39 matches
-
referindu-se la Moise, care se afla în întunericul în care se afla și Dumnezeu (Exod 20, 21), iar Dumnezeu a transformat întunericul în locul secret care-L înconjoară (Cântul 181.4-8; Psalmi 17, 12). Sfântul Grigorie interpretează întunericul ca fiind incomprehensibilitatea esenței lui Dumnezeu<footnote Aceeași intepretare în De vita Moysis, II. 163-165. Pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866, atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
In canticum ... stadiul al treilea are loc întru întuneric și se bazează pe Ieșirea 20, 21, pe când în De vita Moysis acest stadiu se petrece tot în întuneric, însă cu insistență mai degrabă pe ideea infinității, decât pe cea a incomprehensibilității lui Dumnezeu; iar autorul valorifică Ieșirea 33, 20-23 în sprijinul Comentariului său. Cu alte cuvinte, schema întreită a celor două ascensiuni este diferită. Pe de altă parte, este adevărat și faptul că în De vita Moysis ideea de întuneric este
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
excedând natura, nu este formulată în termeni conceptuali. Sfântul Grigorie precizează în continuare: „adevărata cunoaștere a celui care caută, este de a înțelege că a vedea înseamnă a nu vedea, pentru că transcende orice cunoaștere, fiind separat din toate părțile de incomprehensibilitate ca de un întuneric”<footnote Ibidem, col. 733B; v. Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 205-206. footnote>. ἀπόφασις și λόγοφάσις. Dimensiunea logofatică a experienței apofatice la Sfântul Grigorie. Limbajul și discursul miresei nu este catafatic, ci logofatic Pe cât de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
reflectă doar corpul, nu fața - ceea ce e perfect adecvat jocului minimalist al actorilor. De altfel, există numeroase cadre în care de-abia deslușești expresia facială a protagoniștilor (sunt filmați de peste umăr), tocmai pentru a păstra un aer de mister și incomprehensibilitate, alimentat și de anumite trucuri de montaj. Filmul e lipsit de coeziune, pare încă neterminat (ca și la prima difuzare la Cannes), are suișuri și coborâșuri emoționale, dar nici un punct culminant. Legătura dintre cele trei planuri ale acțiunii este psihicul
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
Binele divin în eternitate. În afirmarea progresului etern în Dumnezeu, Daniélou insistă că o afirmație a progresului etern în Dumnezeu este exact înălțimea a ceea ce ar putea experimenta ființa umană. Totuși, este important să nu negăm niciodată caracterul incomprehensibil sau incomprehensibilitatea lui Dumnezeu pentru suflet în scrierile Sfântului Grigorie. Este crucial pentru Sfântul Grigorie faptul că Dumnezeu rămâne totdeauna de neatins pentru suflet în mod deplin, chiar în ascensiunea acestuia „din slavă în slavă”. Iubirea nesățioasă a sufletului pentru Dumnezeu este
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
hegemon în interiorul celei de a treia avangarde. În afară de Alfred Schnittke (orientarea polistilistică) și, poate, Iannis Xenakis (muzică stocastica), John Cage și minimaliștii aparțin de orientarea experimentalista, astfel încât cu toții își formulează propriile estetici ca imagine negativă a criteriilor complexității, ultradeterminismului și incomprehensibilității că efecte implicite unei scriituri de tip pan-serial. Atitudinea lui John Cage se concentrează pe expulzarea radicală a controlului procesual, concepția lui culminând în egală măsură în aleatorismul necontrolat (intuitivism sau chance music, principiu bazat și pe "importul" de
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
foarte puțin frecventată de vehicule, fiind nepavată la un capăt) și reconstituia pe o masă niște machete plesnite de clădiri, rînduindu-le în jurul unei presupuse piețe în miniatură. - Dar ce face cu machetele? se informă Gonzalv Ionescu,cu o mirare dezvăluind incomprehensibilitatea pentru el a unei asemenea fapte. Panait Suflețel lămuri: - Ioanide e un visător! Neprimind de la nimeni comandade a face un for roman, el îl execută în ipsos. Nepricepând subtilitățile lui Suflețel, Gonzalv Ionescu își continuă ancheta, ca și când ar fi fost
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
străbătu capul / Respirația se întrerupse. / Ochiul moale ca un unt cald pe un parbriz spart / alunecă în ridicarea prafului - o spumă cenușie / un vid păzit de dezordine. / Ca o agonie imperfectă, resturile lui intime, infime / pătrunseră asupra formelor neclare." Aceeași incomprehensibilitate a unor lumi neumane se relevă brusc și în afazia îngerului care, deus ex machina, simulează salvarea ființei androgine din hotelul "Fantastic": "- fonf-fonf - scârțâie îngerul - răsturnîndu-te din sacul de spate / - fonfat... fatafon... fon". Disprețul, aversiunea lui Florin Iaru pentru tot
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în Studia Patristica, 14, 1976, 336, n. 1. datorită influenței biblice 5. Astfel, se poate spune că αἰών constituie „cadrul conceptual al extensiunii” (νόημα διαστηματικον, On Ecclesiastes 440) în cadrul căruia experimentăm fenomenele. Absența „diastimei” în Creator este primul temei al incomprehensibilității Sale și chiar al transcendentei Sale. Se poate spune că creația întreaga este „diastima” sau extensiune în timp și spațiu. Această creație este deschisă cunoașterii omului. Dar totul în ea este în mișcare și schimbare, nimic din ea nu este
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
că s’a adresat surselor melodice închise în cuvînt, se poate socoti că descinde de la experiențele unui Edgar Poe, pentru literatura anglo-saxonă, unui Mallarmé pentru cea latină”, adăugînd, pe urmele lui de Gourmont, cîteva considerații relevante despre inovația personală ca incomprehensibilitate: „Arta personală - și e singura artă - adăoga Rémy de Gourmont, teoreticianul simbolismului și spiritul subtil pe care literatura franceză începe să-l repună în drepturile sale dintîi, arta personală este, aproape întotdeauna, aproape incomprehensibilă. Înțeleasă, ea încetează de a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ar fi explodat în sufragerie. Luat prin surprindere, pedepsit pentru toate împrejurările în care procedase impecabil, Suedezul pare fără apărare în fața unei catastrofe pe care nu o poate înțelege. Roth notează, memorabil: "Dar cine e pregătit pentru tragedie și pentru incomprehensibilitatea suferinței? Nimeni. Tragedia omului nepregătit pentru tragedie - iată tragedia fiecărui om". Tragedia Suedezului însă e declanșată de un alt fel de hybris, acumulat dintr-o serie de execese mărunte, însă nu mai puțin semnificative. Roth face uz de un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
continuă să înconjoare "Veghea lui Roderick Usher", poemul în proza, cu care Ion Barbu a prefațat volumul de poezii Eulalii (1931), al poetului Dan Botta. Caracterul criptic al limbajului, notația sugestiva și densă i-au creat o durabilă notorietate de incomprehensibilitate - "este cea mai ermetica; în comparație cu el, celelalte proze barbiene sunt simple picături figurative"1. Calitatea eufonica a expresiei, strălucirea stilistica fac din cele câteva rânduri ale "Veghii" o creație singulară, chiar printre operele autorului Jocului secund. Și, ca și cum toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în tot ce face; dar nu putem să nu apropiem cele două filme pentru ceea ce au ele în comun: condiția artistului ambulant ca simbol al permanenței fi demnității artei în continuă luptă cu mizeria existenței și mereu amenințată de tragedia incomprehensibilității. Nu-l pun pe Alexa alături de Fellini, fie și numai pentru a nu irita spiritele iritabile dar sînt între ei destule tangențe (asupra cărora poate vom reveni cîndva). Nu-l pun nici pe Mircea Albulescu alături de Anthony Quinn, dar între
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
gîndirea trebuie să renunțe la confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată față de subiectul de care se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în sensul că depășește inteligibilul, că e dincolo de el, desigur. Dar totodată în sensul că misterul se revarsă asupra inteligibilului, că inteligibilul își are rădăcina în acest mister, de unde își primește posibilitatea de a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]