66 matches
-
propria experiență corespunzătoare exploatării celor două tehnologii de producție de care dispun, adică nu ar fi putut exploata așa-numitele economii de experiență. 75. Odată ce s-a constatat că acordul în cauză este necesar în scopul obținerii beneficiilor, trebuie evaluată indispensabilitatea fiecărei restricționări a concurenței ce decurge din acesta. În acest context trebuie evaluat dacă restricționările specifice unui acord sunt în mod rezonabil necesare în scopul obținerii beneficiilor. Părțile la acord trebuie să demonstreze ceea ce susțin atât în legătură cu natura restricționărilor, cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168816_a_170145]
-
lit. c) a art. 5 alin. (2) din lege. Restricționările interzise de regulamentele referitoare la exceptările pe categorii sau identificate ca fiind foarte grave în instrucțiunile emise de Consiliul Concurenței sunt foarte puțin probabil a fi considerate indispensabile. 77. Evaluarea indispensabilității trebuie făcută în contextul actual în care acordul se aplică și trebuie să ia în considerare în special structura pieței, riscurile economice pe care respectiva înțelegere le presupune și scopurile urmărite de părți. Cu cât este mai incert succesul produsului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168816_a_170145]
-
ordinea abordării acestor condiții poate fi diferită. 37. În scopul unei abordări logice a condițiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege s-a considerat adecvat ca în elaborarea acestor instrucțiuni să se inverseze ordinea lor, astfel încât aspectele privind indispensabilitatea să fie analizate înaintea aspectelor privind efectele asupra consumatorilor. Analiza efectelor pozitive și negative ale unui acord asupra consumatorilor necesită evaluarea lor. Această analiză nu trebuie să includă efectele vreunei restricționări care nu a trecut testul indispensabilității și care, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168792_a_170121]
-
astfel încât aspectele privind indispensabilitatea să fie analizate înaintea aspectelor privind efectele asupra consumatorilor. Analiza efectelor pozitive și negative ale unui acord asupra consumatorilor necesită evaluarea lor. Această analiză nu trebuie să includă efectele vreunei restricționări care nu a trecut testul indispensabilității și care, pentru acest motiv, este interzisă de art. 5 din lege. 3.1. Principii generale 38. Art. 5 alin. (2) din lege devine relevant numai atunci când un acord între agenții economici restricționează concurența în sensul art. 5 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168792_a_170121]
-
de asemenea, și un efect de transfer de valoare de la consumatori la producători, de vreme ce conduce la creșterea prețurilor fără să producă vreo compensare pentru consumatori în cadrul pieței relevante. Mai mult, aceste tipuri de acorduri în general nu trec testul de indispensabilitate corespunzător condiției prevăzute la lit. c) a art. 5 alin. (2) din lege. 44. Orice afirmație conform căreia acordurile restrictive sunt justificate pentru că scopul lor este acela de a asigura condiții echitabile pentru desfășurarea concurenței pe piață este prin natură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168792_a_170121]
-
pozitive de natură calitativă. Distribuitorii specializați pot oferi servicii care sunt mai bine adaptate la nevoile consumatorilor, pot oferi livrări mai rapide sau sunt capabili să întrețină, într-un mod mai sigur, calitatea produselor pe parcursul lanțului de distribuție. 3.3. Indispensabilitatea restricționărilor concurenței 70. Potrivit condiției prevăzute la lit. c) a art. 5 alin. (2) din lege, acordurile dintre agenți economici nu trebuie să impună restricționări ale concurenței care nu sunt indispensabile obținerii avantajelor scontate a fi obținute în urma implementării acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168792_a_170121]
-
pot fi exploatate și dezvoltate mai departe. Se estimează că aceste economii vor reduce costurile de producție cu încă 5%. Producția acestei societăți în comun este valorificată de firmele A și B în mod independent. În acest caz, condiția de indispensabilitate necesită raționamentul dacă beneficiile ar fi putut sau nu să fie obținute în mod substanțial prin intermediul unui acord de licență, care ar fi fost mult mai puțin restrictiv, deoarece firmele A și B ar fi continuat să producă în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168792_a_170121]
-
propria experiență corespunzătoare exploatării celor două tehnologii de producție de care dispun, adică nu ar fi putut exploata așa-numitele economii de experiență. 75. Odată ce s-a constatat că acordul în cauză este necesar în scopul obținerii beneficiilor, trebuie evaluată indispensabilitatea fiecărei restricționări a concurenței ce decurge din acesta. În acest context trebuie evaluat dacă restricționările specifice unui acord sunt în mod rezonabil necesare în scopul obținerii beneficiilor. Părțile la acord trebuie să demonstreze ceea ce susțin atât în legătură cu natura restricționărilor, cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168792_a_170121]
-
lit. c) a art. 5 alin. (2) din lege. Restricționările interzise de regulamentele referitoare la exceptările pe categorii sau identificate ca fiind foarte grave în instrucțiunile emise de Consiliul Concurenței sunt foarte puțin probabil a fi considerate indispensabile. 77. Evaluarea indispensabilității trebuie făcută în contextul actual în care acordul se aplică și trebuie să ia în considerare în special structura pieței, riscurile economice pe care respectiva înțelegere le presupune și scopurile urmărite de părți. Cu cât este mai incert succesul produsului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168792_a_170121]
-
diversele restricționări verticale, si anume aceeași problemă de ineficientă poate fi rezolvată prin restricționări verticale diferite. Acest lucru este important atât timp cât efectele negative asupra concurenței diferă de la o restricționare verticală la alta și joacă un rol important în cazul discutării indispensabilității unei restricționări verticale în conformitate cu art. 5 alin. 2 din lege. ... 1.3. Reguli generale de evaluare a restricționărilor verticale (59) În evaluarea restricționărilor verticale din perspectiva politicii concurențiale, se pot formulă unele reguli generale: ... a) pentru majoritatea restricționărilor verticale pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143926_a_145255]
-
presupuse a fi sursa tuturor evoluțiilor culturale de până atunci. Chestionarea acestui mod de a gândi studiul istoriei a venit încă din secolul 19, din partea a patru filozofi ai istoriei: Hegel, Nietzsche, Droysen și Croce, care, în abordări diferite, susțineau indispensabilitatea muncii de selecție și interpetare a datelor în istorie, precum și cea de „umplere a golurilor” acolo unde datele oficiale nu sunt concludențe. Cu toții plasează istoriografia în zona artelor, iar o parte a muncii istoricului în zona artei dramatice.<a title
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
aceasta exceda, la acea vreme, preocupările lor care vizau prioritar matematica pură; competența lor se limita, era centrată pe fundamentele matematicii. Autorul revine în actualitate și urmărește problema în disputa platonism-nominalism, care are ca punct central așa-numitul argument al indispensabilități și care este în favoarea poziției platoniste, plecând de la rolul matematicii în știință. Autorul cărții scrie expres: "Ni se spune că trebuie să acceptăm un angajament ontologic față de existența entităților matematice deoarece o privire atentă asupra științei relevă faptul că cuantificarea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
argument arătând că una sau mai multe dintre premise sunt false." Cel mai cunoscut nominalist este H. Field, care a încercat o formulare nominalistă (fără nici un fel de referire la entitățile matematice) a teoriilor științifice, atacând premisa principală a argumentului indispensabilității: matematica este indispensabilă pentru știință. În continuare este expusă starea din filosofia științei, unde realismul structural, după Worrall, ar fi soluția care păstrează ce este mai bun din realism (adică "argumentul lipsei miracolelor", care, după realism, oferă cea mai bună
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pură" și să nu ia în seamă relația acesteia cu realitatea non-matematică. În disputa actuală din filosofia matematicii, lucrurile stau un pic altfel. Această disputa se dă între platoniști și nominaliști, iar punctul central îl ocupă așa numitul argument al indispensabilității. Acest argument susține o poziție platonistă în filosofia matematicii plecând de la rolul matematicii în știință. Ni se spune că trebuie să acceptam un angajament ontologic față de existenta entităților matematice deoarece o privire atentă asupra științei relevă faptul că cuantificarea peste
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care au încercat să respingă acest argument arătând că una sau mai multe dintre premisele sale sunt false. Poziția care a stârnit cele mai multe reacții a fost ce a lui H. Field, care lansează un atac împotriva premisei principale a argumentului indispensabilității: matematica este indispensabilă pentru știință. Pentru a respinge această premisă, Field își propune să arate că putem da o formulare nominalistă (i.e. fără nici un fel de referire la entități matematice) a teoriilor științifice. Ce se observă de aici este că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
unul dintre cei doi termeni ai relației. 4.7.1 Platonismul și problema aplicabilității În disputa actuală din filosofia matematicii lucrurile stau astfel: această dispută se da între platoniști și nominaliști, iar punctul central îl ocupă așa numitul argument al indispensabilității. Am văzut în 4.5.4. că găsim în filosofia științei două răspunsuri la întrebarea "ce sunt teoriile științifice?": viziunea sintactica și viziunea semantică. Ce ne interesează în continuare este viziunea sintactică. Aceasta favorizează o anumită viziune asupra confirmării științifice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nevoie pentru reprezentarea descoperirilor empirice; (2) rolul deductiv este nevoie de legi matematice pentru a infera concluzii non-matematice din acele asumpții non-matematice care au fost formulate cu ajutorul limbajului matematic. Plecând de aici, putem obține următorul argument pentru platonism: (1) Teza indispensabilității: entitățile matematice sunt indispensabile pentru teoriile noastre științifice. (2) Holismul confirmațional: evidența pentru o teorie științifică poartă asupra aparatului teoretic ca un întreg și nu doar asupra ipotezelor componente luate separat. (3) Naturalismul: trebuie să fim angajați ontologic față de toate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
angajați ontologic față de toate entitățile care sunt indispensabile pentru cele mai bune teorii științifice și doar față de acestea. (4) Concluzia: trebuie să fim angajați ontologic față de entitățile matematice 97. Acest argument este cunoscut în literatură ca argumentul Quine/Putnam al indispensabilității. În această formă el s-a aflat sub un atac constant din partea nominaliștilor, atac care a avut ca țintă în special premisa (2) (vezi Sober 1993 și Vineberg 1996). Există, însă, o variantă a acestui argument, propusă de Resnik (1997
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
atac constant din partea nominaliștilor, atac care a avut ca țintă în special premisa (2) (vezi Sober 1993 și Vineberg 1996). Există, însă, o variantă a acestui argument, propusă de Resnik (1997), în care nu se apelează la holismul confirmațional. Argumentul indispensabilității propus de Resnik se numește argumentul pragmatic al indispensabilității și este compus din două părți: (a) un argument pentru afirmația că dacă suntem justificați să tragem concluzii din și înăuntrul științei, atunci suntem justificați să luăm matematica folosită în știință
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
țintă în special premisa (2) (vezi Sober 1993 și Vineberg 1996). Există, însă, o variantă a acestui argument, propusă de Resnik (1997), în care nu se apelează la holismul confirmațional. Argumentul indispensabilității propus de Resnik se numește argumentul pragmatic al indispensabilității și este compus din două părți: (a) un argument pentru afirmația că dacă suntem justificați să tragem concluzii din și înăuntrul științei, atunci suntem justificați să luăm matematica folosită în știință ca fiind adevărată. Acest argument arată astfel: (i) În
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
noastră și, mai mult, o astfel de discuție ar avea o mică influență asupra acestei sarcini" (Colyvan 2001: 6). Oare chiar așa stau lucrurile? Shapiro este de altă părere. După el, "chiar dacă premisele sunt adevărate și chiar dacă argumentul Quine-Putnam al indispensabilității este convingător, este prea confortabil să lăsăm lucrurile la acest nivel... realistul trebuie să furnizeze o explicație a felului cum este aplicată matematica în știință" iar asta deoarece "prima premisă a argumentului este ea însăși un mister. Ce are a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a argumentului este ea însăși un mister. Ce are a face domeniul numerelor și mulțimilor cu lumea fizică studiată în știință?" (Shapiro 1997: 245). Eu cred că am putea merge chiar mai departe decât să-i acuzăm pe susținătorii argumentului indispensabilității de comoditate. Cred că putem argumenta că argumentul indispensabilității nu are nici o valoare dacă nu se răspunde la problema aplicabilității. Vorbim despre acest argument așa cum apare el la Colyvan, Garavaso (2005) afirmă că acesta nu este altceva decât o inferență
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a face domeniul numerelor și mulțimilor cu lumea fizică studiată în știință?" (Shapiro 1997: 245). Eu cred că am putea merge chiar mai departe decât să-i acuzăm pe susținătorii argumentului indispensabilității de comoditate. Cred că putem argumenta că argumentul indispensabilității nu are nici o valoare dacă nu se răspunde la problema aplicabilității. Vorbim despre acest argument așa cum apare el la Colyvan, Garavaso (2005) afirmă că acesta nu este altceva decât o inferență inductivă la cea mai bună explicație, iar asta deoarece
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
enunțurile matematice deoarece existența lor explică mai ușor de ce tratăm aceste enunțuri ca descrieri corecte ale obiectelor concrete și a proprietăților acestora (Garavaso 2005: 165). Dacă așa stau lucrurile, atunci, dacă introducem în discuție problema aplicabilității, putem arăta că argumentul indispensabilității nu este bun. Pentru asta nu trebuie decât să constatăm că ceea ce se urmărește prin el este să se dea un tip de argument al lipsei miracolelor pentru concluzia că entitățile matematice există, plecându-se de la un alt miracol: faptul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
98 să introducă în domeniul de entități a căror existență încearcă s-o justifice și obiectele matematice, arătând că același tip de argument care stabilește existența entităților teoretice, stabilește și existența entităților matematice. Pentru asta, el se folosește de teza indispensabilității. Dar această teză este la rândul ei un miracol. Deci, ce face platonistul este să înlăture un miracol folosindu-se de altul. Problema cu acest argument este că se pleacă de la o interpretare greșită a strategiei platonistului. Colyvan nu afirmă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]