688 matches
-
a profesa și ei "un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau ar trebui să decurgă!) intransigența de azi. Revizuirile de tip lovinescian, atacate pe vremuri precum "inconsecvențe" ale celui ce le-a inițiat, revin în actualitate nu numai ca un ceremonial lustral al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
înfășurat în bandă din cap pînă-n picioare", ,inexpresiv", și ,cinema-ul îndrăgostit de cinema" nu ar fi putut spăla blamul. Dar stereotipurile se combină la fel de ,după regulă", ca într-un joc de domino, neapărând nici o falie a poveștii și nici o inconsecvență logică. Același critic atrage atenția asupra rolurilor excelente, ignorate de Gorzo. Conform unui interviu de-al Vivicăi Fox, ea e încântată de Tarantino, pentru că ,lasă actorii să joace". Se vede că i-a convins de acest fapt, ceea ce-mi
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
însuși, contribuie la autentismul scriiturii, marcând cu procedee specifice, intertextuale, legătura cu o operă ce pulsează și se scrie sub ochii noștri. Există și unele stridențe în acest parcurs confesiv, care nu pot fi explicate prin ezitările personajului, dar prin inconsecvența autorului. Obsedat de lașitatea românească, de secolele de tăcută resemnare ale compatrioților săi, Vlad vrea să schimbe... imaginea Valahiei în lume, să facă să se vorbească și să se tremure pe marginea acestui subiect. Dar tot el, schițând filiația din
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
rubrică (ora unu, ora două, ora douăsprezece), norma cultă nu este tocmai ,logică". A explicat acest lucru, cu claritate, Mioara Avram, în Gramatica pentru toți (1997, p. 150): ,normele limbii literare prezintă unele Ťcuriozitățiť - dacă se poate spune așa - sau inconsecvențe care dau loc la diferite greșeli din partea vorbitorilor deprinși să aplice regulile unui sistem, frumos din punct de vedere teoretic, dar în situația în speță inexistent în practică (...). Limba literară a ales pentru 2 și compusele 12, 22 forma de
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
în speță inexistent în practică (...). Limba literară a ales pentru 2 și compusele 12, 22 forma de feminin - deci două, douăsprezece, douăzeci și două martie - , dar compusele lui unu în foma de masculin: douăzeci și unu iunie, treizeci și unu decembrie; această inconsecvență a normelor dă naștere la diferite ezitări sau încercări de uniformizare". Evident, această analiză e ignorată de unii vulgarizatori care tratează totul în termeni de eroare și care inventează uneori false justificări și raționalizări, susținînd că în doi martie ar
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
Ar Dacă n este un număr prim, impar și mai mare ca 13, să se demonstreze că expresiunea: E = n22 - n12 - n10 + 1 este divizibilă prin 32032. N. Steinhardt (rev. Vlăstarul, anul V, nr. 1/15 nov. 1928) Există o inconsecvență a exegeților lui N. Steinhardt - și chiar a lui însuși! - în a fixa momentul debutului și textul cu care acesta și-a început cariera literară. În "Notă autobiografică", redactată pentru Dicționarul neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română de Al.
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Neuman (Essai sur une conception catholique du judaďsme, Ed. Cultura românească, 1935 și Illusions et réalités juives, Librairie Lipschutz, Paris, 1937) ori cu publicistica din Revista burgheză (apărută în doar șapte numere, între 1934 și 1935). Există și aici o inconsecvență, pentru că, într-o convorbire cu Ioan Pintea, el recunoaște în volumul parodic din 1934 un fel de exerciții de admirație cioraniene avant la lettre (v. Primejdia mărturisirii, Ed. Dacia, 1993, p. 24). Iar în ceea ce privește un articol intitulat " Un mare critic
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Deși răspunsurile celor invitați (vor urma și alții) nu sunt deloc lipsite de idei, Cronicarului îi e clar că discuția despre canon nu va duce prea departe nici de data aceasta. Multe chestiuni nu vor fi lămurite niciodată. Paradoxuri, prejudecăți, inconsecvențe, parti-pris-uri sau pur și simplu chestiuni discutabile sunt de găsit la tot pasul și acestea nu fac decât să încurce și mai mult lucrurile. Unii critici consideră inevitabilă și absolut necesară revizuirea și celebrează dizolvarea instanței critice unice, alții sunt
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
popor sau națiune?, de Victor Neumann, este o carte de maximă actualitate în Europa începutului de mileniu III. Unificarea europeană, proces aflat în plină derulare, presupune o reconfigurare politico-administrativă la nivelul continentului, scop imposibil de realizat în condițiile utilizării improprii (inconsecvență semantică) a unor termeni-cheie în definirea identității unor comunități umane: neam, popor, națiune. Din acest punct de vedere, crede istoricul timișorean, o confuzie frecventă care se face la nivelul intelighenției este aceea a echivalării cuvîntului francez Peuple, cu germanul Volk
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
Cristian Bejan traduce corect: „din vicar a devenit guvernator de provincie” (p. 75). footnote>, 133), întrucât el desemna doar cea de-a treia poziție între categoriile de guvernatori din Imperiul târziu, respectiv după consularis și corrector. Se întâlnesc și anumite inconsecvențe, pe care contextele nu le justifică întotdeauna: rationales, tradus ca „funcționari fiscali” (12, 2 - p. 69), precum censitores (23, 1 și 6<footnote În traducerea lui Arieșan apar echivalențele „comisari strângători de impozite” (p. 143), respectiv „încasatori de cens” (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
5 - p. 118) cu Esculap (p. 119; vezi și Indice, p. 235), Massilia (29, 7 - p. 110) cu Marsilia (p. 111) (care nu figurează la Indice), ripa Istrica (17, 4 - p. 78) e tradus „malul Dunării” (p. 79). O altă inconsecvență din traducere este legată de tratamentul diferit al toponimelor: dacă s-a păstrat forma Moesia (4, 3 - p. 51), Hispa nia (8, 3 - p. 59), Bithynia (10, 6 - p. 65; 36, 1 - p. 125; 40, 1 - p. 133; 45, 2
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Maximinus (passim), Candidianus (p. 89, 157, 159), Severianus (p. 159) (la Indice, p. 236, apare ca Severian) ș.a. -, altele în variantă românească - Domițian (p. 49), Valerian (p. 51, 53), Aurelian (p. 53), Dioclețian (passim), Maximian (passim), Constantin (passim). Toate aceste inconsecvențe arată că cei doi îngrijitori ai volumului nu s-au ghidat după reguli ferme în realizarea lui, căci, altfel, ele ar fi figurat în Notă asupra ediției, cum este firesc. Poate lipsa de experiență în editarea unui text să-și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de nume proprii, autorul - care o fi el - a găsit de cuviință ca, pentru unele persoane, să menționeze între paranteze statutul lor; faptul nu e greșit, deși nu se prea obișnuiește pentru izvoarele antice, dar e regretabil că, din nou, inconsecvența, care pare a fi trăsătura caracteristică a acestei ediții în toate compartimentele ei, se face resimțită: nu toate numele sunt însoțite de explicații - Apollo, Donatus, Esculap (sic!), Jupiter, Marte, Sibila, Tages, Tarquinius Superbus. Trecem acum la partea „istorică” a ediției
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
corectitudinea care să-i îngăduie să facă și să redacteze corect un comentariu de natură istorică - căci la acest aspect ne referim. Fie nu are cunoștințe suficiente, fie este depășit de complexitatea unor probleme, sfârșind, de aceea, în eroare sau inconsecvență, fie nu urmează fidel și corect modelul asumat, fie are grave carențe de tehnică a redactării științifice. Iată câteva exemple. La p. 13 (Tabel cronologic), 174 (nota 37) și 175 (nota 39) (Note), dl. Mîrșanu scrie că Valerianus a fost
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
organization” - p. 174: „Din tinerețe /traducere incompletă - n.n./, Iulian conștientizase puterea pe care creștinismul o degaja instituției bisericii”; mai nimerit ar fi fost „Din tinerețea lui, Iulian conștientizase puterea pe care creștinismul o obținea din organizarea ecleziastică” etc. Erori și inconsecvențe derivate din necunoașterea terminologiei specifice (geografice, administrative, ecleziastice etc.) sau a unor personalități din epocă: p. 2: „A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
destul de bine, deși puțin, am luat dejunul, din nou am mai scris puțin, m-am ținut după o muierușcă... am stat la Stolâpin, am discutat în contradictoriu până la îngrețoșare despre păcatul originar...” Să fi fost Zamfirița?... Ținând însă cont de inconsecvența, de inconstanța sa, pe care singur și le impută, n-ași crede. Și-apoi muierușcă nu merge cu o femeie căreia îi spui pe nume într-un jurnal. Obsesia care îl bântuie neîncetat și pe care o consemnează zi de
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
scoate un roman dintr-un colaj de gânduri mai mult sau mai puțin intime, sperând sau poate bazându-se pe tehnica folosită, explicată primitiv de mine astfel: dacă, uneori, citind, pierzi ideea sau nu Înțelegi ruperile de imagini și aparenta inconsecvență a lor, las-o așa. Nu căuta logică acolo unde este spontaneitate. Ai bucăți de jurnale, frânturi de povestiri, fragmente din alte romane, dialoguri neterminate și chiar niște firmituri de poezie. Romanul natural este intuitiv. Căutam legături simbolice Între capitole
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
că este static, când rămâne unidirecțional (ca orientare). Dacă însă comportă cel puțin o fluctuație (o modificare de direcție nesemnificativă statistic) în aceeași formă de undă, avem un reper de dinamizare a lui. În raport cu cealaltă pereche de principii, consecvența sau inconsecvența mărimii intervalelor concatenate unui profil aspectează modul omogen sau eterogen al volumului acestuia. De exemplu, structura (exprimată ca număr de semitonuri) a unui profil ascendent de [2,2,2,2], indică nuanța unui volum omogen (de 8 st.). Referindu-ne
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
-o prima dată. Cu cele șase texte recuperate, volumul ar fi cuprins 70 de poezii (numărînd și variantele la Mai am un singur dor). În această formă, ar fi fost sumarul mai bine articulat? Eu am pornit de la constatarea unei inconsecvențe tehnice, de natură tipografică: între Dorința și Mortua est! volumul pare „fracturat” pentru că după Dorința lipsește vigneta și începe numerotarea unei noi coli editoriale, iar acestei discontinuități tehnice îi corespunde și una de sens, în opinia mea. Presupun, apoi - și
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Orfeu, însumînd circa 1000 de pagini, reprezintă, se pare, cam jumătate din jurnalul scriitorului și cunoscutului critic de artă, așa cum ne încredințează editorii. Textele, menționează ei, sunt în bună parte fragmentare, cu multe file distruse, deteriorate, incomplete, ceea ce ar denota inconsecvența și spiritul prea puțin organizat al autorului. Dar ceea ce nu ne spun clar editorii - și faptul mi se pare esențial - ne comunică în Prefață Dan Grigorescu, istoric de artă mai tânăr, din altă generație, și care i-a fost apropiat
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
stors vlaga nefericitelor personaje puse în scenă de incorectul nostru dramaturg. Camil este un scriitor pernicios pentru singurul motiv că nu acceptă establishment-ul aseptic al mentalității feministe. Camil pur și simplu ne sfidează, văzînd în femeie un amestec de inconsecvență morală, de cruzime viscerală și de ipocrizie constituțională, toate acestea camuflate îndărătul unor înfățișări de pisici fandosite și viclene, pentru care viața nu poate fi decît o chestiune de perpetuă frivolitate erotică. Oribil, degradant și inacceptabil! De pildă, e inacceptabil
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
asocierii elementelor disparate, limbajului aleatoriu, frazării sincopate. Poetul dă impresia că inhalează în fiecare din textele sale atmosfera întregului convulsionat, așezat sub semnul luciferic al pierzaniei. Luînd în colimator prezentul, săgetează cu sarcasm interminabila, demagogica, repulsiva "tranziție". Un triumf al inconsecvenței, utopiei ridicole, neputinței, logoreei: Noi vedem poarta legată, voi n-o vedeți, sînteți chiori; ce-o fi/ dincolo de ea?// Dincolo de poartă sînt ruinele lăsate de această vreme/ infamantă... Ruine... Ruine ale singurătății noastre/ trădate.(...) Călcînd pe urmele păsărilor din rai
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
i-a calificat (și pe ce ton! Cu ce schimonoseală a figurii!) drept "nemernici" pe cei care-ar fi îndrăznit să spună ceva nepotrivit despre poziția găștii pe care-o conduce. După cum n-am să întind prea mult coarda în legătură cu inconsecvențele șocante ale trustului de presă care patronează ziarul "Jurnalul național" și posturile de televiziune "Antena". După ce au făcut o zarvă de final de lume promovând așa-zisele dezvăluiri ale ex-securistului Liviu Turcu, voci din sferele înalte de influență ale aceluiași
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
didactic din învățământul preuniversitar nu este un act normativ, concursul și repartizarea cadrelor didactice făcându-se, până în 2003, pe baza deciziilor inspectoratelor școlare. Până în anul 2002, încadrarea candidaților pentru concurs se făcea la nivelul fiecărui inspectorat, ceea ce a dus la inconsecvențe în aplicarea Statutului personalului didactic referitoare la corespondența dintre norma didactică și specializările înscrise pe diploma de licență sau de absolvire. Introducerea, la nivelul mișcării personalului didactic, a Sistemului Educațional Informatizat, în 2003, a atras după sine repartizarea computerizată și
Agenda2004-31-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282721_a_284050]
-
acest „monachus Christi fidelissimus”, cum îl prezintă Eusebius, dar care se ocupa, iată!, cu interpretarea viselor, ar trebui condamnat pentru... vrăjitorie! Din cauza unor asemenea erori, Erasmus l-a atacat direct pe sfântul traducător în Elogiul nebuniei (1509), acuzându-l de „inconsecvență” (adscribere nontenetur). Mai târziu, Luther și Tyndale vor contesta și ei, cu bine-știutele consecințe, acuratețea traducerii Sf. Ieronim. Sub presiunea rumorii protestante, Conciliul din Trento a decis în anul 1542 revizuirea fără precedent a traducerii ieronimice, decretând noua vulgata Clementina
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]