232 matches
-
eliberarea către infinit, către indefinit, pe care o induce sentimentul inefabilului. Armonia formei este domeniul sensibilității, actul eliberării aparține intelectului. Certitudinea armoniei îmbinată cu certitudinea eliberării: acesta este motivul pentru care în crearea operei de artă este nevoie de participare indistinctă a sensibilității și a intelectului. Arta gânditoare este cea care constituie o plimbare filozofică prin semnificațiile existenței. Poetul imaginează și suprapune o altă lume "pe-astă lume de noroi", scrie Eminescu, "Înger palid cu priviri curate, ...Strai de purpură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ori doar mi s-a părut? Adineaori cobora amurgul, cețos pe vale, luminat aici pe deal de cerul roșu-violet al apusului, și iată că este seară de-a binelea! Dinspre pâlcul de cătină de pe marginea râpei, profilat ca o pată indistinctă pe zare, a pornit parcă un hămăit, sau un urlet înăbușit. Poate că fiara stătea la pândă și ne simțise în liniștea serii?... Ori nervii noștri întinși la maxim făceau să percepem exagerat și un simplu țârâit de greier? Pe măsură ce
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
pe care o simțeam, dar nu e nevoie, nu-i așa? Înainte de a vedea știam deja, ieșiserăm în larg. Am privit prin tambuchiu și ceea ce am văzut nu era deloc liniștitor: nimic, nimic, decât un imens orizont albastru, un albastru indistinct, de sus până jos, dintr-o parte în cealaltă, doar albastru, o imensitate albastră, un balans albastru. Aș minți dacă aș spune că m-am întrebat unde mă aflam, fiindcă, odată trecută toropeala, mi-am amintit imediat tot ce se
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
și publicat în Georgia Review), în sistem deconstructivist, reprezintă primul pas în jocul substituțiilor, un joc pe care Utterson și-l asumă integral atunci cînd se identifică cu "dl. Investigație". El este poeticianul disimulat, care încearcă descifrarea semnelor unui sistem indistinct, personalizat, depersonalizat și repersonalizat, într-o derutantă mișcare de structuri. Procesul acesta este sui-generis și nu altceva ne invită doctorul Jekyll să vizualizăm în legătură cu propria sa dedublare. În final, domnul Hyde scapă de sub controlul compoziției chimice și, implicit, de sub tutela
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
atracția, și atunci la revedere eros. Să conturăm însă mai precis viziunea lui Evola despre sexe. Potrivit filozofului italian, originea oamenilor se află în acel Unu divin despre care vorbesc dintotdeauna toate filozofiile tradiționale. Un Unu echivalînd cu o goace indistinctă în hotarele căreia sexele nu există decît sub forma potențială a unui androgin virtual. Grație acestei viziuni, creația omului nu va însemna decît despicarea unității inițiale și apariția unor jumătăți distincte cărora obișnuim să le spunem sexe. Sexele sînt rezultatul
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
despre frumos", excomunicînd limbajul în chestiune drept o erezie. Stînjenit de sintagma cu care operează contemporanul său, alcătuită din "cuvinte atît de globale": "problemele artei și ale literaturii", Streinu precizează că acestea ar putea fi luate în seamă, "în mod indistinct", exclusiv de cercetătorii obișnuiți a investiga fenomenele artei în combinațiile lor cu circumstanțe istorice, sociologice, psihologice etc. Să nu uităm cariera lor în limba de lemn a "realismului socialist"... Cu toate că utile și stimabile, studiile cu profil cultural nu instruiesc asupra
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
Autor straniu, inventator al unei limbi inspirate parcă de libertatea lui Rabelais, autor ce combină viziunea cosmică și materialitatea concretă a corpului, Novarina își găsește aici o extraordinară încarnare scenică. Pe spațiul de joc, plasat între spectatori, se agită personaje indistincte, neidentificabile, foarte obscure, ale căror cuvinte sunt acompaniate de o muzică la fel de stranie: dialog ce, permițînd trecerea de la cuvinte la sunete, ne antrenează într-o lume a originilor, o lume secretă a forțelor inițiale, a începuturilor. Un autor își descoperea
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
judecată de valoare - acestea două sunt, poate în mai bună măsură decât numeroase altele cărți. Numai cu acordul stăpânului Debutul Dianei Corcan pune - înainte de orice altceva - o problemă de stil. După zecile de debuturi ale ultimilor ani, în nici un caz indistincte, dar de bună seamă ancorate în limbaje reciproc traductibile (de la anarhismele lui Marius Ianuș la picturile Andrei Rotaru, trecând prin borcanele bine legate de Dan Sociu, prin insomniile lui Claudiu Komartin), această nefiresc de detașată înstăpânire asupra unui lupanar ne
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
nedrept compromisă a unor oameni. "Așa se face că asistăm zilnic, scrie d-na Carmen Mușat, la campanii de presă menite să compromită personalități incomode (dintr-un motiv sau altul) și să acrediteze ideea unei vinovății generalizate, a unei mocirle indistincte în care se scaldă deopotrivă călăi și victime, vinovați și nevinovați, ticăloși notorii și oameni cinstiți. "Toți o apă și-un pământ" pare să fie ideea pe care se întemeiază imundele campanii de presă care sporesc confuzia generală și distrug
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
anume bun-simț. Ei se duc „acasă în Gara de Nord“. Nu au o casă, Mitocanul se numește astfel și pentru că, la el, ulița, scara blocului sunt un fel de hol, o extensie a propriei locuințe. Aurolacii devin oarecum periculoși tocmai din cauza acestei indistincții. Dacă lucrurile pe care le fac acum s-ar petrece la ei acasă n-ar fi chiar așa îngrijorător. Ei au această dezinvoltură casnică într-un spațiu care îți impune unele constrângeri. Putem compara situația cu invazia unor popoare barbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ce mai încoace și-n colo, trebuiau s-o șteargă micuții, se fac nevăzuți împreună cu suita de la balcon. Nu putea să fie așa simplu, Părințele, și totuși era, am văzut-o cu ochii mei, se risipea și lumea, alte zgomote indistincte la distanță, trebuia să faci ceva, să ridici o ambuscadă, grenade, petarde, lume speriată, se auzea că vin tancuri, că se filma, cîtă diversiune, voiau să dispărem, le era atins scopul, să ne evaporăm cum se evaporaseră ei de pe acoperiș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
În vîrstă, cu ochii roșii, care arăta ca o bucătăreasă, ieși după el pe palier. — E Încă prea devreme, Henry, mult prea devreme. — A, Arthur... frumos din partea ta c-ai venit! Apoi se mistui În antreiașul Întunecos, devenind o siluetă indistinctă, În umbra unui orologiu vetust. — Poftim Înăuntru, zise femeia, cred că n-au să mai Întîrzie mult. Rowe o urmă, dar băgă de seamă că femeia lăsase ușa deschisă, ca și cum ar mai fi așteptat pe cineva. Se obișnuise, Însă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Ponchiroli Tocmai te pregătești să începi noul roman Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino. Relaxează-te. Concentrează-te. Îndepărtează de tine orice alt gând. Lasă lumea ce te-nconjoară să se acopere de o ceață indistinctă. Mai bine închide ușa; dincolo, televizorul funcționează tot timpul. Spune imediat celorlalți: „Nu vreau să mă uit la televizor!“ Dacă nu te aud, ridică vocea: „Citesc! Nu vreau să fiu deranjat!“ Poate nu te-au auzit de atâta zgomot; vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
continuarea unor vechi discuții. Își aruncă glume, unele piperate: - Spune drept, întunericul îți slujește ca nimeni să nu vadă cine vine la tine! Pe cine primești în camera din spatele magazinului când tragi oblonul? Aceste replici formează un zumzăit de voci indistincte, din care ar putea totuși să se ivească un cuvânt sau o frază hotărâtoare pentru ceea ce va urma. Pentru a citi cum trebuie, trebuie să înregistrezi atât efectul zumzăitului, cât și efectul intenției ascunse, pe care nu ești încă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
una, și a făcut ordine pe masă. Apoi a luat ziarul pe care i-l dăduse Bill Schneider și a privit iarăși, de astă dată cu lupa, fotografia articolului Însemnat de el. Inutil. Imaginea a devenit și mai tulbure, punctele indistincte până atunci nu i-au fost de nici un folos. Împreună cu grupul de douăzeci de indonezieni era, fără Îndoială, și un european. Se găseau Într-o celulă ori Într-o cameră Întunecată. Blițul Îi surprinsese pe câțiva, erau cu gura căscată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
întors capul într-o parte. La doar cincisprezece centimetri, unul dintre dictafoane se ridica asemeni unui obelisc miniatural, cu banda lui minusculă derulându-se de pe-o rolă pe alta cu un zumzet grav, înregistrarea auzindu-se ca o pălăvrăgeală indistinctă. Bucla conceptuală non-divergentă. Luxofagul înotase în curgerea ei și fusese luat de ape. Mi-am înfipt călcâiele bocancilor în dalele netede de gresie și am făcut un salt înainte pe podea, alunecând pe spate până ce-am ajuns în afara cercului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ce mai încoace și-n colo, trebuiau s-o șteargă micuții, se fac nevăzuți împreună cu suita de la balcon. Nu putea să fie așa simplu, Părințele, și totuși era, am văzut-o cu ochii mei, se risipea și lumea, alte zgomote indistincte la distanță, trebuia să faci ceva, să ridici o ambuscadă, grenade, petarde, lume speriată, se auzea că vin tancuri, că se filma, cîtă diversiune, voiau să dispărem, le era atins scopul, să ne evaporăm cum se evaporaseră ei de pe acoperiș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
un pește sau o muscă. Cu toate acestea, astăzi luăm în serios ceea ce Einstein, din cauza tendințelor panteiste, avea încă dificultăți să accepte: faptul că ordinea ("Cosmosul") și necesitatea sunt doar o parte a universului. O alta este dezordinea ("Haosul"), indeterminatul, indistinctul, cazualul, dovedit de întreaga dezvoltare a cosmosului și în special mecanica cuantică pe care Einstein o refuzase tocmai din acest motiv. Oricine cunoaște admirabilele progrese ale științelor naturale din ultimile două secole începând cu Kant nu poate decât să se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu nenumărate interjecții, încât erau gata să-ți perforeze timpanele. Sunt sigur că măcar până prin clasa a patra vorbeam exact așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu straniele rămășițe lexicale din perioada școlii Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
lumi este moftangiul Mitică. De unde știm că este un infantil tipic? În primul rând pentru că n-are vârstă. Ca și Peter Pan, Mitică „nu e nici tânăr, nici bătrân nici frumos, nici urât, nici prea-prea, nici foarte-foarte", pe scurt, este indistinct, arhetipic. Peter Pan, și el, „are aceeași vârstă mereu"... Copiii seamănă între ei până la confuzie. Tot așa este confundabil moftangiul Mitică, prototipul, cu infantilii Nae, Lache, Mache sau Costică. Ei există într-un veșnic prezent, nu evoluează precum caracterele adulte
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
lipsite de sarea și piperul prozelor bune, te ajunge un gînd de compătimire. Pentru naivitatea atît de incredibilă a unor copii pentru care stă lumea în loc, pentru dramele abia schițate, suspendate printre rînduri de-o evidentă melancolie a stilului, vaier indistinct, care nu se schimbă la bucurie, sau la tristețe, dar pe care liberi sîntem să le colorăm, atît de departe cum stăm de lumea lor, cu creioanele noastre. Iată un dialog: Cine-i ăla, papa? Un viteaz, Olguța. A furat
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
Scrise ici și colo, în mari orașe sau în spațiile feroviare dintre ele, versurile acestea nu erau cu nimic mai ocazionale decât ale unui sedentar de cursă lungă. În plus, aveau, fără a fi propriu vorbind turistice, un farmec coloristic indistinct. Între timp, locurile par să se fi înmuiat, mochetele - să se fi prăfuit, echipele - să se fi rearanjat. Iulian Tănase dă, de unul singur, o carte sub așteptări (iar așteptările mele se referă la subtila orație pe mai multe voci
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu nenumărate interjecții, încât erau gata să-ți perforeze timpanele. Sunt sigur că măcar până prin clasa a patra vorbeam exact așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu straniele rămășițe lexicale din perioada școlii Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
descompune precum efigiile roase de timp, de pe vechile monede. Caracterul (tradițional) irlandez a ajuns o poveste, daca nu, pur și simplu, o utopie. Bătrînele cronici ale presupuselor vitejii medievale s-au erodat, de-a lungul derulării unei istorii nespectaculoase, ajungînd indistincte. Poetul nu mai vrea să le descifreze, preferînd lăsarea lor în uitare. Poemul amintit sugerează, discret, aceasta perfida sucombare : „N-avem prerii/pe care să feliem seară un soare uriaș - peste tot ochiul se oprește în marginea strimta a cerului
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
sa, Georgette: „J' ai tant neigé pour que tu dormes". Este unul dintre marii scriitori pe care nu doar l-am citit, ci, cred, l-am și. meditat, contemplat, esențializat, cumva, în conștiința și sensibilitatea mea, zicându-mi că instinctul indistinct al sumbrei inspirații îi spusese sibilinicului poet ziua fatală - într-o joi ploioasă la Paris. („Adio, Champs Élysées, adio, ciudate raite pe stradela Luna; și nașterea mea pleacă, și moartea - împreună".) Deja damnat, profetic, în sincopatul dus-întors al respirației gâfâitoare
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]