1,469 matches
-
constă în faptul că după intrarea în vigoare a Codului civil, noțiunea de comerciant a fost înlocuită de cea de profesionist, definiția legală a acesteia din urmă regăsindu-se în legislația civilă, asigurându-se în acest fel previzibilitatea normei de incriminare. Propunerea de modificare a textului a avut în vedere similitudinea cu sintagma 'raporturi de muncă', de asemenea nedefinită de Codul penal, însă având un înțeles detaliat prin legislația specifică, care interesează dreptul muncii", se precizează în expunerea de motive. Proiectul
Proiect modificare Cod Penal. Cum arată documentul și ce schimbări sunt aduse by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/101400_a_102692]
-
publicitate, în prezența părților, și sunt conduse de președintele completului de judecată, după cum urmează: - raportorul prezintă oral sinteza raportului; - reclamantul, dacă este prezent, își susține oral faptele sesizate în reclamație, având totodată libertatea de a renunța, parțial sau total, la incriminările din reclamație și, respectiv, la depozițiile martorilor; - pârâtul își prezintă apărările, personal sau prin reprezentant; - pe parcursul dezbaterilor, în funcție de oportunitate, sunt chemați martorii pentru depoziții, dacă aceștia au fost propuși de părți. Cu încuviințarea președintelui, ceilalți membri ai completului de judecată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219013_a_220342]
-
analizează din punct de vedere etic situațiile de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale. În situația în care un cadru medico-sanitar reclamă o situație de dubiu etic ce vizează propria activitate, avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care face referire; 7. primește din partea managerului unității sanitare sesizările făcute în vederea soluționării; 8. analizează cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relația pacient-cadru medico-sanitar și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271076_a_272405]
-
neconstituționalitate privind încălcarea prin art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966 , republicat, a prevederilor art. 22 din Constituție, referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Într-adevăr, prin incriminarea conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limită legală sau care se află în stare de ebrietate nu se încalcă dreptul la viață și nici cel la integritate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136791_a_138120]
-
precum și viața și sănătatea altor participanți la traficul rutier. Referitor la criticile de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966 , republicat, Curtea reține, de asemenea, ca acestea nu sunt întemeiate. Astfel autorul excepției susține că incriminarea "refuzului de a accepta prelevarea de sânge" constituie "un abuz săvârșit prin evidentul atentat asupra integrității fizice a persoanei" și o încălcare a "dreptului la neautoincriminare". Curtea constată că în realitate conducătorul de autovehicul, suspectat că a condus autovehiculul sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136791_a_138120]
-
LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul I DISPOZIȚII PRELIMINARE Scopul legii penale Articolul 1 Legea penală apară, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. Capitolul II LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu Teritorialitatea legii penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240002_a_241331]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240002_a_241331]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240002_a_241331]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240002_a_241331]
-
a apreciat că rezolvarea problemei de drept ce face obiectul sesizării trebuie să pornească de la înțelesul principiului aplicării globale a legii penale mai favorabile, lege care trebuie determinată după analiza tuturor instituțiilor de drept penal incidente, plecând de la condițiile de incriminare, continuând cu tragerea la răspundere penală și sfârșind cu cele privind stabilirea pedepsei, în cauză prezentând interes dispozițiile referitoare la încadrarea juridică și limitele speciale de pedeapsă, pe de o parte, și dispozițiile privind stabilirea pedepsei în cazul concursului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
în urma evaluării acestor criterii, determinarea legii penale mai favorabile trebuie să se realizeze în funcție de rezultatul final mai favorabil pentru inculpat. S-a arătat totodată că, în cazul în care, în determinarea legii penale mai favorabile, se analizează exclusiv condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și sancționare, dar nu și cele privind concursul de infracțiuni, în realitate se ajunge la o soluție de aplicare a legii penale pe instituții juridice, iar nu global, încălcându-se Decizia nr. 265 din 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
în raport cu dispozițiile art. 5 din Codul penal și ale Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 , pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, trebuind avute în vedere condițiile de incriminare, cele de tragere la răspundere penală și criteriul pedepsei, aceasta urmând a fi aplicată și pentru tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni. Ca atare, întrucât în cauză a fost identificată ca lege penală mai favorabilă legea nouă, încadrarea juridică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile", legea penală mai favorabilă într-o cauză trebuie determinată după analiza tuturor instituțiilor de drept penal incidente, plecând de la condițiile de incriminare, continuând cu tragerea la răspundere penală și sfârșind cu cele privind stabilirea pedepsei. Așadar, stabilirea legii penale mai favorabile trebuie să țină cont atât de limitele de pedeapsă pentru infracțiunea sau infracțiunile deduse judecății, cât și de regimul sancționator al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
dispoziții încriminatoare pentru nerespectarea dispozițiilor privitoare la exercitarea acestora. În aceste condiții Codul penal, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 79 și nr. 79 bis din 21 iunie 1968, a sistematizat reglementarea în materie prin instituirea unei norme de incriminare cu caracter general și a unei sancțiuni unice pentru exercitarea fără drept a oricărei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație, dacă legea specială prevede că săvârșirea acelor fapte se pedepsește potrivit legii penale. În felul acesta s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134472_a_135801]
-
prevede: "Practicarea profesiunii de farmacist de către o persoană care nu are această calitate constituie infracțiune și se pedepsește conform legii penale." Cu privire la susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul că prevederile legale criticate ar fi specifice legiuitorului socialist, iar scopul incriminării l-ar constitui preîntâmpinarea actelor de evaziune fiscală și controlul forței de muncă sau că prin incriminarea acestor fapte s-ar aduce atingere dreptului la muncă și dreptului la liberă asociere, Curtea reține că prevederile art. 281 din Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134472_a_135801]
-
pedepsește conform legii penale." Cu privire la susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul că prevederile legale criticate ar fi specifice legiuitorului socialist, iar scopul incriminării l-ar constitui preîntâmpinarea actelor de evaziune fiscală și controlul forței de muncă sau că prin incriminarea acestor fapte s-ar aduce atingere dreptului la muncă și dreptului la liberă asociere, Curtea reține că prevederile art. 281 din Codul penal nu contravin, sub nici un aspect, dispozițiilor constituționale invocate. Dispozițiile art. 38 alin. (1) din Constituție prevăd că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134472_a_135801]
-
150 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezenței Constituții", nu sunt aplicabile prevederilor criticate, atâta timp cât legi speciale, adoptate ulterior anului 1990, trimit pentru sancționare la acest text. Incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, pentru care se cere o anumita pregătire și, în consecință, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv viață și integritatea fizică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134472_a_135801]
-
piesă cu obiceiuri populare. Cum majoritatea tradițiilor implicau măști și nu avea de unde să le cumpere, a început să le creeze.“Jocul cu măști este un obicei străvechi, iar măștile reprezintă oameni răi, afurisiți, cărpănoși. Masca era pentru străbuni o incriminare a răului, oamenii buni nu se ascundau sub măști”, spune Paul Buța. Trecerea într-un an nou era însă singura sărbătoare din an în care măștile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se încheia era evidențiat de masca unui bătrân
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube by http://www.zilesinopti.ro/articole/13946/mestesugarii-si-antreprenorii-romani-promoveaza-traditiile-autohtone-pe-facebook-si-youtube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
că, deși, în principiu, Parlamentul se bucură de o competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, CCR constată că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. Pe de altă parte, CCR reține că infracțiunea de
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
o infracțiune de abuz în serviciu. Plecând de la cele expuse anterior, Curtea constată că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și reglementat la
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
care este de natură a împiedica determinarea exactă a conținutului constitutiv al infracțiunii de conflict de interese. Această lipsă de claritate și previzibilitate a sintagmei 'raporturi comerciale' din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului legalității incriminării, prevăzut la art.1 din Codul penal și la art.7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și, în consecință, dispozițiilor art.1 alin. (5) din Constituție, precum și libertății individuale, drept fundamental prevăzut de art. 23
Lovitură la CCR! Conflictul de interese din Codul penal este neconstituțional () [Corola-website/Journalistic/101782_a_103074]
-
oricărei persoane juridice". Și în acest caz, Curtea Constituțională a constatat că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu raportare la art. 301 din Codul penal este neconstituțională. Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, CCR a reținut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancționarea penală a funcționarului public care, în mod conștient și deliberat, își satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice, și, pe de altă
Lovitură la CCR! Conflictul de interese din Codul penal este neconstituțional () [Corola-website/Journalistic/101782_a_103074]
-
care, în mod conștient și deliberat, își satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice, și, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcție publică sau care prestează un serviciu public. "Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracțiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii și integrității exercitării atribuțiilor de către funcționarul public astfel cum acesta este definit la art.175
Lovitură la CCR! Conflictul de interese din Codul penal este neconstituțional () [Corola-website/Journalistic/101782_a_103074]
-
de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcție publică sau care prestează un serviciu public. "Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracțiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii și integrității exercitării atribuțiilor de către funcționarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispozițiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, a
Lovitură la CCR! Conflictul de interese din Codul penal este neconstituțional () [Corola-website/Journalistic/101782_a_103074]
-
privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracțiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii și integrității exercitării atribuțiilor de către funcționarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispozițiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, a infracțiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertății economice și a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără
Lovitură la CCR! Conflictul de interese din Codul penal este neconstituțional () [Corola-website/Journalistic/101782_a_103074]