216 matches
-
cultivat în taină și cam pe de lături de linia generală a intențiilor marelui cancelar de la Măgura. [ 24 iulie 1880] ["ASUPRA TRECERII D-LUI BARON... Asupra trecerii d-lui baron de Calice prin România, "Neue freie Presse" din Viena cuprinde indicațiuni din cari nu se prea poate alege mult, dar pe cari totuși găsim de cuviință a le comunica, pentru a arăta ce strălucită e situația politicei noastre esterioare de când o conduce marele om de stat. Foaia vieneză zice că baronul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Secția Administrativ-Politică lucrează în strânsă colaborare cu Direcția Generală Politică a M.A.I., care are drepturi de secție a Comitetului Central. Orice altă sarcină în ce privește munca M.A.I. și a Direcției Generale Politice se îndeplinește de către secție numai în urma unor indicațiuni speciale ale C.C. al P.M.R. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. - Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 63/1950, f. 3-4. 7. 1950 martie 2 - Rezultatul verificării membrilor de partid din Miliție, Securitate și Penitenciare. REZULTATUL VERIFICĂRILOR MEMBRILOR DE PARTID DE LA MILIȚIE
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să vezi ce-i viața". Aicea vrem, prin accentul simbolic, să simțim mustul acelei viețe de plăceri pe care Mefistofeles o concentră în noțiunea vieței ca o antiteză a acelei sinistre și nefructifere vieți de cugetare a lui Faust. Aceste indicațiuni vor fi dat o idee clară despre accentul simbolic în diferitele sale stadii. Esemplele pentru ele și le va putea înmulți fiecare după plac. N-am {EminescuOpXIV 316} avut în gând decât priceperea clară a acestei noțiuni atât de importante
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai matur decât Don Carlos, și în privința spiritului e asupra cestui din urmă. De-aceea lui Posa îi va corespunde un patos fundamental mai încetinel, desi acesta va alerga cu mult înaintea patosului unui despot înălbit cum e Philipp. Aceste indicațiuni cred c-or ajunge ca să descopere conștiinței bogăția acestui al doilea moment, pe care noi, spre distingere de acela al generalității, l-am numit spețializator. Precum ni prezintă însă fiece individ de sine stătător o mulțime de dispozițiuni și simțiri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un tempo mai încet, pentru că aicea sufletul nu e nemijlocit pornit de impresiune, ci și-o obiectivează. în părțile zugrăvitoare a unei narațiuni se probează mai mult elementu 1 epic, retardiv, și acestui element îi corespunde un tempo moderat. Aceste indicațiuni ar fi să procure în genere intuițiunea nemărginitei varietăți a declamațiunii dramatice și mulțimea nuanțărilor ce-i trebuiesc acelei varietăți. Dar precum în genere nu se poate învăța decât o parte a artei, tot astfel și nimerirea într-același timp
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
chiar întreaga energie a pasiunilor, într-o esecuțiune pregnantă și în determinarea cea mai deplină și mai personală a lor; asta-i problema cea mai mare a nobilei sale arte. A înlocui o deplină și intactă espresiune dramatică prin niște indicațiuni cu care nu unim în genere decât niște închipuiri foarte neclare, asta însemnează a necunoaște cu desăvârșire natura declamațiunii dramatice și de-a o enerva (aplatisa) într-o simplă recitațiune epică. Vrem să pătrundă asupră-ne întregul torent de munte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ni dea numai trăsuri, lumini singuratece ale tabloului, ci, printr-o concepțiune unitară, pricepută și vie a tuturor momentelor conținute în esența materiei, el să ni dea o icoană formulată într-un întreg determinat în sine cu artă. După aceaste indicațiuni scurte și generale vom cerca, prin esemple, a uni de câteva din cele mai însemnate narațiuni dramatice indicațiuni și îndegetări mai spețiale. Începem cu narațiunea lui Raoul în Vergina. Se știe că Raoul povestește cea dintâi învingere care-o repurtaseră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
momentelor conținute în esența materiei, el să ni dea o icoană formulată într-un întreg determinat în sine cu artă. După aceaste indicațiuni scurte și generale vom cerca, prin esemple, a uni de câteva din cele mai însemnate narațiuni dramatice indicațiuni și îndegetări mai spețiale. Începem cu narațiunea lui Raoul în Vergina. Se știe că Raoul povestește cea dintâi învingere care-o repurtaseră francezii, până atuncea mereu bătuți, asupra englezilor, cu. ajutorul însă al acelei Virgine eroice, înainte de toate naratorul trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
icoana dezvelită de noi numai prin o deplină dominare {EminescuOpXIV 336} asupra materiei. Numai prin aceasta actorul poate să dispuie asupra tuturor modulațiunilor sale și să lase a pătrunde prin narațiune dispozițiunea cea turburată a lui Beaumarchais. La capătul acestor indicațiuni scurte vrem a aminti și despre așa-numita narațiune simbolică, care, sub forma unui basmu sau a unei alegorii, ascunde un sâmbure adânc și plin de cugetare. Cel mai perfect esemplu de model al unei asemenea narațiuni simbolice e, fără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puteri și de-a mântui cu agitația politică care fără trebuință s-a atârnat de cestiunea aceasta, am mers învederat până la acea margine delicată unde începe însăși sacrificarea drepturilor noastre, ba poate chiar dincolo de această margine. Cată îndealtmintrelea să așteptăm indicațiuni mai exacte asupra compromisului până a fi în stare de-a judeca cu temei în cestiunea aceasta. Altfel desfășurarea afacerei e departe de a fi ajuns la capăt. Vor trebui silințe nouă pentru a câștiga și consentimentul celorlalte puteri și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe care ea are s-o iscălească. C-o clipire de ochi semnificativă, el părăsește casa și biata femeie crede c-a scăpat cu puțin. Cum s-a înșelat. Executorul vine-n ziua viitoare în persoană, o amenință cu temnița pentru indicațiunea ei mincinoasă și daca acum nu dă cinci sau zece fiorini pentr-o manipulațiune analogă, se execută fără de milă. Adesea nici mituirile nu folosesc, căci executorul nu poate gândi totdeuna numai la sine, ci trebuie să gândească și la ministrul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
miliardele în gura militarismului, încît astfel opiniunea publică ezită a alege între dorința de pace și cea de răzbunare. Himera alianței rusești aprinde și la zelul războinic, deși această alianță șchiopătează din toate punctele de vedere. Cât despre Rusia, unele indicațiuni vor ajunge a determina starea în care se află. Din banii ei de hârtie se afirmă că a șasea parte ar fi bani falși, pentru că funcționarii emit și cheltuiesc din nou biletele confiscate. Astfel, în vârtejul luptei de control, probitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
români, București, 1896; Notiță despre viața și activitatea politică și literară a lui Ion Ghica, București, 1897; Manual de poetică pentru școalele românești, București, 1898; Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904; Istoria literaturii române pentru școalele normale, București, 1910; Indicațiuni bibliografice pentru literatura română. Sec. XVI-XIX, București, 1912; ed. 2, București, 1914; Istoria literaturii române, București, 1913; ed. îngr. și introd. Paul Lăzărescu, București, 1998; Contribuțiune la bibliografia românească, I-III, București, 1921-1928; Bibliografia și organizarea unei bibliografii științifice la
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
pamfletar, în care îl acuză pe Tudor Arghezi de „lipsă de inspirație și o atât de puțină stăpânire a materialului sensibil al poeziei”, Critica, în care își expune concepția despre menirea criticii, Istoria civilizației române moderne, în care dă „câteva indicațiuni” referitoare la sinteza asupra civilizației române. Alt colaborator constant este Camil Petrescu, cu articole precum Scriitorul român, Modernism și modern, Teatrul de idei, Despre teatru, Între artă și fotografie, Cărțile noui. Texte eseistice dau Cezar Petrescu (Teatru și literatură, Romanul
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
artele contemporane. Două eseuri dedicate poeților G. Bacovia și Gellu Naum propun ingenioase perspective de interpretare a unor universuri poetice de o modernitate mereu surprinzătoare. SCRIERI: Legea conservării adolescenței, Cluj-Napoca, 1977; Sighișoara, Suedia și alte stări de spirit, București, 1980; Indicațiuni pentru balerina din respirație, București, 1981; Cutia de rezonanță, București, 1985; Russian Jazz. New Identity (în colaborare), Londra, 1985; Poeme, Cluj-Napoca, 1986; Paradis pierdut în memorie, București, 1993; Jazzorelief, București, 1993; Incantări & descântări clujene, Cluj-Napoca, 1996; Recensământ de epifanii-Census of
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
admite să se distrugă o ființă omenească, care, orice s-ar spune, are o existență clară, bine definită, chiar din primele săptămâni ale concepției. Pare însă, că vremurile noi ca și recentele concepțiuni economice, impun la practicarea avortului artificial și indicațiuni de ordin social, alături de cele de ordin medical. De altfel, de multă vreme medicul a încetat de a fi un simplu vindecător, ci a căpătat un rol social, din multe și nenumărate puncte de vedere. Ideea legiferării avortului artificial, cerută
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aceasta sunt rezultatele dobândite: Tulcea în decădere continuă și Constanța în dezvoltare progresivă și în stare înfloritoare"1768. În opinia autorilor articolului citat, "e de netăgăduit că numai șeful administrației, oamenii guvernului sunt de vină, căci nu s-au conformat indicațiunilor și spiritului legii"1769. Tocmai de aceea, în încheierea articolului ce realizează o paralelă între administrațiile județelor Constanța și Tulcea, se face constatarea că "în Constanța a fost prefect Remus N. Opran, pe când în Tulcea am avut pe dl. P.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al Convenției relative la definiția agresiunii Înaltele Părți Contractante, semnatare ale Convenției relative la definiția agresiunii, Dornice, sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicarea absolută a regulii pusă în art. 2 al zisei Convenții de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul, Constată că nici un act de agresiune în sensul art. 2 al zisei Convențiuni nu vă putea, între altele, să fie justificat de una din împrejurările următoare: A. Situația internă a unui stat, de exemplu structura
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
contra marelui împărat. Melanchlenii, Androfagii și Neurii suferiră pustierile Sciților; singuri Agatirșii putură să se împrotivească, cum ne spune Herodot (IV, 124, J 25), și această împotrivire le fu cu putință numai din pricina munților ce-i apăra. Mai avem o indicațiune că Agatirșii trebuiau să locuiască departe de Dunăre, în faptul că popoarele din Tracia, de pe malul drept al fluviului, aveau despre niște împrejurări, pe care le vom vedea că se referă la țara Agatirșilor idei foarte confuze. Ele spuneau că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ceva foarte anevoios. E ușor de a ținea minte că un râu se numește Bistrița; e mult mai greu însă a ști și a expune de unde izvorăște, încotro curge, în ce se varsă și alte împrejurări. Prin urmare cu toată indicațiunea greșită a lui Herodot asupra cursului râurilor Sciției, noi credem că Piretus al lui Herodot este Prutul, Tiarantos Siretiul și Ordessos, Argeșul. Herodot mai amintește însă într-un alt loc, reprodus și mai sus, un al patrulea râu al Sciției
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Geților și râul Maris, pe care Romanii transportară toate cele de trebuință pentru răszboi.» Țara Geților nu s-a întins însă niciodată în regiunea Mureșului sau a Tisei, ci a fost totdeauna în Valachia, încât și în Strabon avem aceasi indicațiune că râul Maris ar fi însenmând Oltul. Apoi vom vedea mai jos, la expunerea expedițiilor lui Traian, că acesta niciodată n-au atins malurile Mureșului, ci în a doua lui călcare a Dacilor au intrat în țara lor prin valea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
numele de pustia Geților, dat de Strabon regiunii dintre Istru si Boristene. Dacii din contra trebuiau să locuiască mai înspre apus și anume în partea muntoasă a țărilor din stânga Istrului, de la cataracte în sus, deci prin Banat și Transilvania. Aceeași indicațiune generală a locuinței Dacilor ne-o mai dă și Plinius care arată că «câmpia și șesurile sunt ocupate de Iazigii Sarmați, munții însă și pădurile până la râul Patissus, de Dacii cei alungați de Iazigi din câmpie.» Credem că acest loc
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aceasta arată și Constantin Porfirogenitul (sec. al X-lea) că «în țara Ungurilor ar fi mai multe lucruri, vechi și înainte de toate podul lui Traian (adică ruinele lui), la extremitatea Ungariei. Belgradul este la trei zile îndepărtare de această punte». Indicațiunea scriitorului grec deși cam generală, este totuși îndestulătoare pentru a arăta așezarea podului, din cauză că Porfirogenitul arată locul acestui pod ca la extremitatea Turciei adică a Ungariei, țară care nu s-a întins niciodată până la gurile Oltului și mai ales nu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nurorile, să zică "bună ziua, eu sunt cutare". Aglae înțelegea misiunea de soacră într-un chip foarte oneros pentru noră. Nora trebuia să rămână într-o stare de dependență continuă, să sărute mâna socrilor, să fie "așezată", să nu iasă din indicațiunile ei, să dovedească la tot pasul că știe să conserve sănătatea odraslei. Fiul, la rîndu-i, în schimbul unei îngrijiri permanente din partea mamei, nu trebuia să iasă de sub tutela ei. În fond, Aglae nu era supărată că Titi s-a însurat (în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
începute între Serbia și Turcia fiind favorabile, armistițiul va fi fără îndoială prelungit în caz când aceste negociațiuni nu s-ar termina până la 1 martie. {EminescuOpIX 328} În general situațiunea nu s-a schimbat. Până acum nu putem avea încă indicațiunile ce trebuie să rezulte din răspunsurile puterilor la circulara prințului Gorciacoff. Însemnătatea acestor răspunsuri va depinde de la turnura ce vor lua lucrurile la Constantinopol și de măsurile ulterioare la cari se va opri Rusia. [16 februarie 1877] PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]