195 matches
-
culturile ce încurajează tendința individului de a fi motivat în primul rînd de scopurile și preferințele personale, articulînd la scara societății self-ul independent (Markus, Kitayama, 1998, apud Spector et al., 2001a, p. 817) și reprezintă expresia nevoii de autonomie. Individualiștii promovează exprimarea self-ului, gîndirea proprie, independența și realizarea personală. Individualismul este asociat cu relațiile de egalitate și rolurile flexibile, cu proprietatea privată. Pe de altă parte, colectivismul caracterizează culturile ce încurajează tendința individului de a se vedea și caracteriza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un scor înalt atît la alocentrism, cît și la idiocentrism, deși acestea pot să depindă și de cultură. S-a observat totodată că alocentrismul și idiocentrismul nu sînt corelate în lotul de colectiviști, dar sînt negativ corelate în lotul de individualiști. în general, în culturile colectiviste sînt aproximativ 60% alocentriști, iar în culturile individualiste, aproximativ 60% idiocentriști. Totodată, alocentriștii din culturile individualiste tind să se asocieze în grupuri, comuniuni, asociații etc., după cum idiocentriștii din culturile colectiviste tind să se simtă oprimați
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
punctele de vedere ale membrilor in-grupului). 8.3.2. Australia Țara din emisfera sudică este considerată alături de SUA și Canada un etalon al individualismului (Darwish, Huber, 2003, p. 48). în studiul lui Kagitcibasi și Berry (1989), australienii se evidențiază ca individualiști, apreciind în mod deosebit competitivitatea, încrederea în sine și libertatea. 8.3.3. Rusia Studii recente plasează Rusia între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în ce privește individualismul, asemănător observațiilor lui G. Hofstede (1994, p. 53). De exemplu, în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scos în evidență dinamica socială reală proprie culturii japoneze, care s-a dezvoltat, susține autorul, în principal datorită locuitorilor noncolectiviști din orașe. în același registru, s-a demonstrat că un principiu dominant al organizațiilor sociale japoneze (numit ie) favorizează antreprenoriatul individualist. Plecînd de la aceste evaluări contradictorii, Takano și Osaka (1999) au realizat un bilanț asupra studiilor privind individualismul/colectivismul japonezilor și au observat că grupul de referință cu care s-au comparat rezultatele obținute în majoritatea cercetărilor a fost cvasiexclusiv grupul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
expectanțele și valorile culturii (dependență manifestată în toate domeniile însemnate ale vieții, inclusiv în luarea deciziilor importante etc.). Cu toate acestea, cultura colectivistă pune accentul pe relațiile interpersonale, contrabalansînd prin nevoia de armonizare a raporturilor cu "celălalt" eventualul exces tipic individualist al autonomiei personale "cu orice preț". Copiii din culturile individualiste, așadar, sînt adesea lăsați să își aleagă singuri un mod de a trăi, un mod de a fi, după ce, în prealabil, le-au fost schițate niște reguli generale, pe care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii sînt educați să fie conformiști și dependenți (Triandis, 1995). în ultimii ani s-au publicat foarte multe studii care examinează dinamici sociale prin grila de lectură a acestor patternuri culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că, pe măsură ce înaintăm în vîrstă, valorizăm din ce în ce mai mult stabilitatea relațiilor sociale, devenind mai colectiviști. 8.6.2. Autopercepția Analizînd mecanismele autopercepției în două culturi diferite una colectivistă (Japonia) și una individualistă (Statele Unite ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în cultura colectivistă ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile date de subiecții japonezi au relevat informații despre ei, ca parte a unor relații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
jur. Răspunsurile date de subiecții japonezi au relevat informații despre ei, ca parte a unor relații, iar răspunsurile americanilor au cuprins strict informații despre propria persoană (Lebra, 1984, apud Triandis, 1995). Colectiviștii se autopercep în mod realist, cunoscîndu-și limitele, în vreme ce individualiștii au autopercepții mai puțin realiste, în sensul unei supraestimări autoreferențiale. Conform concluziilor studiului lor, Markus și Kitayama (1991) au descoperit c\ americanii au o tendință foarte puternică spre a se caracteriza în termeni ce privesc atributul de "falsă unicitate". Aceștia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualiste în studiul amintit, declară că au mai multe calități decît defecte, respectiv "se văd" ca aparținîndu le o serie de atribute pozitive, excluzînd implicit în definirea de sine atribute negative. Toate aceste aspecte duc la concluzia că, în general, individualiștii au o stimă de sine mai ridicată în comparație cu colectiviștii (Triandis, 1995). Un alt aspect legat de stima de sine privește modul în care o asemenea dimensiune-resursă se articulează în luarea deciziilor: aceasta este mai scăzută în cazul celor din culturi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
luarea deciziilor: aceasta este mai scăzută în cazul celor din culturi colectiviste. De asemenea, un aspect important în percepția de sine este focalizarea pe eșec sau succes. Fenomenul evocat este legat de factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură criticism în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice atribuirile interne. Ei caută și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură criticism în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice atribuirile interne. Ei caută și solicită informații care să confirme atribuiri interne dezirabile, în timp ce colectiviștii sînt preocupați și au o mare sensibilitate față de devierea de la norme (Triandis, 1995, p. 71). 8.6.3. Atribuirile Individualiștii atribuie precumpănitor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice atribuirile interne. Ei caută și solicită informații care să confirme atribuiri interne dezirabile, în timp ce colectiviștii sînt preocupați și au o mare sensibilitate față de devierea de la norme (Triandis, 1995, p. 71). 8.6.3. Atribuirile Individualiștii atribuie precumpănitor cauze interne evenimentelor, au un locus of control intern, iar colectiviștii sînt, în majoritatea cazurilor, externaliști (Morris, Peng, 1994). Individualiștii sînt supuși în mai mare măsură, în viziunea lui Bond și Smith (1994), "erorii fundamentale de atribuire", prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
preocupați și au o mare sensibilitate față de devierea de la norme (Triandis, 1995, p. 71). 8.6.3. Atribuirile Individualiștii atribuie precumpănitor cauze interne evenimentelor, au un locus of control intern, iar colectiviștii sînt, în majoritatea cazurilor, externaliști (Morris, Peng, 1994). Individualiștii sînt supuși în mai mare măsură, în viziunea lui Bond și Smith (1994), "erorii fundamentale de atribuire", prin accentuarea rolului cauzelor interne în explicarea comportamentului "celuilalt", o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent în comparație cu colectiviștii. 8.6.4. Cognițiile Individualiștii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Individualiștii sînt supuși în mai mare măsură, în viziunea lui Bond și Smith (1994), "erorii fundamentale de atribuire", prin accentuarea rolului cauzelor interne în explicarea comportamentului "celuilalt", o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent în comparație cu colectiviștii. 8.6.4. Cognițiile Individualiștii sînt preocupați în mai mare măsură de propriile nevoi, dorințe, idei, drepturi, capacități. Colectiviștii manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru consistență
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din culturile individualiste se autoevaluează ca fiind mai flexibili (accentul e pus pe atitudini, personalitate, drepturi stabile) și privesc "natural" mediul social ca schimbător (de exemplu, dacă nu "le place" locul de muncă, îl schimbă cu mai multă ușurință decît individualiștii) (Triandis, Suh, 2002, p. 141). Lotul din Asia de Est face în mai mare măsură atribuiri dispoziționale decît lotul vestic. Choi, Nisbett și Smith (2000), precum și Nisbett și colaboratorii (2001) au constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să activeze cel mai mare nivel de motivare intrinsecă și performanță. 8.6.6. Emoțiile Emoțiile colectiviștilor sînt centrate pe ceilalți și sînt de scurtă durată (se mențin atît timp cît ei se află în situația respectivă), iar în cazul individualiștilor, sînt centrate pe ei înșiși și sînt de lungă durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și individualiști pare a fi diferit. într-o serie de studii realizate de Kitayama și colaboratorii (1995) și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai largă de trăiri afective, atît pozitive, cît și negative. Totodată, emoțiile exprimate în culturile colectiviste tind să fie subsumate relațiilor întreținute și sînt percepute ca reflectînd statutul acestor relații. în plus, diferența între conținutul emoțiilor și importanța pe care individualiștii și colectiviștii o atribuie experiențelor lor emoționale ca întreg par să difere. De exemplu, Suh și colaboratorii (1998) au evidențiat că emoțiile sînt predictori puternici pentru satisfacția în viață în culturile individualiste, în timp ce pentru culturile colectiviste predictori mai influenți se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
încurajată exprimarea sentimentelor negative cu scopul de a se distanța de cei din out-grup (Matsumoto, 2007). 8.6.7. Conceptul de sine și stima de sine. Identitatea socială Pentru colectiviști, identitatea are sens și este definită în relație cu ceilalți. Individualiștii își bazează identitatea pe propriile experiențe și pe propria persoană. în ceea ce privește conceptul de sine, Parkes, Schneider și Bochner (1999, p. 378) au evidențiat cum, pentru subiecții din culturile colectiviste, acesta derivă din identitatea grupală și relațiile cu ceilalți, care nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din culturile colectiviste, acesta derivă din identitatea grupală și relațiile cu ceilalți, care nu pot fi separate de situații și contexte particulare. în literatură, acest concept de self a fost denumit "self interdependent". Green și colaboratorii (1997) au remarcat că individualiștii și colectiviștii au surse diferite de stimă de sine: succesul și realizările personale față de valorile legate de familie, respectiv realizările de grup. 8.6.8. Starea de bine psihologică Indivizii din culturile individualiste au în general o stimă de sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căsătorie, ca urmare a asumării unor roluri prescrise (precum în India). Pentru cei din culturile individualiste, apartenența la un grup trebuie cîștigată (Triandis, Suh, 2002, p. 143). Colectiviștii își dezvoltă rareori abilitățile necesare pentru a intra în noi grupuri, spre deosebire de individualiști: aceștia stabilesc de obicei cu repeziciune relații cu "celălalt" diferit, care durează pe termen lung. în ce privește relațiile în cadrul in-grupului, individualiștii au o tendință mai pronunțată de a avea contacte cu cei din in-grup decît colectiviștii, dar acestea sînt superficiale, cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trebuie cîștigată (Triandis, Suh, 2002, p. 143). Colectiviștii își dezvoltă rareori abilitățile necesare pentru a intra în noi grupuri, spre deosebire de individualiști: aceștia stabilesc de obicei cu repeziciune relații cu "celălalt" diferit, care durează pe termen lung. în ce privește relațiile în cadrul in-grupului, individualiștii au o tendință mai pronunțată de a avea contacte cu cei din in-grup decît colectiviștii, dar acestea sînt superficiale, cu implicare și intimitate între membri reduse, pe cînd colectiviștii își fac mai puțini prieteni noi, dar relațiile lor sînt mult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de trei persoane) și se întrunește des. Astfel, în timpul recreerii, subiecții din culturile colectiviste tind să angajeze activități în comun cu membrii familiei și prietenii, în timp ce subiecții din culturile individualiste tind să angajeze activități individuale. Grupul de recreere tipic pentru individualiști are alcătuire variabilă, este cel mai adesea redus (două sau trei persoane) sau foarte mare, iar prilejurile reale de intercunoaștere autentică sînt rare. De altfel, cocktail party a fost inventat de individualiști! 8.6.10. Codurile de comunicare în culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
angajeze activități individuale. Grupul de recreere tipic pentru individualiști are alcătuire variabilă, este cel mai adesea redus (două sau trei persoane) sau foarte mare, iar prilejurile reale de intercunoaștere autentică sînt rare. De altfel, cocktail party a fost inventat de individualiști! 8.6.10. Codurile de comunicare în culturile colectiviste cea mai utilizată este comunicarea indirectă și protocolară, considerată a da prestanță persoanei (Holtgraves, 2008). Lin (1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 143) a semnalat faptul că ambiguitatea în comunicare poate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
143) a semnalat faptul că ambiguitatea în comunicare poate fi utilă în culturile caracterizate prin colectivism vertical, cum ar fi China, în timp ce comunicarea directă poate fi chiar sancționată. în timpul comunicării, indivizii culturilor colectiviste folosesc frecvent formula verbală "noi", pe cînd individualiștii folosesc pronumele "eu". în culturile verticale întrebuințarea cuvintelor este diferită în funcție de statutul persoanei cu care se vorbește. Aceste diferențe în utilizarea cuvintelor nu este frecventă în culturile orizontale. De fapt, limbajul utilizat de indivizii din culturile colectiviste adesea nu necesită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în funcție de statutul persoanei cu care se vorbește. Aceste diferențe în utilizarea cuvintelor nu este frecventă în culturile orizontale. De fapt, limbajul utilizat de indivizii din culturile colectiviste adesea nu necesită folosirea pronumelor "eu" și "tu" așa cum se întîmplă în discuția individualiștilor (Kashima et al., 2002). 8.6.11. Etica implicită Se consideră că există trei coduri morale potențiale, care se referă la: comunitate, autonomie și divinitate. Codurile ce țin de comunitate sînt importante în mod deosebit pentru membrii culturilor colectiviste, în timp ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]