5,426 matches
-
dau lacrimile în timp ce îmi zic: mă, familistul ăsta de Doroftei le-a făcut-o, fi-r-ar mama lor a drr..., scuzaț, de americani, că la meciuri îmi mai pierd și eu cumpătul. Emoța crește, îmi zvâcnesc tâmplele în timp ce mă uit la inconștientul de Dorin care, cu un calm distrugător, spune că el și-a făcut datoria, adică s-a bătut pentru țara lui, România și familie... Auzi-l Lumea stă să dea în apoplexie și el... Adevărul e că nici arbitrii-judecători nu
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
Alexandru Matei A existat de-a lungul timpurilor o literatură "inconștientă" și alta "conștientă" a doua, conform teoreticienilor post-marxiști și post-nietzscheeni, cu începere din secolul XVIII. Scriitorii aparținînd amînduror clase au practicat, din punct de vedere al spațiului de referință, o literatură agorafilă sau claustrofilă. Prima ar putea integra realismul secolului
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
adică, veșnic nemulțumiț, văzînd mereu jumătatea goală a paharului, tot mai suspicioși, mai acaparatori, mai acuzatori. Dacă mai fac un an, doi critică de întîmpinare, cred că devin mizantrop absolut. Însă, una peste alta, revin: mă consum cu o fericire inconștientă și mă tulbură spectrul zilelor fără munci, telefoane, fără fugăreala după șapte iepuri deodată. Este o regenerare prin autocombustie." l Mașina inteligentă de citit și apoi de scris și de vorbit despre ce a citit poate, prin însumare, să-și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
ofițerii sereiști că dacă vor asculta ordinele superiorilor vor avea de-a face cu el. Această instigare la insubordonare a rămas, ca multe altele, netaxată de către puterea constantinesciană. Prinzând curaj și având, firește, spatele necesar cum și complicitatea, conștientă sau inconștientă a unor cozi de topor gen Gheorghe Onișoru Radu Timofte a ajuns acum să se creadă un fel de proprietar al intelligence-ului românesc. Așezat cu posteriorul pe arhive, a blocat activitatea legală a CNSAS-ului, comportându-se asemeni precupeței care
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
Răzvan care l-a întrebat «de ce culoare» e redacția culturală. «Nu vi se pare că se vorbește prea mult despre Cioran și Eliade?» l-a admonestat sever patronul. Rămîn stupid. Trăim (inconștient) în plină desfășurare a societății comuniste". Oare numai "inconștient"? Orice critică la adresa "mărețelor realizări" ale totalitarismului se izbește de rezistența vechii mentalități ce zadarnic se străduiește a-și pune straie noi ( ele sînt cele mai primejdioase, întrucît ne pot lesne induce în eroare): "Directorul Muzeului vîlcean e ofuscat, de
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
departe de lumea artei lui Câlția și nu s-a lăsat sedus nici de spectacolul ei cromatic și nici de epica ei cu accente suprarealiste, fantastice și metafizice. Extravertirii lui Câlția, vitalității lui debordante și poftei irepresibile de a sonda inconștientul și visul, Bogdan Vlăduță le-a răspuns cu o imagine ternă, aproape monotonă, chiar și atunci cînd pretextul era figurativ. Se putea observa limpede, încă de la primele sale ieșiri în lume, că gestul tînărului pictor este mai liber și se
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
demnitate admirabilă și o dorință de a-și face datoria pe care nu știu câți alți români o au. Episodul "retragerea din Irak" arată în ce măsură jocurile din interior pot să primejduiască serioase construcții politice edificate în ani și ani de eforturi. Jurnaliști inconștienți s-au arătat dezamăgiți că "foloasele" așteptate pe urma participării la operațiunile din Irak nu sunt pe măsura lăcomiei lor. Cu alte cuvinte, principalul motiv al prezenței românești în deșertul Asiei ar fi estorcarea de fonduri de la cei care asigură
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
Gheorghe Grigurcu Abordînd tema unor jurnale scrise de femei, Liana Cozea face o distincție între romanul feminin, adesea "subversiv", cu o propensiune spre pansexualitate, în care țîșnesc, după cum spune Hélčne Cixous, "imensele izvoare ale inconștientului", și jurnalul Doamnelor, "normal" acesta, circumscris lucidității, cu un echilibru al sincerităților. "în plus, adesea feminitatea, cu precădere în momentele de criză, este resimțită ca o povară, din care eul asaltat tinde să se refugieze în afară". Așadar are loc
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
presa scrisă aflată la dispoziția sa? Nu îl satisfăcea gustul puterii conferit de poziția de etern șef "umanisto-conservator"? Se pare că nu. Dac-ar fi vorba de un alt individ, probabil că s-ar fi spus că-l apăsa vina inconștientă a răului comis în vremea comunismului și că, prin mărturisirea păcatului, încerca să-și ispășească vina. Nu cred că astfel de argumente pot fi invocate în legătură cu Dan Voiculescu. Agresivitatea, aroganța și felul jignitor în care a cerut să fie cercetate
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
că este răspunzător. Acum să luăm în calcul că primarul are un om de paie care semnează ca nebunul și intră la închisoare pentru primar. Asta e singura variantă pe care o văd. Nu știu dacă oamenii sunt așa de inconștienți. Eu am văzut partea bună a legii și nici partea asta în care ei ar scăpa. Răspunderea le rămâne pentru că sunt reprezentanții legali ai instituției. Nu am făcut legea ca să-i îi scăpăm, ci să-i ajute în activitate sa
SUPERIMUNITATE PENTRU BARONI. Primarii şi şefii de CJ, puşi la adăpost de ANI şi DNA. Senator PSD: „N-am făcut legea să-i scăpăm, ci să-i ajute să nu mai semneze mii de acte pe care nu le citesc” [Corola-blog/BlogPost/94343_a_95635]
-
va veni poetul și-l va pune la loc cu un cuvânt pentru citire și un trup luminos, unde statisticile toate sunt favorabile: Euridice și Laura, Beatrice și Diotima, Sophie și Odette. O operație radicală împarte lumea între conștienți și inconștienți. Să fiu eu Odette - Sunt mai mult ca oricând în mâna Celui de Sus; zadarnic alerg să nu-mi atingă creștetul umbra ei și să nu-mi prindă tălpile, ca o plasă de păianjen: lama strălucitoare mă despică și aruncă
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
face totdeauna dreptate și cuminecă somnul celor duși dintre noi? Cine alege care gesturi din urmă se vor cerne în firea copiilor noștri, care gânduri vor trece în aprigă luptă rostuindu-se-n voie pe buzele lor? 3. Tu și inconștienta blândețe netezindu-mi amarnic dunele pântecului - până la capătul lumii, unde sângele meu se transformă în altul, unde toate de-acum îmi vorbesc în duet. 4. Oare ce-a fost ce taină a crescut - săvârșindu-se sub haina-mi de carne
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
la piața de pește din fiecare oraș, iar el plătea pentru ca bibanii să fie deja curățați și fripți. Mâncau în tăcere, prinzând cu degetele carnea albă și legumele fierte, de pe care se prelingeau uleiul de măsline și ierburile. Era fericită, inconștientă și leneșă, uitase aproape tot, uitase de ea, se odihnise pe dinăuntru. În lobii urechilor purta încă perlele, care se scorojiseră de căldură, dar erau singurul semn după care ea, cea de acum, își mai amintea că fusese altfel. Îi
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
infern, aparent pașnic, a vieții aproapelui... Se tot vorbește de "stres" - lucrurile sunt mai grave decât o sugerează termenul iar rezultatele nu se tratează cu două-trei pastile... "Subînțelesuri, aluzii pline de răutate, minciuni, umiliri." " Aceste agresiuni țin de un proces inconștient - eu aș zice că nu totdeauna inconștient, n. n., L. R. - de distrugere psihologică. Prin vorbe aparent anodine, prin sugestii - este efectiv cu putință să destabilizezi pe cineva sau, pur și simplu, să-l distrugi, și asta fără ca anturajul să intervină
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
și Cănuță. Singurul care se poate situa în perspectiva misterului ficțional este, în opinia lui Ion Vartic, hermeneutul comparatist: “...cred - scrie eseistul - că nenea Iancu face parte dintre creatorii privilegiați în care, uneori, coboară harul și care, atunci, cufundă în inconștientul textelor lor mesaje și revelații transestetice, transindividuale. (Dacă el nu știe de ce s-a sinucis Anghelache, textul său însă știe. În acest sens, Caragiale nu e autor, ci transmițător)”. Menirea hermeneutului va fi, prin urmare, să împărtășească, în momentele privilegiate
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
și a interiorității secrete poate fi apropiată, cred, de teoria criptonimiei a psihanaliștilor Nicolas Abraham și Maria Torok, după care “criptele” ori “fantomele” textuale s-ar transmite inconștient de la o generație la alta, făcînd ca anumiți indivizi să fie purtătorii inconștienți ai teribilelor secrete ale strămoșilor. Un alt caz pentru elucidarea căruia Ion Vartic recurge la interpretarea criptonimică îl constituie “euforionicul” Luki Caragiale. Aici “ereditatea își spune cuvîntul: spiritul mimetic patern se transferă din teatrul jucat și scris în poezia fiului
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
Social Român), au publicat cărți (de la a lui Gusti la studiile lui Herseni, Stahl, Golopenția) și au inventat o știință. Dincolo de asta - și dincolo de titlul generic, atît de aseptic uman de Școala sociologică de la București - a fost o minunată și inconștientă aventură tinerească, brăzdată de prietenii și antipatii, anecdote, spaime și găselnițe neașteptate. O aventură cu o istorie orală mai pasionantă decît însăși știința căreia i-a dat naștere. Oameni ai secolului Istoriile de viață, genul cu care aproape ajunge să
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
cotitură: de la neorealism la autobiografic. Firește, autobiografia lui Fellini nu e una care îți oferă pe tavă concluzia, după ce te-a purtat pe un traseu clasic de Bildungsroman. E chiar contrariul: nu se manifestă prin sondarea analitică a sufletului/psihicului/inconștientului, ci printr-o degringoladă carnavalescă de imagini care ilustrează tocmai relativitatea faptului psihic. Astfel și-a câștigat reproșul că privilegiază imaginile în defavoarea ideilor. Dar nu asta faci când ești cineast?! Nu gândești ideile în imagini?! În introspecția lui Fellini ai
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
unghiuri favorabile de existență și pricepere când dânșii au sentimentul plinătății dreptății ce li se face în adâncile canioane ale provizoratului de lungă durată ca ecou sau plăsmuire extracotidiană ne putem trăi mutual preocupările înnebunindu-ne conștiințele și poate neliniștea inconștientului încăpățânându-ne a crede că nu neantul ne e părinte încât și vidului îi pasă de semnificația ciorchinilor e lacrimi de pe obrajii eternului copil neogoit care ne întruchipează pe rând ori concomitent de-a valma - ca om sau lume servindu
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
fidel a rămas Wagner temelor din tinerețe. Disputa Venus-Elisabeth e reconstruită într-un singur personaj fantastic: Kundry. Dar aceasta va fi pe scenă în luna martie 2005. Montarea la Don Giovanni pune cap la cap aventurile sfidător erotice cu neliniștile inconștientului, haosul faunei umane care se rotește în jurul unui centru de fascinație jubilatoare. Decorul, o elipsă, ca o punte înălțată peste mai multe trepte. În mijlocul ei o colivie; înăuntrul ei o măsuță. Este universul închis unde revin mereu, acasă, Don Giovanni
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
și detectivul ce mesteca chewing-gum, nimeni nu-i pomenise numele. Și nici Parson nu spusese că vorbea franceza. Poate că nu avea nici o importanță. Maigret trecu peste asta. Și totuși, acest detaliu se integra de la sine în ansamblul preocupărilor sale inconștiente. Cînd ajunse în Times Square, se uită mașinal spre Times Square Building, care îi acoperea orizontul. Asta îi aminti că birourile lui Little John se aflau în acel zgîrie-nori. Intră. Nu căuta nimic anume. Dar nu cunoștea decît cadrul intim
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
capitole ale romanului stau sub semnul refacerii și al pseudolibertății. Căci elogiul rușilor, văzuți ca niște divinități salvatoare, e completat de o remarcă amară. Prima baie "umană", odată intrați în mâinile a două rusoaice energice, îi relevă fostului deținut "dorința inconștientă din partea noii autorități (...) de a îndepărta urmele vieții noastre de până atunci, de a face din noi oameni noi, după propriul lor model, de a ne impune amprenta lor". De fapt, foștii häftlinge nu au niciodată senzația libertății ( nici măcar în
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
cartea atât de spectaculoasă compozițional și stilistic, deplin reprezentativă, în sincretismul formulelor de care uzează, pentru întreaga sa operă. Pornind de la ideea că "viața și romanul sunt o iluzie", pe urmele viziunii baroce, foarte spaniole, cunoscute, romancierul atrage atenția asupra "inconștientul vieții înseși" ce nu e doar un subconștient uman, și a unei realități despre care afirmă că "nu e nici suprarealitate nici subrealitate, ci o realitate laterală". Format la școala noilor relativisme filosofice, de la Nietzsche la Bergson, el a trecut
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
rănile umilințelor comuniste înălțînd stindardul rezistenței prin cultură, are rectitudinea vertebrală a unei amibe și-și plînge gloria de altădată. Tînăr, scriitorul proclamă dreptul la exprimare al generației sale și despărțirea de miturile trecutului anchilozat; o face cu virulență aproape inconștientă și refuză să se lase intimidat de statuile venerate ale intelectualității care-l precede. De fapt, contrapune rigidității sistemului nostru cultural în general (și literar, în special) viziunea relaxată a vîrstei sale, pentru care lumea nu se-mparte în alb
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
În anii de progresivă sărăcire alimentară ai regimului comunist, o carte de bucate veche - pomenind de icre moi, sparanghel, nisetru - era un document antistatal și de propagandă burgheză; în perioada de maximă lipsă, deveniseră explozive chiar rețetele care evocau (cu inconștientă nostalgie) kilogramele de carne, smîntîna și untul. În prezent șochează mai ales contrastul dintre obiceiuri culinare vechi și modernizarea și industrializarea alimentației, în alegerea unor materii la a căror producere tradițională cititorii nu prea mai au acces. E tot mai
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]