria, cu toate că-L exprimă în întregime pe Dumnezeu, nu se confundă cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
un adevăr care e "pierdere de timp", cînd, pretextînd criteriul obiectivității, se referă la "ceilalți", și nu asigură ecuația cu ființa, un adevăr care nu duce la mîntuire? Un adevăr care e generator de rău, aneantizator? Adevărul fiind numenal, deci incognoscibil, ce ne-ar rămîne decît o pletoră de reflexe interpretabile, un snop multicolor de ipoteze? Nu s-ar putea să-l socotim de-a dreptul ca o variantă e erorii, la modul la care Nietzsche afirma că procesul gnoseologic presupune
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
1913, p.3). Autorul consideră că „este foarte probabil ca nimeni în această lume, poate nici în cealaltă , să nu descopere marele secret al universului. Și oricât de puțin am crede, e foarte bine că se întâmplă așa... Necunoscutul și incognoscibilul sunt și vor fi poate mereu necesare fericirii noastre. În orice caz, eu nu doresc nici celui mai rău dușman al meu, chiar dacă gândirea lui ar fi de o mie de ori superioară gândirii mele, să fie veșnic condamnat să
Maurice Maeterlinck și „oaspetele necunoscut“ by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/4679_a_6004]
-
echilibra. Starea confuză, panica obscură, angoasa recurg la instrumentul gnoseologic. Poezia cată a deveni meditativă pentru a face față impactului cu stihia existențială din care-și extrage sevele. Cel mai amenințător factor care planează asupră-i e socotit a fi incognoscibilul, echivalat cu Infernul. Destinul nostru pare a fi astfel oniric, realitatea însăși are o înfățișare onirică, „În care visează fiecare un alt vis / Despre care nu se îndoiește că este realitatea” (Paralele). În marginea unei celebre teze augustiniene, autoarea meditează
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
Nichita Danilov Poezia este matematica sufletului; prin forța verbului, ea ne deschide porțile tainice ale ființei și neființei, ale cognoscibilului și incognoscibilului. Matematica operează cu cifre, poezia cu sentimente, cu stările cele mai ambigue prin care trecem și atunci cînd simțim, fie și pentru o clipă, bucuria de-a fi, și atunci cînd sîntem pătrunși de cea mai neagră deznădejde. Toate aceste
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
expresia” - „Radiație electromagnetică (emisă de un corp incandescent sau luminescent) care impresionează ochiul”: din lipsă de iluzii, Lumina cade în infinitatea ei, atingând un alt infinit unde încă nu se știe de verbul „a fi”, ceea ce în egală măsură face incognoscibil „a te înșela”. Dominanta nu poate fi decât un haos virgin, unde nu te poți regăsi decât în formă pură. Cu cât poate crește imensitatea unui suspin, dacă valurile au construit un palat, iar spuma lor un submarin? Arheologii au
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
și multe altele pe care le prezintă în contextul unor construcții poetice remarcabile, dar ușor de decriptat printr-o hermeneutică simplă; planează peste Ideile Mame ale lui Platon fără să le indice concret; deschide perspective inspirate spre lumea strălucitoare dar incognoscibilă rațional a transcendentului.» (Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, «Slove de diamant», recenzie, în «Monitor Cultural» / ARP, anul III, nr. 9 / 2008) etc. Nucleele lirice din teritoriul poetic negulescian - tonul oracular-neoexpresionist, ori psalmic-paradoxist, ezoterismul articulat cu farmec, autobiografismul meditațional-biblic, eroul liric evoluând ca
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
Dumnezeului Celui viu. Părinții filocalici, ca de altfel întreaga spiritualitate ortodoxă, exprimă, în baza acestei distincții generale, pe de o parte incognosciblitatea ființei divine, iar pe de altă parte, posibilitatea de cunoaștere a lucrărilor Sale. În ființa Sa, Dumnezeu este incognoscibil, insondabil, inefabil. Ceea ce ajunge până la noi și cunoaștem, nu este ființa Sa, pe care, potrivit lui Dionisie Areopagitul, nu o cunosc nici măcar ierarhiile cerești, ci "bunăvoirile", "trimiterile", "lucrările", "energiile"Sale, "purcederile", "puterile"sau "manifestările"Sale.. Așadar, într-o privință, Dumnezeu și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Iahve dă poporului posibilitatea de a intra în comunicare, într-o mai mare comuniune cu sine. Însă numele Său nu devoalează Ființa Sa: „căci nu poate vedea omul fața Mea și să trăiască, zice Domnul” (Ieș. 33, 20), „Dumnezeu fiind incognoscibil în ființa Sa”[16] Numele nu poate să cuprindă bogăția și adâncimea Ființei dumnezeiești. „Chiar și cu privire la om, numele nu indică ceea ce este persoana în sine, deoarece numele restrânge și stăpânește. Ori persoana nu poate fi restrânsă și dominată prin
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
și multe altele, pe care le prezintă în contextul unor construcții poetice remarcabile, dar ușor de decriptat printr-o hermeneutică simplă. Planează peste Ideile Mame ale lui Platon, fără să le indice concret. Deschide perspective inspirate spre lumea strălucitoare dar incognoscibilă rațional a transcendentului. Cred că este una din cărțile cele mai bune pe care le-am citit în ultima vreme. Academician Constantin Bălăceanu-Stolnici, "SLOVE DE DIAMANT",recenzie publicată în Revista "Monitor-Cultural", anul III, nr. 9/2008 - O publicație ARP, divizia
SLOVE DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344577_a_345906]
-
și frumusețea. Cugetarea teologică din epoca patristică „Îl definește deci pe Dumnezeu ca fiind frumusețe, frumusețe pură”Despre Numirile dumnezeiești, prezintă frumosul ca fiind unul din numele lui Dumnezeu; ca urmare, frumosul este etern, imuabil, omniprezent, supraesențial, sprarațional, atotcuprinzător și incognoscibil: „Acest bine este lăudat de sfinții cuvântători și ca frumos și ca frumusețe; și ca iubire și ca iubit și prin toate celelalte numiri dumnezeiești cuvenite frumosului de frumusețe făcător și plin de har... Iar frumosul ca atotfrumosul și supra
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
18] . Doctrinarul estetic prin excelență al creștinismului este considerat a fi Sfântul Dionisie Areopagitul [19] care în opera sa fundamentală prezintă frumosul ca fiind unul din numele lui Dumnezeu; ca urmare, frumosul este etern, imuabil, omniprezent, supraesențial, sprarațional, atotcuprinzător și incognoscibil: „Acest bine este lăudat de sfinții cuvântători și ca frumos și ca frumusețe; și ca iubire și ca iubit și prin toate celelalte numiri dumnezeiești cuvenite frumosului de frumusețe făcător și plin de har... Iar frumosul ca atotfrumosul și supra
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu: Principiu al existenței (Αρχη). Toate atributele Sale sunt manifestări binefăcătoare ale Sale către creația Sa. Prin aceste atribute ale lui Dumnezeu, mintea omului luminată de har se poate ridica la Frumusețea Lui necreată. Numele divine rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu: Principiu al existenței (Αρχη). Toate atributele Sale sunt manifestări binefăcătoare ale Sale către creația Sa. Prin aceste atribute ale lui Dumnezeu, mintea omului luminată de har se poate ridica la Frumusețea Lui necreată. Numele divine rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și chip al Său, „într-o anumită revărsare” [30] . Sfântul Grigorie de Nyssa derivă și el frumusețea chipului lui Dumnezeu din om de la Frumusețea Arhetipală incognoscibilă. „Omul însă trebuie să fie mișcat de năzuință spre Frumusețe. Din cauză că natura noastră este săracă în frumusețe, ea tânjește mereu după ceea ce îi lipsește. Este năzuința care-l împinge pe om să-și refacă acea frumusețe paradiasiacă și să-și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
un altfel de răspuns decât cele propuse de nihilism și religie, care au „dezbrăcat” omul de demnitate, reducându-l sau la accident sau la “cerșetorul” grației divine. Metafizica este limitată, și Constantin Popa nu încearcă să faca o introspecție în incognoscibil, în Absolut sau Dumnezeu, ci încearcă să înțeleagă cum aceste concepte (pe care chiar dacă nu le putem cunoaște, le putem intui) pot ajuta la eliberarea din lanțurile angoasei prin enunțarea unui scop al existenței. *** Artistul Constantin Popa s-a născut
METAFIZICA (6) – „SENSUL EXISTENŢEI” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355007_a_356336]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Vizual > CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (5) - „ESHATOLOGIA” 70X90 CM Autor: Constantin Popa Publicat în: Ediția nr. 587 din 09 august 2012 Toate Articolele Autorului Am văzut că este necesară separarea conceptului de Dumnezeu, în Dumnezeul primei cauze, incognoscibil, infinit, noi cunoscând doar „ecoul” pe care îl produce în lumea materială, prin creație și sens al existenței, iar pe de altă parte Dumnezeul religiilor, creat pe baza categoriilor noastre, un Dumnezeu „umanizat”. Eshatologia este prezentă în toate societățile, urmărind
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
un altfel de raspuns decât cele propuse de nihilism și religie, care au „dezbrăcat” omul de demnitate, reducându-l sau la accident sau la “cerșetorul” gratiei divine. Metafizica este limitată, si Constantin Popa nu încearcă să facă o introspecție în incognoscibil, în Absolut sau Dumnezeu, ci încearcă să înțeleagă cum aceste concepte (pe care chiar dacă nu le putem cunoaște, le putem intui) pot ajuta la eliberarea din lanțurile angoasei prin enunțarea unui scop al existenței. *** Artistul Constantin Popa s-a născut
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
a evoluat o dată cu societatea - a se vedea ideea divinității chtoniene și uraniene, (ambele false pentru că Dumnezeu nu există în spațiu și timp, spațiul și timpul fiind parametrii noștrii limitați de a ne raporta la realitate, ci într-o „dimensiune” infinită incognoscibila), sau diferențele dintre Dumnezeul biblic al Vechiului Testament și Isus Hristos). Astfel, toate atributele pe care i le însușim, prin religie, lui Dumnezeu, precum bun, iubitor, drept, atotștiutor, omnipotent, sunt false, pentru că sunt atributele noastre finite și raportarea noastră limitată la
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
un altfel de raspuns decât cele propuse de nihilism și religie, care au „dezbrăcat” omul de demnitate, reducându-l sau la accident sau la “cerșetorul” gratiei divine. Metafizica este limitată, si Constantin Popa nu încearcă să facă o introspecție în incognoscibil, în Absolut sau Dumnezeu, ci încearcă să înțeleagă cum aceste concepte (pe care chiar dacă nu le putem cunoaște, le putem intui) pot ajuta la eliberarea din lanțurile angoasei prin enunțarea unui scop al existenței. *** Artistul Constantin Popa s-a născut
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
pentru creație. Însă, cum nu putem cunoaște ... IV. CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (5) - „ESHATOLOGIA” 70X90 CM, de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 587 din 09 august 2012. Am văzut că este necesară separarea conceptului de Dumnezeu, în Dumnezeul primei cauze, incognoscibil, infinit, noi cunoscând doar „ecoul” pe care îl produce în lumea materială, prin creație și sens al existenței, iar pe de altă parte Dumnezeul religiilor, creat pe baza categoriilor noastre, un Dumnezeu „umanizat”. Eshatologia este prezentă în toate societățile, urmărind
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
terestre. În societățile dezvoltate, incepand cu cea mesopotamiana, (babiloniana și asiriana), chiar dacă eshatologia încă nu ajunsese la un grad ridicat de dezvoltare, consideră că ... Citește mai mult Am văzut că este necesară separarea conceptului de Dumnezeu, în Dumnezeul primei cauze, incognoscibil, infinit, noi cunoscând doar „ecoul” pe care îl produce în lumea materială, prin creație și sens al existenței, iar pe de altă parte Dumnezeul religiilor, creat pe baza categoriilor noastre, un Dumnezeu „umanizat”.Eshatologia este prezentă în toate societățile, urmărind
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
un altfel de raspuns decât cele propuse de nihilism și religie, care au „dezbrăcat” omul de demnitate, reducându-l sau la accident sau la “cerșetorul” gratiei divine. Metafizica este limitată, si Constantin Popa nu încearcă să facă o introspecție în incognoscibil, în Absolut sau Dumnezeu, ci încearcă să înțeleagă cum aceste concepte (pe care chiar dacă nu le putem cunoaște, le putem intui) pot ajuta la eliberarea din lanțurile angoasei prin enunțarea unui scop al existenței. *** Artistul Constantin Popa s-a născut
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
nu îți grăbește mișcarea acelor orologiului, ci te face sa conștientizezi măsură faptelor tale? Ce poate fi mai adevărat decât Cuvântul, care răstoarnă munți de ură, invidie și tratează ochii înfometați de frumos? Când orologiul, în incomensurabila să revenire și incognoscibila să, repetată, oară, de când se rotește, pentru a marca oră 12, își va crea imaginea unui energizant izvor în fiecare casă, în fiecare colț de suflet, văzându-și apele curgătoare în fiecare fluviu din noi, lăsându-ne puritatea sfințită în
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
cunoaște, idee combătută de Hegel care consideră că Ființa în sine nu poate fi cuprinsă dar poate fi descrisă. Cu toate că nu poate fi considerată știință, metafizica este necesară (chiar Kant o considera că necesitate inevitabilă) nu pentru a cunoaște empiric incognoscibilul ci pentru a răspunde la întrebări esențiale precum: care este sensul existenței, suntem rodul accidentului sau suntem rodul creației, suntem eterni sau muritori, exista viață după moarte, există Dumnezeu? Propunerea mea filosofică reflectată în seria „Condiția umană" nu este de
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]