33 matches
-
sufletești. Acțiunea acestui suflet respectă principiul autocontrolului; experiența interioară reprezintă cel mai fidel instrument pentru aflarea adevărului, pentru a ajunge la cunoaștere, lucru posibil doar prin credință. Tocmai de aceea, învățătura Sfântului Augustin este considerată a fi o culme a indeterminismului. 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino (1225-1274) Thomas d'Aquino a fost filosoful prin excelență al bisericii creștine. Societatea europeană a secolului al XIII-lea s-a caracterizat prin puternice frământări sociale, chiar adverse formei instituționale a bisericii și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru bogățiile naturale și exploatarea acestora, pentru cucerirea și colonizarea de noi teritorii geografice încă necunoscute. Teoreticianul politician al acestei perioade a fost Machiavelli, pentru care politica devine un obiect de cercetare științifică pe un teren dominat până atunci de indeterminismele trasate de dogmele religioase. Prin lucrările sale a fost avansată ideea valorii în relațiile dintre oameni, de determinare a acestora și a relațiilor dintre comunități prin intermediul factorului cultural, ideea instituirii unei ordini determinate de civilizație, ca opusă celor barbare. Pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la care ființa nu răspunde printr-un gest sau o acțiune fatală, prescrise în cauzalitatea universală, ci prin ceva personal, ce poartă marca rațiunii. Teoria liberului arbitru la Aristotel explică intervenția rațiunii și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
legată genetic de revoluția produsă în gândirea științifică de apariția, la începutul secolului al XX-lea, a teoriei cuantice. Această teorie venea cu o serie de noutăți greu de asimilat în cadrele conceptuale ale fizicii clasice: discontinuitatea, inseparabilitatea, cauzalitatea globală, indeterminismul, dualismul undă-corpuscul etc.632. Basarab Nicolescu crede că cel mai amplu impact al revoluției cuantice a fost punerea în discuție a conceptului de Realitate și, mai ales, a dogmei filosofice oficiale a existenței unui singur nivel de Realitate. Deși existența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
împarte literatura în „deșteptătoare” (Thomas Mann, Robert Musil, Ernst Jünger, T.S. Eliot, Milan Kundera, Alexandr Soljenițîn) și „adormitoare” (întreaga producție realist socialistă sau „suprarealist socialistă”). în altă ordine de idei, V.H. a susținut existența unui „determinism divin” și a unui indeterminism istoric și social. Istoria - crede el - nu o fac oamenii, ci e determinată de „metapolitica lui Dumnezeu”. În fine, pentru Vintilă Horia poporul român este un „popor ales”, a cărui suferință este ceva cu totul deosebit în lume. *Biblia trebuie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu prognozele mecanicii newtoniene, la scara atomică, traiectoriile obiectelor pot fi prognozate doar într-un mod probabilist. Nu există consens științific cu privire la ideea că mecanica cuantică ar fi respins determinismul. În timp ce descrierea mecanicii cuantice este indeterministă, nu cunoaștem dacă acest indeterminism este ontic sau epistemic. Intrinsecă dezbaterii privind determinismul este chestiunea primei cauze. Deismul, o filozofie dezvoltată în secolul XVII, afirmă că Universul a fost determinist de la crearea sa, dar atribuie această creeare unui Dumnezeu metafizic sau unei prime cauze externă
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
exemplar unic al sistemului fizic considerat, ci la un colectiv statistic de exemplare, toate aflate în aceeași stare la un moment inițial), mecanica cuantică este strict deterministă (funcția de stare dă descrierea completă a stării sistemului la orice moment ulterior). „Indeterminismul” relevat de alte școli de gândire se referă la complementaritatea inerentă a acesei descrieri și este rezultatul ignorării fenomenului de reducere a funcției de stare în urma unei operații de măsură. Sistemele unidimensionale oferă cele mai simple exemple de aplicare a
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]