48 matches
-
ci verbul, prin intermediul raportului sintactic de subordonare; pe de altă parte, și alte componente morfologice ori sintactice (subiectul) ale propoziției pot impune restricții ori sînt determinate de funcții. Singura funcție pe care o antrenează predicatul ca urmare a raportului de inerență este cea de subiect. Pentru a formula o definiție adecvată este necesară operarea cu distincția predicat tip/predicat analogic derivată din dihotomia propoziție tip/propoziție analogică, stabilită pe baza legăturii dintre limbă și gîndire, întrucît corespondența dintre judecată și propoziție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a vorbitorului, propoziția fiind din perspectiva analizei structurii de suprafață tot una analogică, părțile principale de propoziție existînd în structura de adîncime. De aceea, realizarea tipică a predicatului se definește ca partea principală de propoziție care, intrînd în raport de inerență cu subiectul, face o comunicare despre conținutul semantic al acestuia. Predicatul exprimat prin verbe la diateza impersonală (plouă, ninge, se înserează etc.), cu subiect zero, prin adverbe predicative, care nu sînt compatibile cu un subiect la nivelul propoziției, și prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conținutul semantic al acestuia. Predicatul exprimat prin verbe la diateza impersonală (plouă, ninge, se înserează etc.), cu subiect zero, prin adverbe predicative, care nu sînt compatibile cu un subiect la nivelul propoziției, și prin interjecții, la care expresia raportului de inerență cu subiectul este blocată de natura neflexibilă a interjecției predicative, nu admite o astfel de definiție. Nici realizarea propozițională a unui fragment al predicatului nu constituie obiectul definiției amintite, întrucît raportul sintactic desfășurat la nivelul frazei între propoziția predicativă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
neflexibilă a interjecției predicative, nu admite o astfel de definiție. Nici realizarea propozițională a unui fragment al predicatului nu constituie obiectul definiției amintite, întrucît raportul sintactic desfășurat la nivelul frazei între propoziția predicativă și regenta ei nu este unul de inerență, ci de subordonare, numele predicativ avînd un corespondent semantic la nivelul frazei. Din perspectiva sintaxei grupurilor, predicatul reprezintă, de regulă, centrul unui grup verbal, centru capabil, semantic, de a atrage argumente și, sintactic, de a se combina cu complemente cărora
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fi și un actant (pacient) inanimat, realizat printr-un substantiv care desemnează un obiect, dar poate fi și un substantiv deverbal. În gramaticile de orientare structuralistă se subliniază trăsăturile formale ale subiectului concretizate în restricțiile de natură morfologică declanșate prin intermediul inerenței, restricții ce impun alegerea formei cazuale a acestuia (în principiu, un nume în cazul nominativ) și, simultan, orientează selecția formei verbului-predicat în acord cu subiectul (acord gramatical în număr și persoană, eventual, în gen). Un argument al structuraliștilor, în favoarea considerării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și dialectică (sau originea acestora), nu mai poate avea semnificație doar în orizontul cunoașterii constituite și acreditate; căci tocmai ea determină cunoașterea, fiindu-i acesteia condiție de posibilitate, fiindu-i "element" constitutiv, din lăuntru, ceea ce, în limbaj kantian, ar corespunde inerenței din însăși structura analiticii și dialecticii. Dar deja diferența fenomen aparență este înconjurată de anumite "anticipații" precomprehensiuni, prejudecăți, "reprezentări" pe care însuși discursul de până aici le-a îngăduit. Poate și din acest motiv, orizontul în care se va ivi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
predicatul, înțeleasă în specificul ei, este, totuși, integrată "ân categoria raporturilor de determinare sau de subordonare, deși acest raport se găsește într-o situație destul de deosebită: determinarea dintre subiect și predicat este oarecum reciprocă, ea are asepectul unei corelații de inerență, ceea ce se oglindește și în modul de definire a părților de propoziție respective."( vol.II, 1963, p.79). În Sintaxa frazei, cele două funcții sintactice sunt intepretate în interiorul raportului de subordonare, concomitent cu susținerea suspendării corespondenței dintre părțile de propoziție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat este determinată de însuși procesul de elaborare și funcționare a enunțului lingvistic, prin încărcarea unităților lexicale implicate în dezvoltarea unei sintagme, cu sensuri gramaticale, în desfășurarea funcției actualizatoare a predicației. În plan semantic, relația este de implicare reciprocă (sau inerență). Înscrierea nivelului lexical al limbii în nivelul sintactic se realizează prin predicație, funcție care, atribuind unui verb calitatea de predicat și prin acesta, unui nume (pronume etc.) pe cea de subiect, dezvoltă sintagma nucleară a enunțului sintactic în interiorul căreia subiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din cartea de astrologie a lui Dionis (nuvela Sărmanul Dionis), care îl ghidează și în care își regăsește viața însăși. (Destinele oamenilor se întrepătrund și ajung să creeze imaginea unui haos aparent). Dar nu numai atât. Avem în minte toți inerența morții dar moartea e uitare. Ființa umană traiește prin memorie printr-o memorie pe care și-o păstrează. Dincolo de nebunie aparentă, memoria e o stare de grație amintind voioșia clipelor de altădată, epurată de orice urmă de păcat (nu e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
adăugarea, în clasa unităților sintactice, a textului, a substitutului de propoziție/ frază etc.; * raporturile sintactice relații stabilite între unitățile enunțului; vezi, prin raportare la trimiterile prezentate supra la literatura de specialitate: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul de dublare, raportul mixt, raportul intermediar-explicativ, raportul apozitiv etc.; * funcțiile sintactice roluri asociate, la nivelul propoziției și la nivelul frazei, unităților sintactice; vezi, de exemplu, funcția sintactică de subiect în cadrul propoziției (funcție realizată printr-o "parte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare!) și incidență (Ce faci, babă?/ strigă el.) și care sunt relaționate în plan semantic (aici, episodul luptei dintre Făt-Frumos și Mama-Pădurilor). IV.3. Raporturi sintactice 133 (a) Raportul de interdependență/ inerență se stabilește între subiectul și predicatul propoziției (în condițiile în care subiectul este definit prin raportare la predicat, iar predicatul este definit prin raportare la subiect) și este concretizat, în planul formei, în acordul dintre acestea, realizat din perspectiva categoriilor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziției și la nivelul frazei Funcții sintactice și criterii de prezentare Concretizarea funcțiilor sintactice la nivelul propoziției la nivelul frazei SUBIECT subiect propoziție subordonată subiectivă Termeni regenți Nu pot fi identificați termeni regenți, subiectul aflându-se în raport de interdependență/ inerență cu predicatul. * verbe impersonale: Nu s-ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
autoritate în relație de putere. Necesară uneori în educație (dar folosită în cunoștință de cauză și cu multe precauțiuni), relația de putere are consecințe negative în ceea ce privește dezvoltarea personalității elevului, de care ne vom ocupa mai târziu. Mulți profesori cred în inerența relației de autoritate (pe dimensiune epistemică și deontică); ei consideră că este de la sine înțeles să li se recunoască autoritatea de către elevi și nu cred că trebuie să facă anumite lucruri în acest sens. Numai că situația este mai complicată
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
hotărâtor al mediului social în provocarea și potențarea agresivității umane, deoarece adepții acestei teorii mizează pe educație, uitând însă că fondul genetic al individului îl pregătește pe acesta pentru competiție în lupta pentru supremație. Irenäus Eibl-Eibesfeldt consideră că a recunoaște inerența agresivității umane în raport cu individul nu înseamnă și a accepta ineducabilitatea acesteia. Pe de altă parte, aspecte ale agresivității se resimt în multe dintre cauzele unui comportament indezirabil, așa cum au fost ele amintite mai înainte. Dăm un citat mai lung din
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
acele situații care să le arate că este mult mai profitabil pentru ei să respecte standardele comportamentale acceptate de profesor, chiar și pentru că acestea sunt considerate dezirabile de către comunitatea în cadrul căreia trăiesc. Capitolul 7 Modele de prevenire a situațiilor conflictuale Inerența unor factori care determină comportamente indezirabile la elevi impune prezența unui mecanism managerial în doi timpi: prevenirea (ca proces continuu) și soluționarea pe diverse căi a conflictului care n-a putut fi prevenit. Acest mecanism se numește disciplină și nu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
două tipuri de morfeme) care participă la numele propriu, adică trei feluri de structuri semantice susceptibile a fi învestite cu seme de diferite denumiri: 1) numele neologice sau asimilabile neologismelor, ca Jxpty (vide de semnificație); 2) numele specializate (conțin în inerență doar seme macrogenerice: /uman/ și /sex masculin/ pentru Guy); 3) numele de notorietate (posedă în inerență, după modelul atâtor substantive comune, patru tipuri de seme. Ahile, atunci când desemnează eroul, conține seme a) macrogenerice (/uman/, /sex masculin/), b) mezogenerice (/mitologie/), c
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a fi învestite cu seme de diferite denumiri: 1) numele neologice sau asimilabile neologismelor, ca Jxpty (vide de semnificație); 2) numele specializate (conțin în inerență doar seme macrogenerice: /uman/ și /sex masculin/ pentru Guy); 3) numele de notorietate (posedă în inerență, după modelul atâtor substantive comune, patru tipuri de seme. Ahile, atunci când desemnează eroul, conține seme a) macrogenerice (/uman/, /sex masculin/), b) mezogenerice (/mitologie/), c) microgenerice (/erou grec/) și d) specifice (/cel mai curajos/ etc.). Hébert consideră că, în context, grație
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lingvistic). Prin opoziție cu Kleiber și Marie-Noëlle Gary-Prieur, Hébert consideră că numele proprii nu sunt dotate cu nici un fel de conținut exclusiv în limbă sau în context, dar că numele specializate par a fi singurele morfeme care nu posedă în inerență decât seme macrogenerice. În limbă, elementele care aparțin altor clase morfologice pot fi vide de sens ca numele neologice (de ex. un lexem verb neologic) sau să fie dotate cu patru tipuri de seme ca numele de notorietate (multe din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru a ilustra opțiunea estetică (și nu numai) a poetului portughez, dar și propria sa viziune, despre poziția pictorului În celebra pânză a lui Velázquez LasMeninas. O magistrală demonstrație, făcând vizibil invizibilul, ascunsul, teritoriul Încă obscur, viețuind temporar În amnezică inerență. „Înțelegerea se produce abia când realizăm că privirii noastre i s-a răspuns, că ne-a fost returnată”, spunea Tabucchi. Reprezentarea depinde de autoreflecție și de relația pe care o stabilește cu „cealaltă față a psihicului”, cum afirmase Foucault. În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
momentului). Oricum, cert e că notorietatea autorului derivă din reportaje. Reporterul a cutreierat planeta și pe baza acestei ocupații de observator activ și mobil a produs nenumărate relatări concretizate în volume structurate monografic sau caleidoscopic, ca „spectacol al lumii”. Dincolo de inerența unor informații de ghid turistic ori a popasurilor în zona unui exotism atractiv pentru cititor, se observă capacitatea autorului de a stăpâni jurnalistic materialul furnizat de observația directă, care devine pe unele porțiuni cvasiomologabil ficțional. Rutina călătorului reușește să se
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
unor linii directoare din partea Comisiei Europene care să ajute statele membre în transpunerea și implementarea corectă a Directivei; ... c) alegerea unei proceduri simplificate pentru evaluarea conformității și a procedurilor existente pentru supravegherea pieței. ... IV. Se consideră sensibilă și importantă: a) inerența apariției de costuri suplimentare prin: ... 1. reproiectarea produselor; 2. introducerea informațiilor suplimentare pe etichete; 3. punerea la dispoziția utilizatorilor a formatelor suplimentare (audio/braille) pentru instrucțiuni și a manualului de utilizare a produsului pentru ca produsele să răspundă tuturor cerințelor din
HOTĂRÂRE nr. 5 din 3 februarie 2016 privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor COM (2015) 615 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269028_a_270357]
-
de modelare a datelor favorizând performanța și ușurința în realizarea de cereri SQL, pornind de la o mulțime de măsuri de bază. Metoda a fost dezvoltată de autorul american Ralph Kimball. Strucura utilizată în cadrul modelului se numește schema în stea. Grație inerenței sale simetrii, modelul dimensional se prezintă ca fiind comprehensibil, previzibil, extensibil și rezistent la cereri "ad hoc". Un tabel de fapte este tabelul principal al modelului, în care sunt stocate măsurile de performanță. El se caracterizează printr-o cheie compozită
Modelare dimensională () [Corola-website/Science/300058_a_301387]
-
a devenit proeminent în secolele 17 șî 18, în timpul iluminismului, în special în Regatul Unit, Franța, și Statele Unite, cu predilecție printre cei crescuți drept creștini, care au găsit că nu pot crede în doctrina Trinității, divinitatea lui Iisus, miracole sau inerența bibliei și a scripturilor, dar care credeau într-un zeu. Inițial nu s-au format congregații, însă în timp deismul a influențat puternic alte gurpări religioase, cum ar fi unitarianismul și universalismul, care s-au dezvoltat din acesta. Continuă până în
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]