482 matches
-
va avea tot felul de surprize. Mai întîi pe aceea că Șirato nu a fost doar pictor, ci, în aceeași măsură, desenator, un caricaturist foarte activ la începutul carierei sale și, mai ales, o conștiință artistică plină de frămîntări, de indecizii și chiar de tensiuni dramatice. In al doilea rînd, aceea că pictorul nu este un simplu producător de efuziuni lirice și de lumini colorate, ci o adevărată punte între formele tradiționale și experiențele europene cele mai îndrăznețe. El trece, rînd
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie literară, Eseu despre generația războiului (1978, completată într-o a doua ediție, postdecembristă), generație din care autorul însuși
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie literară, Eseu despre generația războiului (1978, completată într-o a doua ediție, postdecembristă), generație din care autorul însuși
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
atât de scabroase încât m-au tulburat și m-au descumpănit. Nu știu dacă sunt de un total prost gust sau dacă sunt o performanță estetică în înfățișarea urâtului din om și a coșmarului existenței. Nu pot ieși din această indecizie și, prin urmare, nu pot spune deocamdată dacă Morminte străvezii este un roman bun sau un eșec. Daniel Cristea-Enache, coordonatorul colecției "Scriitori români" de la Editura Corint, l-a ales ca reprezentativ tematic și axiologic pentru proza lui Dan Stanca, dar
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
De vei lua aminte la greșeli de ANDREA BAJANI Uneori literatura modernă ne pune În fața unei imposibilități de a face o alegere clară pentru a discerne valoarea sau lipsa de valoare a volumului pe care tocmai l-ai parcurs. Această indecizie nu va ține de incapacitatea de a emite și apoi de a susține o opinie clară asupra unui fragment de ficțiune, ci Își are originea În Întrebarea ce apare tot mai des: este literatura modernă, postmodernă cum i se spune
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
și neterminatul Venin de mai, reconstituit și pus sub teasc abia în 1971, schimbă din nou macazul stilistic, măcinînd obsesiv două teme: erotica absorbantă, cu bărbați din zodia lui Priap și femei în veșnică disponibilitate de rut și ratarea prin indecizie și amînare. Majoritatea comentatorilor descifrează în croiala acestor proze un Wattierleinen autobiografic, prins (de mirare la un modernist de talia lui Vinea) în cel mai realist nod anecdotic. Aceleași ciudățenii compozite îi pun și lirica într-un ancadrament instabil. Versuri
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
copilăriei și ai tinereții autorului, și o rețetă, legate între ele prin faptul că amintirea e și povestea aflării rețetei, iar rețeta, proustian, unul dintre ingredientele amintirii. Nu știi însă ce e scop și ce rămîne pretext. La jumatatea acestei indecizii întreținută subtil în carte, prinde contur imaginea unui oraș pătruns de un farmec discret și difuz, ezitînd, ca și amintirea, între real și ficțiune. „Bucureștiul - spune Sergiu Singer - este fermecător, iar secretul acestui farmec durabil este ascuns adînc. încercînd să
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
sunt sincopate ori deturnate. O anume urgență a durerii, o panică reverberată fiziologic în prima parte a volumului (mandala) cedează locul unei aluviuni de reproșuri distante mimând refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscilații și indecizii (nu e timpul fato). Iată o radiografiere parțială a zonelor liminare. Până aici, nu de puține ori scabrosul corporal (sexual sau nu, după caz) conservă atmosfera coșmarescă, comparabilă aceleia din Capriciile lui Goya. Dezagregarea continuă a cărnii și a tramei
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
spectacol al faptelor greu de așezat în modele raționale sau raționabile. Totul se desfășoară ca într-un gen de echilibristică sofisticată în care nici un fel de interpretare nu e decisiv motivată. Or, pe Caragiale nu-l alienează o astfel de indecizie și nici desfășurarea labirintică de spații. Un epicureu nu găsește aici decît prilejul uimirii: viața însăși e un spectacol și Caragiale e atras ca de o flacără de taina ei, de abisul ,construcțiilor" care sfarmă orice așteptare și logica bunului
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o ciudată alianță de mecanic cu organic se naște tiparul pe care Radu Petrescu i-l aplică. Un contur ca al norilor, urmînd liniile unei obscure geometrii, umplut cu nuanțe de substanțe. Spațiul cuprinderii lipsite de constrîngerile volumului, și al indeciziei vecine cu halucinația. De aici, nevoia de arhitecturi, fie ele și instabile. "Palate de idei", la Taine, palatele lui Ariosto, de imagini, "de icoane un palat", la Eminescu. În toate, susține, prin arabescuri de pledoarie, Radu Petrescu, bate clipa nehotărîtă
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
își află confirmare într-o religie a suferinței și a implacabilului. Filozofia lui Roth, aflată la temelia personajelor sale, este cea a unui cinic discret care se luptă cu sine să devină încrezător. O filozofie a șovăielii și răzgîndirii, a indeciziei și amînării, deghizată permanent în stilistica fermă a tonului narativ, care istorisește calm și netulburat evenimente din mărunta existență a unei familii de evrei ruși. Cartea este tradusă foarte bine de Gheorghe Nicolaescu, dar postfața semnată tot de traducător este
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
prin sita unui/ ochi închis în care visează orbul un întuneric mult mai clar" (...) încă nu voi muri,/ poate chiar voi salva lumea..." (ibidem). Așadar, satira e înzestrată cu un rol soteriologic, e drept, grevat de semnul eventualității, izvorînd din indecizia morală a subiectului. De reținut circumstanța că autorul nu se mulțumește a vitupera fondul așa-zicînd istoric al întristărilor d-sale, adică regimul totalitar ("Pe cînd mai toți se jucau în fața lui Dumnezeu cu viața,/ făcînd din cuvinte proprietate de stat
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
vezi frunzulițele de alge cum se unduie/ printre ei ca niște solzi ai nopții" (ibidem). Materia apare omogenă în dramatismul său. De oriunde ai începe lectura, constați că fragmentul indică întregul, cu acea energie a suprimării aproximațiilor, a tatonărilor, a indeciziilor, pe care ți-o poate da o conștiință de sine devenită vizionarism. Am putea vorbi de o holografie lirică: "Și dacă odaia aceasta e centrul lumii?/ Și dacă o mie de oameni gîndesc la fel/ de ce n-ar trece centrul
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
printr-o simplă incizie a liniei, în mod paradoxal pot fi găsite greșeli flagrante de compoziție și desen în multe dintre lucrările sale. Autoportretul din 1902, de pildă, este de un umor grotesc involuntar și el cade victimă unei inexplicabile indecizii între sobrietate și șarjă, portretul Ceciliei Cuțescu-Storck este de o stîngăcie inexplicabilă prin greșelile de racourci, de proporții și de desen, Biserica din Vlaici pare mai degrabă o formă butaforică, inadaptată la atmosferă și complet lipsită de monumentalitate, iar Fîntînă
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
prozaice, adunând declarații și deschizând un dosar, pe care desenează grav câteva semne de întrebare. Tzvetan Todorov a demonstrat convingător că sentimentul fantasticului apare atunci când o întâmplare neobișnuită poate fi considerată deopotrivă un fenomen explicabil științific și un miracol. Tocmai indecizia îl face pe cititor să se simtă înfiorat (întrucât el se întreabă obsesiv în sinea lui: știu că există o explicație științifică, dar dacă totuși s-a petrecut ceva supranatural?). Atunci cand scriitorul strică echivocul și optează pentru una din cele
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
radicală și că ar fi echivalentă cu o abjurare. Am citit textul de mai multe ori, în lung și-n lat, și, spre rușinea mea, n-am văzut deloc așa ceva. Însuși titlul, parantetic cum este, dă la iveală o anume indecizie. Rămas bun (și nu prea) cronicii literare e formula sub al cărei frontispiciu își așază Paul Cernat răspunsul. Ideea lui Paul Cernat (iarăși îmi iau precauții: s-ar putea să înțeleg eu greșit) este mai degrabă o emoție. Iar consecința
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
folosit, desigur, o metaforă!) N-aș merge atât de departe încât să spun că dl. Diaconescu a distrus P.N.Ț.C.D.-ul și Convenția Democrată de unul singur. Aceste embleme ale speranței românești până prin 1996-1997 purtau demult în sine germenele indeciziei, ipocriziei și neputinței. Bătrâni și bătrânicioși, liderii țărăniști purtau pe chip stigmatul imobilismului încă dinainte de a fi devenit stăpânii țării. Și parcă le stătea mai bine în chip de statui, înțepeniți pe banca opoziției. Pentru că atunci când au început să vorbească
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
A recitat două poezii. M-a surprins tinerețea lui atît de înfloritoare, piele netedă, prospețime. Ca fizionomist însă, m-a surprins și un alt lucru: expresia feței nu pare încă fixată, trăsăturile (externe și lăuntrice) plutesc într-un fel de indecizie și nu te asigură cu nimic în privința caracterului. Accentele și ponderea vocii sugerează putere, dar nu și certitudinea statorniciei". Sau următoarea "planetă" asupra evoluției lui Ion Gheorghe: "Întrevăd la Ion Gheorghe o crîncenă dorință de parvenire literară și nu se
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
operă face autoritate în domeniile sale diverse de specializare - nu numai în folcloristică, dar și în stilistică și în studiul literaturii - tocmai această perspectivă generală a fost mai puțin studiată și, desigur, mai puțin înțeleasă; privită cînd ca rezultat al indeciziei unui autor tentat, pe rînd, de diferite domenii nu prea apropiate, cînd ca fantezie a unui profesor interesat mai degrabă de teoretizări decît de cercetarea concretă, încercarea lui Caracostea de a subsuma toate investigațiile spațiului umanist unui principiu unic n-
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
sînt interesate de o eventuală decalare. Și atunci cine s-o facă? În toată această discuție despre decalare interesant ar fi subtextul ei, un subtext în care faptul că premierul Isărescu amînă să-și anunțe candidatura ar putea explica multe. Indecizia acestuia lasă în șah partidele care au anunțat că vor merge pe mîna lui. Tot așteptînd să anunțe o candidatură de largă susținere, premierul riscă să intre în joc pe un culoar perdant. Asta dacă nu cumva dl. Isărescu nu
Jocurile politice ale verii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16886_a_18211]
-
scriam la început. Dincolo de socotelile unui partid sau ale altuia, clasa politică din România simte, în întregul ei, reproșurile unor alegători care de îndată ce văd o noutate plauzibilă la orizont se îndreaptă într-acolo, uitînd și de votul negativ și de indecizie și chiar de sila față de politică. Îmbătrînită, obsedată de jocurile din interiorul său - asociative sau disociative - clasa politică a primit o serioasă lovitură prin retragerea din competiție a președintelui Constantinescu, indiferent cum ar fi interpretat gestul său. Mulțumindu-se cu
Oferta lui Ali Baba by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16903_a_18228]
-
politic reformist popularitatea să-i fi scăzut la fel de dramatic. Dar cel puțin ar fi rămas ceva în urma sa. Ar fi rămas o țară în curs de însănătoșire, o clasă politică mai puțin cupidă și coruptă și un climat social respirabil. Indeciziile, bâlbâielile și naivitățile sale ne-au scos, însă, din toate jocurile internaționale serioase. Și asta în ciuda împăunării cu mari realizări în politica externă. Cât de mari sunt realizările, se vede. Iar cele care sunt, se datorează exclusiv calculelor, mai mult
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
și-au tot modificat percepțiile și retorica în funcție de agresivitatea sau de toleranța cenzurii, de formele pe care le-a îmbrăcat intervenția directă a comenzii politice în dinamica și în metabolismul creației. Așadar, pe lîngă interogația de ordin metafizic, pe lîngă indecizia abisală între corporalitatea formei artistice și puterea de seducție a idealității, a spiritului acorporal și pur, artistul român a fost constrîns să facă față și unei alt fel de indecizii: între a picta la comanda unor agenți ai terorii politice
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]