101 matches
-
altceva decît un transfer, pe tărîmul occidental, al Romantismului oriental (mai cu seamă cel indian vechi), cu întreaga sa lume spirituală. La prima vedere această concluzie va putea să pară exagerată nu doar celor care se pricep mai puțin la indianistică, dar și unui indianist care nu a aprofundat fermentul ideilor ce caracteriza Romantismul în general și cel german în special [57]. Pentru a demonstra teza noastră nu va fi nevoie de nici un studiu amănunțit al vreunui scriitor: poet, filozof, povestitor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
presupune, în scopurile și rezultatele sale care, probabil, la o examinare mai atentă, ar dezvălui atitudini anticreștine sau anticatolice nemărturisite sau chiar și declarate. Nu e o simplă întîmplare, dacă evoluția Romantismului și cea paralelă (sau mai degrabă precedentă) a indianisticii s-au remarcat în țările reformiste sau atinse de reformă: doar autorii își atribuiau o mai mare libertate de schimbare față de gîndirea catolică tradițională, puteau fi atrași de speranța că vor găsi pe tărîmul altor ambiente culturale argumente pentru a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca mișcare conștientă a culturii, se străduiește cu o adevărată imaginație să realizeze infinitul în finit. Este vorba de aceeași cercetare frenetică ce se distinge evident în gîndirea indiană veche al cărei impuls puternic se transmite culturii occidentale după descoperirea indianisticii. Există trei încercări ale romanticilor pentru a realiza infinitul în finit: 1) prin comuniunea cu natura, înțeleasă în sens panteist sau teopanteist; 2) prin comuniunea în dragoste; 3) prin comuniunea obținută din artă, mai precis prin intermediul pasiunilor și mai ales
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de viață către care se tindea în acea epocă. Iată de ce unii gînditori înclină să facă să coincidă romantismul german cu idealismul filozofic. [62] Așadar, în loc să continuie să fie un aspect al Romantismului, într-un fel un produs al său, indianistica se transformă în cauza eficientă, autentică a curentului de idei, ce va deveni apoi ei sarcina de a sparge suprafața cristalizată se spunea a gîndirii creștine și de a o face permeabilă noilor idei venite din Orient și mai ales
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din urmă cea indiană, să se străduiască măcar să descopere în gîndirea filozofului din Koenigsberg [63] cîteva idei ale noului lor sistem. Am avut ocazia să amintim mai sus atmosfera de extraordinară înflăcărare trezită în păturile de cultură occidentală de descoperirile indianisticii. Să avem în vedere că oamenii de știință, poeții, filozofii etc. aveau impresia că filozofia indiană va trebui să ocupe "locul deținut în sec. XVI de filozofia greacă", că ea va "eclipsa toate celelalte filozofii" și că "va transforma complet
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de filozofia greacă", că ea va "eclipsa toate celelalte filozofii" și că "va transforma complet cunoașterea și gîndirea" culturii tradiționale occidentale de atunci. Se poate ușor înțelege, cu astfel de convingeri inițiale, ce răspîndire vertiginoasă trebuiau să aibă studiile de indianistică, urcînd, într-un interval de circa treizeci de ani, de la douăsprezece în 1819 la aproape 500 de opere în 1852! [65] În această atmosferă culturală impregnată în întregime de indianistică și de orientalistică cresc și se alimentează romanticii în general
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
convingeri inițiale, ce răspîndire vertiginoasă trebuiau să aibă studiile de indianistică, urcînd, într-un interval de circa treizeci de ani, de la douăsprezece în 1819 la aproape 500 de opere în 1852! [65] În această atmosferă culturală impregnată în întregime de indianistică și de orientalistică cresc și se alimentează romanticii în general și filozofii idealiști în special, printre care s-au aflat și indianiștii propriu-ziși, de prim-plan. Sînt frecvente cazurile în care indianistul dictează și normele noii mișcări romantice, făcîndu-ne astfel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
școli; Jena, 1798-1800) constituiau centrul de greutate al cenaclului berlinez, centrul principal al romanticilor din care făceau parte, pe lîngă cei doi Schlegel menționați și nuvelistul Tieck, teologul Schleiermacher și filozoful Fichte [67]. Totuși, cei doi Schlegel erau indianiști, pionierii indianisticii! Friedrich Schlegel (1772-1829), după ce a învățat sanscrita de la Alexander Hamilton la Paris, publica în 1808 celebra sa carte Üeber die Sprache und Weisheit der Indier ("Despre limba și înțelepciunea indienilor"), operă nelipsită de defecte și de superficialitate, dar care trezea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mișcarea romantică germană" [68]. Friedrich Schlegel a avut "marele merit de a prevedea și de a spera că Germania trebuia să egaleze Italia cu ajutorul unei noi renașteri a cunoașterii Antichității ariene" [69]. Un interes și mai mare îl prezintă pentru indianistică fratele lui Friedrich, August Wilhelm Schlegel (1767-1845) [70], care a urmat cursurile de sanscrită și persană veche ale lui Chézy la Paris în 1815; el publicase deja o ediție critică a culegerii Bhagavad-gītă în germană în 1802, însoțită apoi (1823
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a avut și sarcina de a fonda o tipografie sanscrită). În 1832 a scris Reflecții asupra studiului limbilor asiatice și doi ani mai tîrziu Cugetări despre originea indienilor. Așa cum se observă, a desfășurat o asiduă activitate de pionierat pe tărîmul indianisticii. Așa cum am văzut și vom vedea mai clar, alături de Schlegel, își consacră viața pentru studii și Schelling și Hegel, care se referă adesea în operele lor la filozofia indiană veche [71]. Fichte, Friedrich Rückert (1788-1866) care va publica Öestliche Rosen
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
corespundă cu idealismul filozofic, și mai profunde și convingătoare trebuie să fie considerate motivele pentru a crede că acest idealism filozofic, la care s-ar reduce în esență Romantismul, se poate și trebuie să se suprapună, la rîndul său, cu indianistica în aspectele sale esențiale. Cu alte cuvinte, curentul filozofic, cel mai reprezentativ al Romantismului, în trăsăturile sale substanțiale, nu este altceva decît confluența diferitelor curente de filozofie indiană veche, adaptată la mentalitatea occidentală. Această afirmație, ce la început va părea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
etc.)" [96]. Necco are perfectă dreptate să evidențieze hibriditatea concepției la Hölderlin: probabil trebuie făcută precizarea că o astfel de hibriditate era caracteristică tuturor "romanticilor" și că aceasta rezulta tocmai din atitudinea sincretistă și hibridă ca niciodată a hinduismuluipe care indianistica a făcut-o cunoscută în Occident. Cu astfel de colegi la seminarul teologic din Tübingen, Hegel avea deja în fața sa trasat un drum asemănător propriului destin cultural: i-l dicta atmosfera vremii. Studiul teologiei protestante se apropie la el de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
astfel de colegi la seminarul teologic din Tübingen, Hegel avea deja în fața sa trasat un drum asemănător propriului destin cultural: i-l dicta atmosfera vremii. Studiul teologiei protestante se apropie la el de pasiunea pentru studiile orientale, mai ales de indianistică. Conceptul însuși de creștinism se va defini în cadrul lumii spirituale orientale, ca și pentru mulți alți romantici. Creștinismul perceput și încadrat astfel va dobîndi pe de o parte o anume aprofundare pe plan speculației logice și, pînă la un punct
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
multe spirite ale poporului), așa cum pentru alți cîțiva romantici din 1808, Napoleon va fi "cel mai puternic Avatar al timpului" [97]. Pe noi nu ne interesează să trasăm o biobibliografie a lui Hegel; vrem numai să-i subliniem studiile de indianistică. Este ușor de demonstrat că aceste studii trebuiau să fie centrale în preocupările sale științifice și filozofice, și aceasta va rezulta clar în continuare. Pentru moment, intenționăm să stabilim datele problemei asupra studiilor de indianistică, la apogeul activității filozofice și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să-i subliniem studiile de indianistică. Este ușor de demonstrat că aceste studii trebuiau să fie centrale în preocupările sale științifice și filozofice, și aceasta va rezulta clar în continuare. Pentru moment, intenționăm să stabilim datele problemei asupra studiilor de indianistică, la apogeul activității filozofice și "istorice" hegeliene, așa cum reiese din operele gînditorului german. Dacă avem în vedere că în 1819 studiile de indianistică se reduceau la un număr de douăsprezece (cum am subliniat în repetate rînduri) și că de la această
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și aceasta va rezulta clar în continuare. Pentru moment, intenționăm să stabilim datele problemei asupra studiilor de indianistică, la apogeul activității filozofice și "istorice" hegeliene, așa cum reiese din operele gînditorului german. Dacă avem în vedere că în 1819 studiile de indianistică se reduceau la un număr de douăsprezece (cum am subliniat în repetate rînduri) și că de la această dată pînă la moartea lui Hegel (1831), în interval de vreo zece ani, are loc o înflorire fantastică în domeniul indianisticii, astfel încît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
studiile de indianistică se reduceau la un număr de douăsprezece (cum am subliniat în repetate rînduri) și că de la această dată pînă la moartea lui Hegel (1831), în interval de vreo zece ani, are loc o înflorire fantastică în domeniul indianisticii, astfel încît numărul studiilor crește la 350 de opere, putem să ne dăm bine seama de dificultățile de cunoaștere și de sărăcia informațiilor bibliografice pe care le avea la dispoziție Hegel, pe de o parte, și de contribuția însemnată pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
studiilor crește la 350 de opere, putem să ne dăm bine seama de dificultățile de cunoaștere și de sărăcia informațiilor bibliografice pe care le avea la dispoziție Hegel, pe de o parte, și de contribuția însemnată pe care studiile de indianistică, mai cu seamă de istorie a filozofiei indiene, au avut-o la un moment dat prin cugetătorul din Stuttgart. El amintește destul de puține opere de indianistică, din care le extrage pe: 1) William Jones, versiunea engleză a cunoscutei Śakuntăla a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dispoziție Hegel, pe de o parte, și de contribuția însemnată pe care studiile de indianistică, mai cu seamă de istorie a filozofiei indiene, au avut-o la un moment dat prin cugetătorul din Stuttgart. El amintește destul de puține opere de indianistică, din care le extrage pe: 1) William Jones, versiunea engleză a cunoscutei Śakuntăla a lui Kalidasa, din 1789: din 1790 pînă în 1807 vor apărea cinci ediții și numeroase traduceri, ceea ce va conduce la o "epocă Śakuntăla", ca să folosim expresia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în 1783 la Tribunalul din Calcutta și colaborator al lui Colebrooke și care poate fi considerat unul dintre cei mai prestigioși fondatori ai Societății Asiatice din Calcutta, s-a bucurat de multă stimă din partea lui Hegel, grație scrierilor sale de indianistică. William Jones a fost un jurist și un literat: această ultimă caracteristică era destinată să atragă și mai mult atenția filozofului din Stuttgart. Alături de lucrările lui William Jones, un loc important în scrierile consultate de Hegel îl ocupă operele lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Society of Great Britain and Ireland, fondată în 1827 și Journal Asiatique (1822), care și-a continuat apariția și în anii următori, sub titlul The Journal. În aceste reviste, Hegel găsea știri prețioase despre mișcarea studiilor și cercetărilor în domeniul indianisticii [113]. Dar Hegel nu a fost numai un excelent cunoscător al lumii culturale și spirituale indiene, ci și un inteligent și profund propagator pe plan cultural, în general, și pe plan filozofic, cu precădere a istoriei filozofiei. În acest sens
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la început de explorările sanscritei; la fel, remarca fie ea și șovăielnică precum că budismul este anterior brahmanismului [115] dovedește oscilația aproape integrală a datelor cronologice privitoare la fiecare din evenimentele istorice, culturale, religioase din lumea indiană străveche, la începuturile indianisticii: aceasta se întîmplă și din cauza lipsei de semnificație a spiritului indian, cum observa Hegel [116]. * * * Hegel a avut ocazia de a reveni adesea asupra argumentelor indiene în operele sale. Puse cap la cap, paginile hegeliene referitoare la India însumează mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
violență a termenilor care se explică doar la o persoană care trăiește intens problemele respective. În această privință, Hegel este foarte departe fie de exagerarea contemporanilor săi, admiratori fără discriminare ai lumii indiene (despre care am vorbit în prezentarea originilor indianisticii occidentale), fie și de exagerarea numeroșilor admiratori entuziaști care îi vor urma, prelungind pînă în zilele noastre încercarea, pe cît de deșartă, falsă și fantastică, tot atît de satanic încăpățînată, de a voi să caute în India panaceul înțelepciunii universale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
148; V. Magliocco, India, da zero all'infinito, Le nuove edizioni d'Italia, 1962, p. 286 [263]; în acestea, pe lîngă adnotările originale pertinente se fac văzute încă afirmații avînd ceva din obișnuitul entuziasm diletant relevat la scriitorii de la începuturile indianisticii occidentale; b) în plus, culegerea noastră hegeliană despre India înțelege să nutrească speranța secretă de a putea atrage atenția unor asemenea tardivi admiratori nediscriminați a tot ce se leagă de India, asupra rezervelor serioase, deseori grave, uneori îngrijorate pe care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu are un comportament satanic cel care pretinde că poate deveni Dumnezeu, cu sau fără voia acestui Dumnezeu? Asupra acestui aspect foarte important vom avea ocazia să revenim în mod special în lucrarea noastră. Oricum, în ce privește progresele mari în cîmpul indianisticii există, din epoca lui Hegel pînă în zilele noastre, indiscutabil, multe. Însă observațiile lui Hegel și aprofundările speculative ale lumii spirituale indiene își păstrează, în mare parte, și în zilele noastre, întreaga lor prospețime și actualitate. De aceea, în mod
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]