452 matches
-
Sacha Baron Cohen poate să facă în continuare filme ca Bruno, iar eu am voie să il fac cretin pe un politician care m-a scos din sărite și să folosesc “căcat”, atunci când “materii fecale” sau “răhățel” mi se pare inexpresiv sau călduț. Se poate? Voi în ce lume vreți să trăiți? LATER EDIT: Cum bine a zis cineva mai jos, nici “orb” nu e ok să zici, atunci când, de exemplu, cineva îți taie fața în trafic. Dacă strigi după el
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
cu adâncurile oceanului, privirile celor doi s-au intersectat pentru prima oară. Ascunși de vederile triste ale muritorilor, un demon și un înger au căzut pradă unui sentiment primordial și obscur: iubirea. Ochii ei chihlimbarii au rămas fixați pe chipul inexpresiv al brunetului venit din cele mai întunecate hăuri ale Iadului. Deși a fost instruită să nu stea în preajma celor că el, ceva o împiedică să iși miște corpul. Aripile sale albe au rămas înțepenite, uitase până și motivul pentru care
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
cu adâncurile oceanului, privirile celor doi s-au intersectat pentru prima oară. Ascunși de vederile triste ale muritorilor, un demon și un înger au căzut pradă unui sentiment primordial și obscur: iubirea. Ochii ei chihlimbarii au rămas fixați pe chipul inexpresiv al brunetului venit din cele mai întunecate hăuri ale Iadului. Deși a fost instruită să nu stea în preajma celor că el, ceva o împiedică să iși miște corpul. Aripile sale albe au rămas înțepenite, uitase până și motivul pentru care
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
sunt rodul celui de-al treilea val, februarie-aprilie 2008", pentru care cere o părere, "fiind nesigură de valoarea lor literară." N-a publicat niciodată. Ar ajuta-o, spune, ca un ochi critic să-i arate "ce este exagerat, ce este inexpresiv, ce este prea strident, ce pare forțat, ce pare prea siropos, ce este prea încifrat. Și eu observ uneori, continuă textul ei, aceste defecte ale poeziilor mele. Deseori nu sunt mulțumită de forma lor finală, multe vor fi îmbunătățite, modificate
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
lui David Lodge, descins în România ca urmare a unui dubios plan masonic ce împletește manuscrise chirilice cu legendele Cavalerilor Mesei Rotunde. Finalul - încercare de pastișă a mitului Regelui Pescar - se menține în margini acceptabil de simbolice, dar indecent de inexpresive. Edificatoare ca grad de platitudine mi se pare citarea repetatelor tentative de a repune în funcțiune, rudimentar, subtilitățile frazelor din Craii de Curtea-Veche: Am pornit, cele trei personaje, poetul, prozatorul și protagonistul Paul Tristan, precum și eu, povestitorul Elby, toți patru
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
când a murit nu își mai cunoștea nici identitatea dar nu-i nimic copilul o să-i scrie din nou numele pe crucea maronie de lemn aproape putrezit copilul cu ochii plini de lacrimi care nu va uita niciodată privirea ei inexpresivă fără sentimente ochii reci și seci și goi ai unui om care a plecat din lumea aceasta într-o lume neștiută de cei care nu au fost atinși de demență... Cel neînțeles Un nebun în cămașă de forță iese alergând
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
Corpse - o muzică dramatică, morbidă, mult prea trenantă și lipsită de contraste ca să nu afecteze interesul și atenția publicului pentru ceea ce avea să urmeze: monumentalul Concert nr. 1 pentru pian și orchestră de J. Brahms (din păcate, în interpretarea anostă, inexpresivă, a lui Stephen Hough) și vasta Simfonie a II-a, ”Cele patru temperamente” de Carl Nielsen. Au existat și câteva cazuri în care efectul unei atari inabilități repertoriale s-a răsfrânt negativ asupra ambelor lucrări din fiecare program. Mă refer
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Căloiu Oana După mulți ani, ceva real se întâmplă în Potrivit publicației, „cea mai inexpresivă și neconcludentă moțiune” este moțiunea depusă de Vasile Blaga. „Este greu să-i afli spiritul în spatele limbajului birocratic, chiar dacă afirmă explicit câteva principii ale dreptei liberale”, susține autorul articolului.
Moțiunile Udrea și Macovei îl elogiază pe Băsescu, susține DW by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/79971_a_81296]
-
în spate. Buze subțiri, palide și, nu se știe de ce, ușor mușcate. Frunte îngustă și urechiușe de pisică, spălățele. Frumusețea sovietică se jena ea însăși de sine și de aia totdeauna privea pieziș, undeva într-o parte. Era mereu îmbrăcată inexpresiv și de o asexualitate accentuată. Sexualitatea ei se profila doar în conturul gâtului, în subconștient și în discurs. Întruna, frumusețea sovietică vorbea sucit, însă anume în această suceală sexualitatea ei a și răzbit în fine la suprafață. Ea mirosea a
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
compoziția muzicală și a fost în mică măsură stăbătută de spiritul propriu fiecărui anotimp, coregrafia brodând pe fiecare dintre ele variații clasice, neutre ca spirit. În același timp, dacă costumele dansatoarelor au fost inspirate, cele ale dansatorilor au fost complet inexpresive - reduse la o tunică și un pantalon lung, ambele albe, și diferențiate de la un anotimp la altul de culoarea eșarfei legate la brâu. Cea de a doua parte a Galei a ridicat o serie întreagă de nedumeriri, legate de felul
Gală de balet la Opera din Iași by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2859_a_4184]
-
sînii atît de minusculi, că-ți venea să te întrebi de ce dracu’ își mai pune sutien pe sub bluza aia a ei lipsită de orice farmec cumpărată de la magazinele Les plus bas prix. Era înaltă, osoasă, cuminte, avea o privire ascultătoare, inexpresivă, de oiță, și-și acoperea buzele cu un fel de ruj rozaliu, strălucitor, care te ținea la distanță. O altă nouă angajată era Iasmina, o blondă, prognată, cu dantura strîmbă și cenușie, ca de mic animal rozător. Nimic mai spălăcit
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
cu căpățâna lui imensă stând inflexibilă în spatele geamului. Mă ia de mână și mă dă afară. Tu, mă arată cu degetul, nu mai vii pe aici. Mustăciosul intră înapoi în local și apoi în cămăruță. Se așază pe scaun, calm, inexpresiv, ca de obicei. Îl văd de afară și mă privește. Cu ură și cu scârbă. Se uită și crede că sunt ori un fraier, ori un hoț. Iar eu nu sunt nici una, nici alta. Restul e istorie. Am fost acasă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
moment: “Se gândi la el: înalt, subțire, dar cu aspectul sănătății morale, cu o vorba cumpătată și liniștea stăpânirii de sine; imberb și pal ca și cestălalt, dar cu un chip rece, pe care nu apăreau impresiile de nici un fel, inexpresiv din cauza acelei discipline interioare și din a liniilor feței care aveau riguroasa măsură a unei efigii. Cum ar fi iubit Vâlsan, ea nu-și închipuia. Rigiditatea lui, răceala privirii, rezerva extremă î-l lăsau necunoscut. Îl credea rece și cam
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Sorin Lavric Pentru un autor cu înclinație literară, scrierea unei cărți ca Heterologie. Introducere în etica lui Lévinas cîntărește cît o automutilare: silnică înăbușire a talentului în numele unei inepte și inexpresive terminologii de laborator. Un fel de abdicare în fața unei sofisticării lexicale ce culminează în logoree emfatică și în scrîșnet de silabe incomprehensibile. Amănuntul e cu atît mai dureros cu cît stofa autorului e incontestabilă: Vianu Mureșan întrunește toate condițiile pentru
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
atare ortografiere apare desuetă, dacă nu chiar vulgară, în interbelic făcea furori. Iată, în același Alfabet ..., o întreagă teorie despre numele la modă ale epocii amintite, prin vocea unui bărbat din romanul Femei de M. Sebastian, nemulțumit de atît de inexpresivul (oare?) Maria : "Înțelegi, zicea el înciudat, toate femeile din jurul nostru se numesc normal (sublinierea autoarei). Uite Bébé Stoian. Uite Anny. Toată lumea, în sfîrșit: Lulu, Lily, Ritta, Gaby ... Numai tu ... numai tu ... Maria, ce nume de provincie!". Revenind la Jeny, e
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
a reușit remarcabil în film: actorii pur și simplu nu se văd, iar cînd se văd au ceva transparent, clorotic. Din două motive: ori joacă execrabil de prost, Anca Florea în rolul Anei este o astfel de prezență grațioasă și inexpresivă, ori sunt inconsistenți, fapt care derivă pe de o parte din scenariu, care nu are liniile de dezvoltare a acțiunii, a caracterelor și intriga clar trasate, iar pe de alte parte, din cauza modului în care regizorul lucrează cu actorul, utilizîndu-l
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
va apărea în vara aceasta la Editura Humanitas, probabil sub titlul (deocamdată provizoriu) Ieșirea în lume. ...Munceam la garaj, munceam la Terence, iar noaptea treceam la borcanele de vopsea... Ne întorceam la Lourde's Hotel epuizați și muți, cu fețe inexpresive. Metta, patronul, era dezamăgit: nu spoream defel prestigiul hotelului. Se temea să nu-i rămânem pe cap pentru totdeauna și răspundea cu un aer absent la saluturile noastre matinale. Până la plecare, era mai bine să ne mutăm pe terasa de la
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
de memorie. Mi se întâmplă să văd fotografii vechi de-ale mele, despre care țin minte că în epocă mi-au displăcut profund, dar pe care astăzi de găsesc acceptabile. Acceptabile, desigur, în comparație cu felul cum arăt acum: cu trăsături îngroșate, inexpresiv, o mască rigidă și supradimensionată a unei persoane despre care-mi imaginam cândva că seamănă cu mine. Culmea-culmilor e că în fotografiile recente par copia leită a tatălui meu! Sunt mai mult decât surprins să descopăr acest lucru, pentru că asemănarea
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
relația se va fi răcit. În realitate, atunci cînd temperatura legăturii va atinge pragul indiferenței, detaliile pe care le vei putea oferi nu vor avea nici o importanță, ca toate relatările făcute la rece. Într-un cuvînt, vei fi neutru, adică inexpresiv. De data aceasta inadecvarea față de obiectul descrierii nu va veni dintr-un prea-plin, ci dintr-un prea-gol. Ruptura intervenită va produce stingerea unei tensiuni care, oricît de încordată și perturbatoare ar fi fost, era singura în stare să te țină
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
În locul carnavalescului pam-param-pam să imaginăm o variantă centrată pe autopoeme. Mi se pare, din capul locului, mai adecvată, mai proaspătă, mai fertilă și mai ușor de generalizat. Făcând o comparație strict formală, autopoem nu sună deloc mai rău ori mai inexpresiv decât recenta inovație numită autoficțiune. Și totuși, ușile batante ale succesului funcționează asincron în cele două situații. În vreme ce unul din termeni stârnește polemici înfocate și creează mode printre prozatori, celălalt trece neobservat. Pe bună dreptate? Rămâne de parcus și de
Tinerețea unui demon by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9767_a_11092]
-
cu domnul Stratan (Gârneață), care nu pleacă niciodată urechea la bârfele din jurul său. Singura care l-a plâns pe decedat a fost femeia de serviciu. Domnul Cantemir nu arăta tocmai rău În sicriul cumpărat din banii noștri. Stătea țeapăn Întins, inexpresiv, ca și cum ar fi... Înghețat la un ordin. Un ordin de sus! La Întoarcerea de la cimitir (pe o căldură cumplită, care a invadat orașul cu o zi Înainte), am găsit pereții blocului curați, așa cum Îi plăcea domnului administrator să-i vadă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
multă vreme, știi tipul despre care ți-am povestit că îmi făcea curte, ei bine... Ina făcu o pauză și-și privi într-un anume fel prietena, să vadă ce reacție au destăinuirile ei, dar chipul acesteia părea de piatră, inexpresiv, imposibil de a fi descifrat. În Olga fierbea nerăbdarea, dar ea masca totul, ținându-se de spătarul scaunului, arătând în acest fel că e numai ochi și urechi. Nu voia detalii despre traseul dragostei, de câte ori se întâlnise cu acel tip
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ușa încăperii, o întâmpină o ființă lividă, stoarsă de viață, umbra unei umbre, cu un zâmbet pe care buzele încercau să l schițeze, dar cu toate eforturile nu reușiră să-l afișeze. Ochii ei, cândva căprui, vii și neastâmpărați, deveniseră inexpresivi, de un galben pal, ca frunzele unei toamne târzii călcate îndelung de pașii nepăsători ai trecătorilor. Văzând-o pe Ina, Olga întinse o mână spre aceasta, cu un vădit efort, însoțindu-și gestul de un geamăt. Nu reuși să articuleze
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Palmer. Mă așteptam să apară încă de când venise Antonia, iar acum, stând față în față cu silueta lui impunătoare, mă cuprinse o stare de euforie extraordinară. Nu-i vedeam bine fața, dar am simțit cum chipul meu devine gol și inexpresiv. Eram bucuros că venise. — Antonia e aici? întrebă Palmer. Vorbea pe un ton scăzut, glasul lui era aspru și trăda emoție. — Da, vrei să o vezi? am întrebat. — Am venit să o iau, spuse Palmer. — Nu zău?! Și dacă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Și acum, ieși afară. În aceeași clipă fiecare dintre noi își dădu seama că sunt pe punctul să-l pocnesc pe Palmer. Antonia simți nevoia să-și umezească buzele, iar trăsăturile lui Palmer se destinseră, revenind la acea privire goală, inexpresivă de la Cambridge. Încetă să o mai privească pe Antonia, se întoarse spre mine și spuse: — Ești un tip distrugător. Apoi către Antonia: Fii rațională, vreau să vorbesc cu tine, și nu aici. — Pentru numele lui Dumnezeu, pleacă odată, am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]