48 matches
-
la suflet, don Parodi, da a doua zi după esplozie, ne-a stricat pacea o streche care au Îmbulinat-o toți ăi de le place chiolhanele. Ușor dă zis, greu dă trăit: Zarlenga și Musante s-a certatără! Mi se rupe inema dă scandalu dân Noul Imparțial. Dă când un turc scundac, dotat c-o juma dă foarfecă și grohăind ca porcu, s-a scăpat, chiar nainte dă lăturile dă la stingere, față cu Tigru Bengolea, boșii Înterzic beton orice gâlceve și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-mi tăiau retragerea. Ochii mei, cețoși dă ce-o Îmbulinasem la ora aia, păstrează În glagore o scenă mai tare ca Lorusso. Pă Zarlenga Îl acoperea Napaleonu pă juma, da pă grăsunica de Juana Musante am devorat-o după pofta inemii cu vizualii; iera cu hălățoiu roș și șlapii cu pufuri și mandea a trebuit să mă las pă unu dă la 0,95. Limardo, negru și amenințător ca noru, s-a pus drept la mijloc. Unu mai mult, altu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Calvaru care, chiar dacă te dotezi cu Încă o roată, tot n-ai să scapi fără să ți-l bag În urechi, s-a pornit când don Alejandro aproape să căpătuise În gheba unei haine dă pele, că-l mânca la inemă să să ușchească În La Plata. Un bigot venise să-l ia și l-am văzut ducându-se Încliftat ca vicleimu la congresu biblicilor dân salonu dă cinema Dardo Rocha. Din ușă mi-a strigat să-l aștept lunea ailantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
șteam bambină corajoasă, am vrut să-mi facă pă voie fără somație, care să-i alung pă bune bolnăvicioasele scălâmbăieli. Mi-am amintit pă loc dă tata, care m-a catapultat dân luntre, da nu m-am lăsat prostit la inemă. Ca să n-o mâhnesc la supărare, m-am dus cu ea până unde pornea scara ș-am bunghit-o cum cobora bățoasă și căpoasă cu spume, precum soldățelu-țintă dă la tragerile dă tir dân iarmaroc. Cobora jos cu ochii Închiși și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă la lata la quinta și dă la quinta la măidan, unde crește Ghiță-n burdihan. Carvazică, să nu mă rătăcesc În ififleli, am ajuns la Burzaco și-am coborât fix În gară. Pă zău meu și cu mâna pă inemă că n-am avut nici baremi o presimțire că ce m-aștepta În seara aia așa năpușitoare. Mă Întrebam pă rând, da cu a mai mare ileganță, că cine mi-ar putea fredona că aici, taman În Burzaco, mandezu o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dracu gol, am luat II, adică, am luat-o la picior pân cvartal până la domiciliu lu meșteru pretenar. M-am Împlementat ca dulău În ogeac la iel, că ușa lu conu Zalduendo, monșerule, iera mereu crăpată, cum Îi iera și inema. Nici urmă dă găzdoi! Ca să nu fi mers pă daiboj, m-am pus să aștept un firfiric, să nu tre să plec fără somație. Lângă săpunera de la leghean și garafă iera un maldăr dă terfeloage care m-am Îndrăznit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acuma dă În cârca lu clubu Uniunea Sportivă și nainte dădea la un câmp dășchis. Maestru s-a negat cu politețuri inorme la proiectu meu dă pescuit și a recitat, cu bunătatea soverană a lu ăl care-și ascultă propia inemă la toate orele, că nu-i trebea destracții dă când Supremu Îi dase probe așa dă pă bune. Cu riscu să rămâi ca ploșnița, i-am zis să-mi esplice conceptile; cu ibricelu vișină putredă În ghiară, vizionaru mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
țapăn ca o bască peste lume, iar io am tras nădejde că o să fie al nost pentru vecii vecilor, cum iera mai nainte stelele și azuru. Da peste un moment, nici urmă n-a rămas din toată rotiseria. Vai de inema mea, nici adio nu mi-am luat dă la don Wenceslao. Am mers juma dă leghe dă izlazuri cu cracii dârdâind ș-am intrat ca-n șvaițer În hanu gării, unde am cinat c-o poftă c-ar fi tret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a șparlit ălea două bătrâne juma dă pesos, să mi se deie napoi și valoarea la furt și să faceți să cază codu cu toată greutatea pă netrebnicu ăla josnic. Petițea mea iera semplă, ca orice melodie zmulsă de la o inemă mare, da Vicele, care ie un amărunțit și-i place să bată câmpii, mi-a venit cu Întrebări cu totul aiurea dă subect și pen’ care, sincer să fiu, mandea nu ieram gata. Ca să nu merg mai departe cu paregzamplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să Împlinesc poronca coștiinței mele. A doua zi, Farfarello m-a primit cu un surâs glacear. Io am bănuit că Îi iera frică să nu vin să-l sâcâi cu cinebijuteria. Cu aia, i-am luat luat peatra dă pă inemă. — Domne, i-am zis, vin ca domn să scuip o trosneală. Ai să socoți singur cât face; În ăl mai rău caz, mă consol pă jumate cu siguranța că mi-am făcut datoria. Mă inspiră, Îți sunt veridic, pruritu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și ăl mai mărginit să prinde În câteva zile că, dacă e apsente distracțiile, frica dă rădăcini; așa că, riscând totu sau nimic, am ieșit În stradă pă socoteala mea. Am umblat razna la voia Întâmplării. Pă loc, am ginit cu inema la gură că ieram vizavi la Departamentu Central dă Gabori. Nu mi-a ajunsără ăia doi craci să găsesc azil În prima tunderie unde, fără să mai știu ce ziceam, am cerut să-mi radă barba falsă. Frizeru iera chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ia bâțu. D-acilea a pornit pă bune Încurcătura. Niciodată n-am vorbit d-asta cu nimenea, da ie alceva cu tine, care vii dă așa dăparte, care pentru mine nici nu ezistă, ce să-i faci. Îți deschid larg inema, ca să scurmi În ea după pofta ta. — Ești pă puntu să-mi oferi ceva inedit?, l-am Întrebat. — O să fii primu și ultimu care să auză ce-ți spui azi. Omu tre să să defuleze odată ș-odată. Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
viață a poetului, elevii sunt priviți cu simpatie, dar și cu un soi de melancolie dureroasă. Chiar dacă uneori cuvintele pot să șocheze, mesajul poemului este unul cât se poate de diafan: "Elevi cu unghiile murdare/ Și cu dezordini grave-n inemi,/ Ce desenați pe garduri pule/ Și pizde, ne'nțeleși de nimeni,// Voi, fumătorii din closete,/ Veșnic căzuți la matematici,/ Cu visurile -n debandadă/ Pe globii ochilor extatici,/ Înzăpeziți de vreo femeie/ În sâni rotunzi ca Polul Nord,/ Sarcastic rași în cap
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
spre mine Și să-mi hii, Doamne, cu bine. Și la ce zi te-oi striga-te, Să-mi auz de greutate, Că-mi trec zilele ca fumul, Oasele mi-s săci ca scrumul. Ca nește iarbă tăiată M-este inema săcată, Că stă uitată de mine, Ce-am gătat să mănânc pâine. De suspinuri și de jele Mi-am lipitu-mi os de piele. De-atocma cu pelecanul, Prin pustii petrec tot anul... (Dosoftei, Psaltirea în versuri) 1.Scrie doi termeni
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mai limpede, ideile și sentimentele sunt exprimate mai puternic, dar autoarei i se reproșează și acum indecizia stilistica (Cezar Ivănescu). Poemele se intitulează Rană de somn, Stea orfica, Trup înflorit și prezintă, ca o noutate, preferință pentru cuvântul învechit („novembre”, „inemi”). SCRIERI: Nordice, București, 1971; O tăcere adaos, pref. Mihai Beniuc, București, 1975; Poeme, București, 1977; Solăria, București, 1982; Oră de taină, Oradea, 1997. Repere bibliografice: Dan Mănucă, De la o lună la alta, ÎL, 1966, 11, 1967, 3; Paul Dugneanu, „O
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
Spirit. Te-aș ruga însă să-mi dai voie să-ți citesc actul de danie întocmit de Gavril Movilă voievod la Târgoviște în 12 feb. 1618 (7126): „Gavril Movila voievod a toată Tara Românească și cu preaiubiții și dintr-o inemă frații mei Petru voievod’ și Ion voievod și Moisi voievod, fii marelui prebunului răposatului Simeon Movila voievod, nepoții răposatului Eremii Movila voievod. Facem știre tuturor...cum noi...ne-am milostivit și am dat și am miluit sfânta mănăstire a noastră
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ia seama mai bine/la faptele lui.” (L. Blaga, p. 296) $genitiv; determină un substantiv$$, „Și mi-s dragă mie însămi, pentru că-i sunt dragă lui. (M. Eminescu, I, p. 80) șdativ; determină o expresie verbalăț; „De dorul lui și inema și sufletu-i se împle.” (Ibidem, p. 167) șgenitiv; are regent substantivul sufletulț, „Tot alte unde-i sună aceluiași pârău.” (Ibidem, p. 127) șdativ: are ca regent verbul sunăț; Am renunțat la toate cărțile folositoare lui., șdativ; are ca regent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câți și ca și obligatorie la pronumele care, când dezvoltă sens separativ și se întrebuințează anaforic: Care dintre ei a ajuns până la capăt? Pronumele interogative intră în structura propozițiilor interogative directe parțiale: „Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?” (M. Eminescu, I, p. 15) În propozițiile interogative retorice, pronumele interogative corespund, semantic, unor pronume negative: „Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?” (M. Eminescu, I, p. 151), „Cine e nerod să ardă în cărbuni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atribut circumstanțial și complement predicativ: • complement (direct, indirect, de agent): „Eu sunt acel pe care l-au visat,/ L-au căutat și-au vrut să-l născocească.” (T. Arghezi, I, p.101), „Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?” (M. Eminescu, I, p. 115); • complement corelativ (sociativ): L-am văzut cu cine merge el de obicei.; • circumstanțial (temporal, spațial, cauzal, condițional); „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă/Prin care trece albă regina nopții moartă.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exterioară realizată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Mitropolitul Dosoftei, către sfârșitul secolului al XVII-lea, într-o scurtă cronică închinată domnilor Moldovei a alcătuit următoarele versuri: Pentru Ștefan acel Bun ce-au bătut războaie, De-au făcutu-ș de toate inemii spre voie. Prin ținuturi prin toate să văd a lui semne Mânăstiri și beserici ce-au fapt fără lene. Că numai prin sate și pre la orașe, Ce și prin munț și-n codrii lui Hristos sălașe Ce-au făcut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
solemn, îngroșându-și vocea: "Gheorghiță Amarandei! Pentru vitejie! Să-ți fie ocină dreaptă! Ție și urmașilor tăi, în vecii vecilor!" Și, când m-o strâns la pieptu' lui și m-o bătut pe schinare, mi s-or muiet chișioarele, că inema o luase la sănătoasa! Trăi-l-ar Dumnezău! Că pe Domnu' Ștefan îl doare inema și pentru noi, prostimea... Gheorghe împinge cu piciorul trupul unui ienicer ce horcăia alături chinuindu-se să-și dea duhul: Mișcă păgâne! Ocupi o bucățică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
urmașilor tăi, în vecii vecilor!" Și, când m-o strâns la pieptu' lui și m-o bătut pe schinare, mi s-or muiet chișioarele, că inema o luase la sănătoasa! Trăi-l-ar Dumnezău! Că pe Domnu' Ștefan îl doare inema și pentru noi, prostimea... Gheorghe împinge cu piciorul trupul unui ienicer ce horcăia alături chinuindu-se să-și dea duhul: Mișcă păgâne! Ocupi o bucățică de Moldovă cu hoitu' tău împuțit! Nu țî-i rușâne?! se stropșește Toader la el. Lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
refuzându-i deci platonismul. Remarcă bogăția și varietatea rimelor din lirica eminesciană. Potrivit criticului, originalitatea acestor rime este indiscutabilă. El însuși identifică trei tipurti de rime: a) rime noi , rezultate din rimarea unui cuvânt întreg cu altul prescurtat; sine-mi”/ „inemi” /„suie” cu „nu e”).). b) Rime surprinzătoare, în care rimează un cuvânt obișnuit cu unul prozaic, neliterar - („nalte” cu „încalte”) c) Rime rezultate din rimarea unui substantiv comun cu unul propriu („zid” cu „Baiazid”/ „oaspe” cu „Istaspe”). Observă că poetul
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]