1,115 matches
-
de cupole în formă de bulb de ceapă ale bisericilor bizantine mai vechi...” Este evident că permanentul dialog între Sofia și Heinrich se vrea nu doar o armonizare între Orient și Occident (acesta din urmă simbolizat de arheologul activ, bogat, individualist, nerăbdător, convins până la surzenie de propriile păreri - din păcate, destinul chiar a făcut ca Schliemann să moară surd), ci și între modul de a fi bărbat sau femeie, între tinerețe și bătrânețe, chiar și între sferele de interese economice și
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
mod paradoxal, începînd cu secolul al XIX-lea, acest "suflet interconectiv" a fost reintrodus în știință și literatura. În 1840, Faraday lansează ideea de cîmp electric și magnetic (magnetul "medieval" avea un suflet, și putea acționa de la distanță). Eroul romantic, individualist pînă în rărunchi, are un suflet care "crește," se revarsă în natură; omul și universul încep să-și răspundă unul altuia într-un mod msiterios. Poezia simbolista, românul proustian și apoi suprarealismul recreează prin puterea imaginației un univers sustras normativismului
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
și "nefilosofică" de care a fost vorba mai sus.) Culturile minore sînt "naturale" și "eterne", au nostalgia neschimbării și a anonimatului, boicotînd istoria, evoluția, individualismul, dizarmoniile și excesele. Așa ar fi cultura română. Culturile majore sînt nefirești, istorice, utopiste, progresiste, individualiste, tensionate și excesive. După părerea lui Noica problema aceasta (fie în termenii săi, fie în aceia ai lui Blaga) e sortită a rămîne nesoluționată și deschisă. Oricît ar părea de curios, căci chiar faptul de a o conștientiza reprezintă un
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
decan de facultate - "pentru că nu-și lasă salariile bune din Occident"... Iată, însă, unii s-au întors "acasă", sperînd să-și regăsească un rol util. Curînd ei au fost nevoiți a face cale întoarsă: intraseră în țesutul intern de intrigă individualistă care domnește în țară. 2) Bineînțeles, există dorința "să se revizuiască", dar "să nu se schimbe nimic"! În aceste împrejurări România pare a-și urma drumul unui slogan mai vechi: "oameni dintre noi, pentru noi". Elitele ucise în închisori nu
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
patriarhale a lumii, nu s-a despărțit vreme de multe secole, romanul e de așteptat că-și va șoca cititorii români (și rămîne de sperat că nu pe toți). Critica este realizată nu atît de pe poziții feministe, cît mai degrabă individualiste. Ceea ce pare a le interzice biserica tuturor celor pe care îi adună în jurul ei este dreptul de a decide pentru ei înșiși. Supunerea, umilința predicate drept cale către înălțare sînt denunțate cu sarcasm drept ficțiuni menite să justifice acumularea de
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
antipatică: România? Ea cum se vede? Încă și mai dificil de răspuns. Îmi pot imagina tot soiul de scenarii. O supraviețuire destul de amărâtă, de sărăcăcioasă și de izolată. O pierdere deplină a identității într-o universalitate apăsătoare. O abilă "descurcare" individualistă și localistă. Un joc regionalist cu amăgiri îndemânatice (pontic, central-european, balcano-levantin, estic?). Probabil încă vreo jumătate de duzină de opțiuni. Stagnarea momentană ("momentană" de peste 10 ani!!) pare tocmai un fel de evitare a oricărui scenariu de acest fel, pare o
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
comuniste și-a încetat apariția), s-a situat întotdeauna pe poziția apărării drepturilor românilor ardeleni. GabrielLe D’Annunzio Cu 140 de ani în urmă s-a născut scriitorul și omul politic italian Gabrielle D’Annunzio, reprezentant al decadentismului estetizant și individualist. A scris versuri, nuvele veriste, romane erotice, drame și memorialistică. A fost un precursor al ideologiei fasciste. Vineri, 14 martie Karl Marx Acum 120 de ani a murit filosoful și economistul german Karl Marx, întemeietorul comunismului științific, teoretician și conducător
Agenda2003-10-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280773_a_282102]
-
Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, declara la începutul acestei săptămâni că medicii sunt individualiști și nu se pot constitui în sindicate, iar reînființarea instituției pe care o conduce a fost impusă de către Uniunea Europeană și de către Consiliul Europei. Vicepreședintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR), Dan Perețianu, a reacționat, marți la spusele președintelui
Lupta între sindicat şi Colegiul Medicilor. Pereţianu îl face mincinos pe Astărăstoae () [Corola-journal/Journalistic/25892_a_27217]
-
modificată prin inițiativă a MS“, se arată într-un comunicat reacție la afirmațiile profesorului Astărăstoae. Profesorul Astărăstoae a susținut, în interviul acordat Agerpres, că medicii, prin matura meseriei lor, sunt individualiști și nu se pot constitui în sindicate. „Medicii sunt individualiști prin esența profesiei, este foarte greu să-i sindicalizezi, de exemplu. În toată lumea sindicatele medicilor, mai puțin câteva țări, cum este Israelul, Germania, în majoritatea țărilor sindicatele medicilor au un număr mic de persoane pentru că medicul este individualist“, spunea președintele
Lupta între sindicat şi Colegiul Medicilor. Pereţianu îl face mincinos pe Astărăstoae () [Corola-journal/Journalistic/25892_a_27217]
-
Medicii sunt individualiști prin esența profesiei, este foarte greu să-i sindicalizezi, de exemplu. În toată lumea sindicatele medicilor, mai puțin câteva țări, cum este Israelul, Germania, în majoritatea țărilor sindicatele medicilor au un număr mic de persoane pentru că medicul este individualist“, spunea președintele CMR. Reacția CFMR a fost aceeași ca și la prima afirmație contrazisă: „NU este adevărat!“„Peste tot în UE, și mai ales în vestul ei, există sindicate ale medicilor. Nu numai că ele cuprind medici salariați, dar există
Lupta între sindicat şi Colegiul Medicilor. Pereţianu îl face mincinos pe Astărăstoae () [Corola-journal/Journalistic/25892_a_27217]
-
ale medicilor. Nu numai că ele cuprind medici salariați, dar există sindicate ale medicilor cu practică independentă. Aceste sindicate sunt renumite, intră în contractare cu Ministerele și Casele de Asigurări din țările respective. Dacă prof. Astărăstoae consideră că medicii sunt individualiști, poate că cineva ar trebui să-l atenționeze pe dl. profesor că greșește: de mult timp, munca medicului se face în echipă ! Dar, cel mai ciudat la dr. Astărăstoae este schimbarea poziției cu privire la sindicate, când se știe că domnia sa a
Lupta între sindicat şi Colegiul Medicilor. Pereţianu îl face mincinos pe Astărăstoae () [Corola-journal/Journalistic/25892_a_27217]
-
și simplu și vezi tu după aceea ce-a ieșit? Textul de muzică e contribuția mea la un opus colectiv. E un efort de a mă acorda în intenții și trăiri cu muzicienii, de aceea e un act mai puțin individualist decît un poem „de citit”. Experiența mi-a arătat că textele de muzică trebuie să fie mai repetitive, mai suave, poate un pic mai diluate conceptual... într-un cuvînt - mai simple. Altminteri sună ciudat, sînt greoaie la cîntat și nu
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
Evenimentul Cincizecimii la „Faptele Apostolilor” arată acest lucru la modul cel mai concret. Existența lui Iisus Hristos vine în planul existenței noastre isorice, nu în mod abstract, după cum cred sectarii care tratează în mod teoretic cuvintele scripturii, într-o manieră individualistă, ignorând sensul și rostul comuniunii și al comunității. Duhul Sfânt este dătător de putere și de viață, determinând ființa noastră spre relaționare, spre împlinirea comunității, pentru că El este”comuniune”(Kinonia: 2 Corinteni 13,13). Prin Sfântul Duh ne naștem în
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
de primire a împărtășaniei o singură dată pe an? Cum a putut fi considerată "normă" orice îndepărtare de la ceea ce-ar putea fi nu mai mult decât o excepție? Cu alte cuvinte, cum a devenit înțelegerea Bisericii atât de profund individualistă, atât de detașată de învățătura Bisericii ca Trup al lui Iisus Hristos, atât de adânc contradictorie cu rugăciunea euharistică însăși: "iar pe noi pe toți, care ne împărtășim dintr-o pâine și dintr-un potir, să ne unești unul cu
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
statut de ne-împărtășiți al laicilor, l-au transformat într-o normă, aproape într-o "marcă comercială" a Ortodoxiei. Este într-adevăr un miracol faptul că influența combinată a acestei teologii sacramentale venită din Apus și a acestei pietăți extraecleziale, individualistă și subiectivă, nu a reușit eradicarea completă a setei și a foamei pentru Sfânta Împărtășanie, pentru o participare adevărată și nu una formala în viața Bisericii. În toate vremurile, dar cu precădere în era noastră tulburată și confuză, fiecare renaștere
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
un bagaj de cunoștințe declarative și procedurale vast, cu o personalitate care susține comportamente prosociale (ex. altruism/deschidere spre oameni/optimism/empatie, etc.). Aș vrea să văd niște cetățeni autonomi/independenți, capabili de o solidaritate socială formidabilă, generoasă, specifică societăților individualiste creatoare de instituții sociale moderne, dincolo de comunitatea colectiviștilor născută din siguranță în comun a unor cetățeni nesiguri pe ei (care în România a generat adesea ‘clanuri’ și ‘găști’). Toate acestea vor putea susține apoi o sănătate psihică și fizică bună
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
fost ușor sau greu să te integrezi în România? În cea mai mare parte, a fost ușor. Oamenii au fost foarte deschiși și prietenoși. A fost mai dificil pentru mine să accept un stil de viață diferit. Americanii sunt foarte individualiști și țin foarte mult la intimitatea lor. În România am fost surprins să văd cât de apropiați sunt oamenii între ei. Cum ți s-au părut românii? Toți oamenii pe care i-am cunoscut au fost mereu foarte calzi și
Un american în România: „Simțeam că mă îndrăgostesc în fiecare zi!” by Maritiu Ioana Adelina () [Corola-journal/Journalistic/81042_a_82367]
-
nevoia de a se război nici cu istoria literaturii, nici cu sărăcia tranziției, nici cu corupția politică actuală. Fără a fi „evazionist”, noul val - dacă se va cristaliza, într-adevăr, într-un curent de sine stătător - va fi mult mai individualist. Ceea ce e și normal într-un anume sens: generația anterioară redesenase limitele instituției literare postcomuniste, în care cei noi se pot înscrie acum firesc, fiecare pe cont propriu. Titlul volumului, destul de nefericit din unghiul expresivității, nu trebuie luat foarte în
Schimb de experiență by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4322_a_5647]
-
face în alte cazuri. Întinderea lor vrea să lase impresia că Underhill dezvoltă pe larg principiul pe care Nae Ionescu îl prezintă sintetic. Dar, la paginile respective, nu se găsește decât menționat în trecere că magia este o știință „profund individualistă“ (p. 127, 250, 252, 265), în contexte care au altă finalitate argumentativă. În schimb, Nae Ionescu deduce din cea de-a treia axiomă o serie de atitudini - „afirmarea individualității și reducerea întregii existențe la individ, reducerea problemei salvării, reducerea echilibrării
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
spre individualism valorizează inițiativa personală, dreptul la viața privată și la opinie al fiecăruia. O cultură de tip colectivist presupune un cadru de tip familie extinsă sau clan care îi protejează pe membrii organizației în schimbul loialității. Dacă într-o cultură individualistă scopul este să devii lider, într-o cultură colectivistă scopul este să fii membru al familiei. Culturile masculine sunt acele culturi focalizate pe per-formanță, bani, standarde materiale, ambiție etc. Prin contrast, culturile feminine sunt axate pe etica grijii și pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
voința, conceptul, forma, ideea, iar masa ar fi obiectul, substanța, realitatea. Ele sunt interschimbabile. Hegel descrie istoria ascendentă: de la un eu-voință sau spirit natural, impersonal, anorganic ori biologic, reflex, la un spirit personal, conștient de sine și de lume, dar individualist, până la un spirit care se ia în posesie, moral și altruist, terminându-și evoluția în Ideea Absolută, în frumusețe și bine, în Dumnezeu. Voința superioară e deasupra cauzalității și efectului, ținând totuși cont de ele, e liberă, imortală și incoruptibilă
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
vedere propriu, nealiniat, găsesc interesul și farmecul Jurnalului. Un român la Paris, cu articolul nehotărât făcând diferența, marcând individualitatea, respinge intrarea într-o categorie prestabilită, apartenența la un simbolic Românul sau un generic românii. Sunt încadrări resimțite ca apăsătoare de către individualistul nostru anarhist și exhibiționist, apropiat, ca structură, de "pesimistul exaltat" Cioran. El intră, bineînțeles, în diferite combinații, comitete și comiții, amiciții literare și rețele de solidarizare și acțiune. Citindu-i cu atenție cartea, observăm însă că de fapt diaristul e
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
la modul lovinescian, are în perioada postbelică buni continuatori în Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ion Pop, Alex Ștefănescu și alți câțiva, nu mulți, legați de un grup sau de o generație în curs de afirmare. De cealaltă parte sunt criticii individualiști, capricioși, polemiști, vedetiști, tip Paul Zarifopol sau G. Călinescu. În genul celui dintâi îl avem în deceniul șapte pe Al. Paleologu, în genul celui de-al doilea au vanitatea să se creadă mulți, într-un mod nejustificat. Acestea sunt personalitățile
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
nejustificat. Acestea sunt personalitățile care se văd, care se ridică deasupra unei epoci, care selectează valorile și impun o imagine în posteritate, imagine care rezistă multă vreme în canon și sinteze. O altă categorie o reprezintă criticii independenți (dar nu individualiști și vedetiști), instanțe conștiincioase, servile (sau mai bine zis serviabile) față de public și față de scriitori, triind fără odihnă valorile, cu două tipuri de atitudine (față de cărți), diferite ca exigență: una severă, dură, tăioasă în judecăți, tip Pompiliu Constantinescu, alta generoasă
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
gusta dulceața vieții și a gîndirii, ținînd calea de mijloc între toate extremele care nimicesc judecata și bucuria. Era un senzualist și un empirist, neîncrezător în științele pozitive, în metafizică și în religiile revelate, dar plin de încredere în finalitatea individualistă a existenței". Explicabil, Valéry îi provoacă lui Șerban Cioculescu o integrală satisfacție: "în ordinea poetică și filosofică, acest aparent sceptic e unul din cei mai ireductibili campioni ai intelectului (...) care se apropie mai curînd de spiritul voltairian decît de cel
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]