62 matches
-
logice în deducție și există carențe în logica identitară", afirmă Morin, iar acest lucru îl determină să conchidă că " Ceea ce constituie realitatea noastră inteligibilă nu este decât o bandă, un strat, un fragment al unei realități în care natura este indecidabilă" și că această problemă a realului "nu poate fi tratată decât la modul nu doar metafizic, ci de asemenea metalogic (înglobând/depășind logica)"877. În acest sens, Edgar Morin formulează "dublul principiu al complexității logice a realului și complexității reale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o serie de factori, de antecedente care rămân în umbră și care răzbat până la noi prin intermediul unor personaje precum mama Elena, tata Nușu sau Diriginta, crâmpeie dintr-un trecut nebulos al unui provizorat existențial. Alina are o impulsivitate care rămâne indecidabil dacă este doar expresia unei durități a caracterului sau a unei patologii. Medicul care o consultă după o primă criză evită să ofere un diagnostic precis, excepție făcând deficiențele pulmonare, deși există o serie de simptome, precum vocile auzite, care
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
pe care regizorul îl aduce în discuție abia la sfîrșit, cînd dragostea și moartea se regăsesc. Însă acesta nu reprezintă chiar sfîrșitul, regizorul a simțit nevoia să pună punctul pe I și să încheie decisiv. Or, tocmai păstrarea stării de indecidabil este cea care ar conferi profunzime întregului film și nu anecdoticul fad al finalului care aduce o explicație inutilă. Fiind încă un film digitalizat, regizorul are posibilitatea să remedieze neajunsul, înainte ca acesta să ajungă pe marile ecrane.
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
negație dă o afirmație, tot astfel cum, în matematică, produsul a două minusuri dă plus. Dintr-o dublă afirmație, însă, nu rezultă niciodată o negație. Or, dadaismul este (ultra)negativ. Nu spun că dada-ul lui Tzara ar fi, așa-zicînd, indecidabil; ci, doar, că lucrurile se complică în măsura în care promotorul mișcării dadaiste, al "insurecției de la Zürich", e bilingv. E drept, bilingv este și Hans/Jean Arp, să zicem; numai că diglosia lui implică două limbi de mare circulație, — pe cînd a lui
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
o pregătește tânărul polițist se lovește de cuvinte și conținuturile lor. În schema lui Ferdinand de Saussure, dincolo de semnificant și semnificat exista o a treia dimensiune, o dimensiune pe care cu o intuiție remarcabilă lingvistul o sesiza ca zonă a indecidabilelor: arbitrariul semnului lingvistic. Lumea lui Cristi (Dragoș Bucur) și a șefului său Anghelache (Vlad Ivanov) este guvernată de o ordine prestabilită, de o disciplină care-l recomandă pe profesionist față în față cu litera legii. Polițistului i s-a încredințat
Polițist, dubitativ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7163_a_8488]
-
fotografie veche de album, fotografie puțin deteriorată. În filmul lui Haneke avem o artă a îndepărtării, însă fără nici un reflex nostalgic, totul livrat prin filtrul memoriei naratorului, o memorie încadrantă și încadrată în același timp. Iar ceea ce rămâne nespus, nerezolvat, indecidabil, suspendat prin virtuțile litotei devine nucleu al filmului.
Sfârșitul inocenței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6312_a_7637]
-
din întîmplare. Drama e că, atunci cînd sînt siliți să accepte abateri de la modelul ordinii, cercetătorii nimeresc în derută, dovadă că nu puțini matematicieni au sfîrșit lamentabil. Kurt Gödel moare de inaniție după ce arătă că adevărul sau minciunea sînt calități indecidabile (nu pot fi infirmate și nici confirmate). Alan Turing, chinuindu-se să găseacă o mașină de calcul destinată a învinge hazardul, se sinucide, iar Ludwig Boltzmann, extenuat de incertitudinile termodinamice, își pierde mințile `și ia zilele. Uneori matematica, departe de
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
să provoace un scandal, o criză însă nu în sensul cotidian și hollywoodian al unei victorii asupra răului și al unui elogiu al supraviețuitorului. Într-un fel, chiar absența unor elemente care să indice o explicație servește filmului care păstrează indecidabilele. O întrebare rămâne fără răspuns și deschide filmul unor multiple interpretări. De ce soția doctorului este singura care-și păstrează vederea? Ea devine, singurul martor ocular al dezastrului, o camera eye, este condamnată să vadă, iar în cazul ei remarca celebră
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
a primit Marele Premiu al Festivalului Transilvania din acest an, precum și premiul pentru cel mai bun scenariu pentru încercarea de a pune în ecuație o situație aparent fără sens. Situația pe care o creează Miguel Cohan are simplitatea tragediei și indecidabilele morale ale romanelor dostoievskiene. Federico Samaniego (Leonardo Sbaraglia), conducând neatent în drum spre casă, noaptea, este pe punctul de a lovi un biciclist, pe Pablo (Agustin Vasquez), a cărui bicicletă o distruge. Între cei doi are loc un schimb de
Fără sens by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5473_a_6798]
-
a ta---lionului, ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. Finalul poate ridica această problemă, în cazul în care ne debarasăm de balastul psihologizant construit oarecum previzibil în jurul dilemelor celor două "cîrtițe". Unul dintre punctele forte ale filmului stă în acest indecidabil, care exclude opțiunile dogmatice.
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
din acele filme-simulare, filme axate pe scenarii posibile, și care nu fac decât să aproximeze situații deja existente. Devine interesant cu astfel de filme un anumit orizont de posibilitate, ele sunt realizate după scheme prestabilite care nu lasă loc echivocului, indecidabilului. Intr-un fel, societatea multiculturală americană își ia de fiecare dată reperele, își testează capacitatea de a reacționa la situații de criză. Aceste filme-simulare pornesc de la ceea este elementar antropologic, elementar în sensul unui plan de evacuare în caz de
Alienații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6788_a_8113]
-
nu este nici cea a parodiei, nici aceea a comicului clasic pe teme cazone, si care se desparte de MASH, în aceea că ezitarea care se joacă în mod cert cu credulitatea profesioniștilor teoriei conspirației, rămâne ezitare, într-un delectabil indecidabil. Abia această ambiguitate a neseriozității devine profundă.
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
Rădulescu Motru, care a considerat că jubilația vitalistă reprezintă filosofia de viață a lui Caragiale - este tentantă și pentru că pare neverosimilă, și pentru că există indicii că autorul Momentelor știa mai mult decât lăsa să se vadă că știe” (p. 13). Indecidabil. Morala întregii cărți e condensată aici. În Filosofia lui Caragiale, Marta Petreu nu mai instrumentează (ca în alte eseuri ale sale) o demonstrație, ci o investigație. Își propune, de pildă, să afle câte nume de filosofi apar invocate în opera
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
decretează pe regizorul prin excelență antipictural care afirma "Pentru mine, cinematograful este o artă a prozei" drept un "povestitor". Cu toate acestea, cum subliniază criticul, niciunde ca în filmele lui Truffaut prozaicul nu e mai înșelător, realul mai atacat de indecidabile ipsatorii, forma nu e mai profundă, mai sensibilă, -- metafora pielii din Pielea catifelată este elocventă în acest sens. Apropierea subliniată în repetate rânduri între Roland Barthes cu La chambre claire și Truffaut - o altă intuiție remarcabilă a Magdei Mihăilescu - ține
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
ca neutre sau ca feminine a unor neologisme, destule oscilații, confuzii, reinterpretări și specializări ale genurilor: favor și favoare, onor și onoare, grup și grupă, program și programă etc. Există substantive defective de singular la care pluralul e, de fapt, indecidabil - la fel de plauzibil ca feminin și ca neutru. Substantivul aplauze este înregistrat în DEX ca feminin, deși nu are singular. Avînd în vedere că etimonul său italienesc - applauso - e masculin, ca și sursa sa latină, substantivul poate fi considerat mai curînd
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
mizantrop (ca al însuși ipochimenului său). Al lui Gogol, propriu-zis satiric. Al lui Caragiale, care "critică și înfierează" (vorba manualelor copilăriei noastre), echivoc, - pe jumătate inclement, pe jumătate complezent. (Scuză-mi, rogu-te, stupida rimă!) În genere vorbind, el e indecidabil (de unde, multele interpretări contradictorii, care, de la Mircea Iorgulescu la N. Steinhard, au să se bată cap în cap). Râsu-i, oricum, e mai benign decât se crede, Caragiale agreîndu-și, în secret, personajele, în, cel puțin, măsura în care le antipatizează. De unde
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
rezonanțe în memoria noastră sufletească. În rest, că tot am trecut cuminte de Paști, să ne fie de bine ! 19 aprilie 2012 P.S. La dilema din titlu văd că n-am mai ajuns. Ea rămâne pe veci, am senzația, o indecidabilă. Cine ar putea să cuantifice cu justă măsură cât este artă și cât știință, cât instinct și cât educație în alchimia inefabilă a bucătăriselii? Dar și cât este rafinament artistic al degustării, ori simplă îngurgitare, în actul (erotic? sacerdotal? ani
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
preiau nume de personaje din desene animate („Timmon, prietenul lui Pumba din Lion King”) sau din jocuri pe computer. Se explică astfel - prin originea obiectului sau a modelului - o parte din numeroasele nume cu sonorități internaționale; unele explicații rămîn însă indecidabile: „un ursuleț (...) galben pe care îl cheamă Kevin”, „ursul pe care îl am de când eram mic și cu care dormeam și care e doctor (are halat și bonetă și stetoscop) pe care îl cheamă... Boris”; „o veveriță (...Dely)”. Alteori se
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
Luând notă însă de pluralitatea lecturilor și, implicit, de cea a sensurilor, poststructuralismul propune o negociere a semnificațiilor într-o lectură tranzacțională. Tot de prima perspectivă se leagă și "filosofia ezitării", cum a fost numit deconstructivismul, ezitare provocată de experiența indecidabilului. Lectura ca double ecriture (Derrida) confruntă interpretarea dominantă a textului cu lectura textului propriu-zis. Destabilizând apoi interpretarea dominantă, textul începe să-și descarcereze contradicțiile, elipsele, zonele de clarobscur. Descoperirea indecidabilului echivalează cu descoperirea unor sensuri străine, diferite de cele impuse
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
ezitării", cum a fost numit deconstructivismul, ezitare provocată de experiența indecidabilului. Lectura ca double ecriture (Derrida) confruntă interpretarea dominantă a textului cu lectura textului propriu-zis. Destabilizând apoi interpretarea dominantă, textul începe să-și descarcereze contradicțiile, elipsele, zonele de clarobscur. Descoperirea indecidabilului echivalează cu descoperirea unor sensuri străine, diferite de cele impuse prin comentariul redublant, așa că "stabilirea sensului unui text devine o problemă a eticii, o etică diferită de cele existente, căci vizează textul, lectura și decizia etico-politică. Indecidabilitatea care survine în
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
cîte-o bătrână cu cozi lungi și cărunte plângând trântită pe mozaic; vreun soldat tăindu-și venele cu lama zimțată a unui cuțit de bucătărie; niște copii nespălați rupând în bucăți iepurașul de cârpă și paie în fața micii lui stă-pîne) așa cum, indecidabil dacă în vise sau în vechi amintiri, urcam cu liftul în magazine puternic luminate, încărcate de mărfuri, cu etaje mereu mai animate, pe când eram copil și-mi sprijineam capul de șoldul mamei, o ființă enormă ca o statuie, care umplea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Data 5, ...am descoperit astăzi un dihor căruia naturaliștii au uitat să-i consemneze numele în nomenclatorul lor: timpul... noi suntem de fapt mirosul subțiorilor lui , duhoarea care-și întinde nări ca să se poată mirosi: deflorăm constant straturi, ipostaze, subsidaruri - indecidabil dacă conștient sau nu - care însă nu ne definesc, ci doar intercesează transgresarea spre o nouă dimensiune... în mod paradoxal, regăsirea înseamnă stagnare, conformism intelectual și - plasată sub stigmatul abrutizant al timpului - chiar regresiune, retrogradare... hipertrofia „izului” temporal ar trebui
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
latente a acestui joc, dar și a conflictului semnalat mai sus, Ringbaum nu ar fi comis o greșeală care constă În a nu fi lăsat să se mențină ambiguitatea În ce privește cunoașterea piesei. Făcând asta, el iese din acel spațiu cultural indecidabil pe care Îl lăsăm de comun acord să se instaureze Între noi și ceilalți, și pe care ni-l acordăm - și Îl acordăm și celorlalți În același timp - o marjă de ignoranță, pentru că știm foarte bine că toată cultura, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cine mai știe, azi, ce sînt substanță și aparență, adevăr sau fals? O Întrebare ipocrit și rudimentar pusă, dar, așa-zicînd, irepresibilă la sfîrșitul lecturii din Patrick Deville sau Echenoz. Cartea lui Patrick Deville poate fi Înregistrată de o literatură a indecidabilului, pe de o parte, pentru că, În percepția protagonistului (născut În Argentina) realitatea și proiecțiile personale se Întrepătrund și deschid spații mixte unde actul cognitiv al discriminării se realizează anevoios. Simultan, Paolo Cortese, protagonistul, Își vede fiul dedublat pe terasa turnului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fracțiuni de secundă, subiectul are impresia că realitatea Îi urmează impulsurile (“Am Întins mîna și l-am pișcat de ureche, Întîi lobul, apoi pavilionul, strivindu-le. N-am Închis mîna și nu l-am pișcat de ureche.”) În mod profund, indecidabilul se repercutează asupra identității ontologice: În Le Feu d’artifice, există o trenă de manechine de o frumusețe “interșanjabilă”, iar În Femeia perfectă “eram cocoțat pe un taburet de bar, cu impresia de a fi pătruns Într-un tablou de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]