602 matches
-
000 de lei. În paginile 10-12 se află o anchetă care consemnează răspunsurile unor scriitori la întrebarea Cine este, în opinia dv., cel mai mare poet român de azi? Mulți dintre confrații noștri au curajul să și răspundă la această incomoda (dacă nu hazardata) întrebare: Emil Manu crede că e Ion Caraion, mai ales după ce i-a citit postumele, Marin Mincu e convins că e Nichita Stănescu, "orice ar spune toate grupulețele sau găștile sau grupările", Mihail Gălătanu spune că "desigur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
cine? În asemenea situații, ca a mea, nu-ți rămâne să fii prieten decât cu Dumnezeu și cu boala însăși. Nu înțeleg prietenia. Nu cred că am s-o accept vreodată." Știe că nu e o ființă prea agreabilă, că incomodează, că e foarte directă, că se ceartă ("Eu am principii. Eu nu mă cert din isterie, din răzbunare, din răutate. Eu mă cert pentru niște principii[...] În plus, mie îmi place să vorbesc numai despre dragoste, numai despre dezastrul meu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
de cale ferată și chiar un carnet de călătorie pe numele ei, asigurîndu-l că nu-l va deranja în București, după ce l-a vizitat de patru ori și i-a prea ajuns. "Nu-t/i/ fie frică că te voi incomoda pe tine cu vizitele mele. Nu dragu mamei copil mult iubit. Fii domn cît de mare, cît de bogat, că eu nu mă închin nici la una." În 18 decembrie 1927, după ce de ziua lui de nastere îl felicitase călduros
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
simt stânjeniți de prezență cuiva care rămâne treaz și îi studiază. Un astfel de martor incomod este Dorin Tudoran. În mod fatal el a devenit cu ani în urmă indezirabil pentru regimul comunist, un regim al mistificării. Dar Dorin Tudoran incomodează pe aproape toată lumea. El nu se solidarizează euforic nici cu anticomuniștii, pentru a sărbători prăbușirea comunismului, ci îi privește critic și pe ei. În orice împrejurare, refuză să se îmbete cu iluzii. Inclusiv pe șine se judecă exact, cu o
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
sînt de bună credință. Îmi pare rău că s-au împotmolit într-o confuzie. Ei se simt sincer derutați de mersul evenimentelor, și-au risipit încrederea, sînt molipsiți de apatie, se arătă retractili cînd sînt incitați cu soluții radicale. Neînduplecarea incomodează, s-ar preferă cîteodată o abordare mai destinsa, măi înceată, măi supla în dezvelirea relelor. Zadarnic m-am zbătut să-i conving, pe cale rațională, pe cei onest nedumeriți, ca la mijloc e o neînțelegere. Neîndemînatic mă transpuneam în modul lor
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
în manuale. Este doar o cochetărie de autor cu spirit ludic, căruia îi place să-și păcălească exegeții și să deturneze receptarea? Sau, dimpotrivă, este o afirmație gravă a unui autor care, fără să fie deranjat de succes, este ușor incomodat de neînțelegere? Cred, așadar, că unul dintre sensurile adâncirii lui Emil Brumaru în dialogul permanent cu cititorul, prin intermediul publicisticii și al confesiunii, este tocmai spargerea barierei solitudinii, ieșirea din solilocviu, despre care este vorba și în poezia din Julien Ospitalierul
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
mult suferă până atunci! · "Eu, de cincizeci de ani, cred în aceiași tineri!!". · Necuviinta celui care nici nu știe, nici nu tace (Mircea Radu Iacoban). Tăcerea a existat înaintea Cuvântului, dar nu a avut cine s-o aprecieze. · Când te incomodează conștiința, iei una mai mare. · Toți cei care au prezis sfârșitul lumii s-au înșelat. Dar e destul să aibă dreptate o singură dată... · Nu sunt nici optimist, nici pesimist... Sunt sceptic. Nu toată lumea vede ideile. · " Au murit degeaba și
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
Vita Nuova a lui Dante. "Elegiile duineze" au fost scrise în ultima perioadă a vieții, la castelul Duino, o fortăreață masivă în vîrful unei stînci pe malul mării Adriatice, în apropierea orașului Trieste. Ferit de grijile financiare care l-au incomodat toată viața, încurajat de prezența afectuoasă dar discretă a prințesei Marie von Thurn und Taxis-Hohenlohe, Rilke și-a petrecut ultimele zile din viață meșteșugind în cuvintele sale gîndurile altcuiva, și pentru aceasta lucrînd intens, cu acea obsesie pentru muncă, trudă
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
piatră al temniței lui. Totul este ca la sfârșit Gheorghe Grigurcu să nu constate, ca și personajul lui Alexandre Dumas, că a calculat greșit direcția de înaintare... De ce nu este ovaționat un erou al revizuirii Indiferent cât de mult ne incomodează prin atitudinea lui de trouble-fête, se cuvine să recunoaștem că Gheorghe Grigurcu s-a angajat într-o acțiune critică necesară. Cineva trebuia să-și asume acest rol. în cele peste patru decenii de control exercitat de autoritățile comuniste asupra literaturii
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
asemenea fenomene, cu ani în urmă, s-au petrecut și în lumea teatrelor. Un mare regizor român de înaltă faimă, altul, și el de notorietate internațională, după ce începuseră să lucreze cu actorii din țară, au fost constrînși să plece - pentru că "incomodau" sau "umbreau" gloriile noastre locale din vremea deceniilor totalitare. În acest timp însă, alți regizori români valoroși, mai tineri, evoluează în Europa occidentală, culegînd lauri și laude, uneori mai mult decît în țară... Invidia, oricît de "colegială" ar fi, duce
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
peste secole. Autoarea le incită libertatea aruncînd în aer, de multe ori, șabloane instalate comod în scrisul altora și în mentalitatea receptorilor. Spiritul polemic al Ilenei Mălăncioiu, evidențiat de la începuturi, este constructiv. Ea nu distruge de dragul distrucției, ci pentru că este incomodată de lucruri bătute în cuie, de idei ce se simt încorsetate de anumite interpretări și transmise în același înveliș de-a lungul timpului. Învelișul, costumul oferit de autoare este nestingheritor, este o alternativă care cheamă, incită mințile vii, neîncremenite. "Tragedia
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Doi gemeni venețieni, Slugă la doi stăpîni, Scaunele, Așa este (dacă vi se pare) nu sînt doar spectacole remarcabile, sînt urmele lui în memoria teatrului și în memoria fiecăruia dintre noi. Celor care l-au iubit sau, dimpotrivă, au fost incomodați de personalitatea lui. Un dram de nebunie trebuie să existe în orice creator..." era de părere regizorul. Viața lui, spectacolele lui conțin glasul nebuniei, al aventurii. Lopahin spune la începutul ultimului act din Livada: Trenul pleacă în 20 de minute
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
necesitatea de a scrie. Dar Michčle Hechter preferă să rămînă o "veșnică începătoare". "Jeux et désespoir, justesse et inanité, clarté et flottement" - afirmă Barthes (citat și el de autoare) în Délibération "M.&M. story" le conciliază într-o poveste - deseori incomoda, cînd gravă, cînd jucăușa - a unchiului și a suferințelor sale din România deceniilor trei și patru și a ingenioasei sale nepoate, "made în France", sfîrșit de secol XX. Simona Brînzaru Michčle Hetcher, M&M, Ed Gallimard
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
al unei nații, al universului. Crezi că această structură, felul în care ești structurat în raport cu tine și cu lumea, te-a ajutat în munca ta de regizor, în relațiile cu ceilalți sau ai simțit, la un moment dat, că te incomodează? Nu m-a ajutat niciodată, m-a încurcat tot timpul. Principiul despre care vorbeam mai sus este valabil, dar absolut perturbator. Cu felul ăsta de a fi nu poți sfîrși decît stupid. Într-o lume megalomană pentru care contează manifestațiile
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
extremă prețuire - cînd îl citesc pe Cărtărescu. Sînt lucruri, care mi-ar plăcea și mie să le fac, dacă aș ști să le fac. Cu ce anume din tine te împaci și conviețuiești normal sau bine și ce anume te incomodează? Curiozitatea, lenea, egoismul? Cel mai tare mă lupt cu lenea, cu imobilismul. Funcționează în mine o tentație budistă de non-acțiune. Pe urmă, am momente, clipe doar, în care faptul că există credința îmi creează senzația de liniște și fericire absolută
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
puterii. Cred că oficialitățile ar trebui să pună grabnic capăt acestui joc nociv, să schimbe acolo unde este cazul, după criterii cît de cît obiective, și, în rest, să-i lase pe specialiști să-și facă treaba. Perturbările minore îi incomodează pe cei valoroși și îi animă teribil pe cei mediocri. Cui prodest? De aceea, în aceste condiții, cînd ai ocazia să vezi un spectacol în care arta și pasiunea profesiei sînt prezente cu adevărat, ai senzația că se tinde, totuși
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
al banului public; atâta timp cât avem legea de partea noastră și o operă în spate, ne permitem să nu avem tact, stil, eleganță sau, după caz, bun-simț. Când angajații au opinii, îi pedepsim cu condica de prezență. Suntem tineri și ne incomodează bătrânii: au scris sub comunism în loc să-l dea jos, conduc toate instituțiile falimentare și își atrag toate subvențiile pentru că votează cu PSD-ul, conduc reviste care ne cenzurează, nu mai știu să scrie în libertate, nu mai au cititori, sunt
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
conduc reviste care ne cenzurează, nu mai știu să scrie în libertate, nu mai au cititori, sunt depășiți de postmodernism, n-au adresă de mail și nici pagină de web, sunt vanitoși, invidioși, plini de frustrări. Suntem bătrâni și ne incomodează tinerii: ce știu ei cum era în comunism, n-au lecturi fundamentale, (sub)cultura lor e de masă, se revoltă doar ca să ne ia locul, sunt impertinenți și nu mai știu ce-i aia respectul și admirația, niște mucoși. Nu
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
totdeauna", privind cu ochi chițibușar au, într-o situație anume, dreptul la primul (și ultimul...) cuvînt. Atunci cînd critica lor nu are vanitatea sterilă a unui loisir intelectual, cînd, altfel spus, nu agită apele doar pentru plăcerea gratuită de-a incomoda. Se cade să vorbească (și să fie și auziți...) dacă arată, porniți pe judecăți, ambiția relansării unor idei, a unor dispute care să și ducă undeva. Dacă, de fapt, creează "lărgime". Postmodernitatea a speculat, în diverse moduri, prejudecata, pînă la
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
pe unul din picioare sale, cu pantofi cu tocuri exagerat de înalte și fusta incredibil de scurtă pentru vârsta și funcția deținută. Totdeauna când o vedea pe Sonia, Chiștoroaia sărea pe ea țipând turbată: - Dă-te la o parte. Mă incomodezi! Sonia se gândi că femeia stă rău cu nervii sau cu psihicul. Nu era ceva nou pentru o directoare. Întâlnise de-a lungul anilor, în această funcții, persoane cu tot felul de ciudățenii, dar parcă nu una în halul acesta
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
multe ori le-a salvat viața au fost amazoanele. Înregistrate în mitologia greacă ca „un neam cârmuit de femei“, după Diodor din Sicilia amazoanele își omorau copiii de sex masculin, iar fiicelor le tăiau sânul drept, pentru a nu le incomoda la încordarea arcului. Pe bărbați nu-i admiteau în comunitatea lor decât temporar, pentru procreere. Amazoanele erau ocrotite de zeița Artemis. Se spune că numele lor vine de la sintagma a-mazos, care înseamnă fără sân. După încheierea serviciului militar, amazoanele se
Agenda2003-12-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280833_a_282162]
-
sale - cu un pas înaintea celorlalte specii în sondarea de sine a ființei. Nu e de mirare că pentru Lars Saabye Christensen rețeta succesului stă în combinarea povestirii cu poezia. Abordarea realistă ține aproape de cea suprarealistă, investigația psihologică nu e incomodată de reînvierea policierului (vezi seria de scriitori nordici apărută la Editura Trei) și a cărților populare, căci poveștile despre oameni au nevoie de suspans și magie. Suspansul nu e simplu ingredient minor și ultim, el, dimpotrivă, nu face decât să
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
la doar două zile am plecat acasă. O săptămână de zile am luat mai multe pastiluțe pe zi, dar după ce le-am terminat, încet-încet m-am refăcut complet. În maximum o lună am fost ca nouă. Incizia nu m-a incomodat deloc. Trebuia de două ori pe zi să mă dezinfectez cu betadină, dimineața și seara, dar deja s-au rupt firele, s-au resorbit, deja e totul bine — față de spitalul de stat, unde trebuia să stau opt zile internată ca să
“Am dat o rețetă de lasagna în timpul operației pe creier” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20197_a_21522]
-
undeva pe turla din lemn a bisericii din sat. Mi-aduc bine aminte cum în adolescență luna îmi urmărea năzbâtiile erotice create sub acoperișul cerului. Motivația gestului meu de a mă confesa într-un spațiu eliberat de complexe poate a incomodat sau iritat forțele nevăzute ale binelui. Ei, bine, între aceste extreme oscilează întâmplări și fapte, uneori enigmatice, pe care decența mă oprește să le relatez, în detaliu, aici și acum. Nimic nu mă tulbură mai mult decât gândul c-am
AZI NOAPTE AM VORBIT CU DUMNEZEU, UN BĂTRÂN CU OCHII STICLAŢI ŞI BARBĂ ALBĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380203_a_381532]
-
Publicația de limbă romвnă - Libertatea - s-a străduit оn timpul din urmă să fie o călăuza a celor care luptă pentru propria lor identitate cu arma cuvвntului, nu cu pвnza albă оn vвrf de băț. Din această cauză a devenit incomoda pentu cei care fac abstracție de flacăra ei vie, dădătoare de speranță și оnțelepciune. Dar Libertatea, acest ,,condice” străvechi, autentic, nu este pe placul celor fără patrie, analfabeților, a agenților guvernamentali romвni amatori de ,,turism”, a ,,guelfilor negri”, a lichelelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]