203 matches
-
tot ce păstra, acum, când se pierdeau unul de celălalt. Imaginile unei intimi tăți făcute cioburi, din vremurile iluziei. Portocale. Jumătate cojite. Degetele ei, desenând trasee in com prehensibile între farfurie și cana de ceai, clădind apoi bucățile într-o inexpugnabilă structură gemelară și căutându-le gustul cu vârful limbii. Prin aer... Te joci cu mâncarea. Știi că nu-mi place. Știa. Se juca în continuare. Complacencies of the peignoir, and late Coffee and oranges in a sunny chair... Ce-i
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Dominique se întoarce în așternutul de culoarea păpădiei și-și trage plapuma până sub bărbie, până sub ochi, până la rădăcina frunții. A fost un vis, își spune, și închide ochii, legănată de min ciuna din care se ridică, odată cu zorile, inexpugnabilă, dezamăgirea. Prima dată se clătinase. Cam ca un om beat. După atâția ani în care n-ai atins pământul cu tălpile, fermitatea lui bruscă, neașteptată, nu poate decât să-ți dea acea stare de vertij permanent a musului, în primele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
întrebări și să facă analogii, să aibă ureche muzicală și ochi trecuți prin proba capodoperelor picturii. Nici măcar aceasta nu garantează însă că va înțelege tot ceea ce a dorit să transmită poetul. Există în poezia lui Șerban Foarță și un teritoriu inexpugnabil, numai al lui, aflat la granița mereu schimbătoare dintre trăire și livresc, în care, cineva din afară nu poate fi niciodată convins că a situat corect lucrurile. Nu știu dacă se poate lăuda cineva - eu, nici într-un caz - că
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
prezenți într-o formă sau alta în paginile cărții, fac semne cu ochiul unor cititori mai mult sau mai puțin avizați. Din această galerie a marilor dispăruți nu lipsește nici antrenorul de fotbal Hellenio Herrera, inventatorul unui sistem de apărare inexpugnabil (catenaccio), la care autorul face o trimitere ironică atunci când se referă la sufletele celor îngropați în Cimitirul San Michele din Veneția. Altminteri, stilul minimal, lipsa oricărui patetism, abolirea punctuației (cu excepția unor poeme din final - excelent este abuz de virgule, unde
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
ale Chitului care ascundea în burtă marile secrete ale Securității. Niciodată n-am crezut că aceste secrete vor rămîne pe veci impenetrabile. Dar nu eram sigur că uriașa armătură de complicități, slăbiciuni și interese personale care făcea un aparent bastion inexpugnabil din tainele Securității va ceda atît de repede în urma deciziei prezidențiale ca dosarele pe care le ținea SRI-ul la clocit să fie transferate la CNSAS. Presupun că Băsescu a dat drumul la dosare nu neapărat de dragul adevărului, ci din cauză că
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]
-
brațele deschise pe cei care vor dori să fie cu noi. — O țară întreagă de-ar vrea să ni se alăture poate s-o facă, zîmbește Petrică cu subînțeles. — Ăsta ar fi idealul, pentru că am putea să formăm un bastion inexpugnabil, zice Monte Cristo ridicînd din umeri de parcă ar fi simțit o scărpinătură între omoplați. Mai multă lume înseamnă și mai multe griji, e de părere Sena, mie mi-a plăcut întotdeauna să fac totul pe cont propriu, spune cu un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
când În când povestirea este Întreruptă de săruturi lungi și pasionale. Coboară din autobuz anevoie, Îl chinuie durerea de picioare și abia mai poate traversa calea ferată. Undeva, nu departe, Cartierul de lux se vede ca o fortăreață falnică și inexpugnabilă a capitalismului de tranziție, când banii trebuie arătați lumii, și nu ținuți sub saltele modeste ca să se Îngălbenească odată cu trecerea anilor. Însfârșit, hăurile negre ale blocului, ,,turnul de control,, al ghetoului se decupează distinct din zăpada care a acoperit gunoaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Dar asta era Încă departe, după cum știa foarte bine. Avea nevoie de oameni și de arme, ca de altminteri și de o șiretenie ieșită din comun, pentru a transforma acea stîncă mare, pustie și găinățată de păsări Într-un refugiu inexpugnabil; un bastion cum fusese, la vremea ei, Insula Tortuga, care știuse să respingă flotele cele mai puternice. Apoi Își contempla armele - un vechi harpon de balenieră și două cuțite ruginite - și-și dădea seama că visa cu ochii deschiși. Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Durerea din ceafă era tot ascuțită, iar chipul era tot acolo, pe umerii săi. Se privi din nou: purta Într-adevăr capul cârlionțat al domnișoarei Filcz. Mai exact, capul de dimineață, fără pelicula subțire de fard care Îi sublinia aerul inexpugnabil de castel teuton. Iolanda pur și simplu, Înainte de a se hotărî să fie cumva pentru Încă o zi. Lenevind sub cearceaf, cu tâmpla lipită de umărul lui, părea un vâsc vermion În care pulsa egal o inimă de Împrumut. Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Stai așa. Ieri barca asta era de nescufundat și acum avem pompe care ne țin pe linia de plutire? — Bine, dacă totul trebuie să fie în alb și negru pentru tine, procedăm așa. Ideea e că bucla asta conceptuală este inexpugnabilă, prin urmare orice pare să se întâmple, nu ne putem scufunda. Înțelegi lucrul ăsta? Pur și simplu nu se poate întâmpla. — O, ce bine, pentru că preț de-o secundă am crezut că ne aflăm pe o navă care se cufundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
brațele deschise pe cei care vor dori să fie cu noi. — O țară întreagă de-ar vrea să ni se alăture poate s-o facă, zîmbește Petrică cu subînțeles. — Ăsta ar fi idealul, pentru că am putea să formăm un bastion inexpugnabil, zice Monte Cristo ridicînd din umeri de parcă ar fi simțit o scărpinătură între omoplați. Mai multă lume înseamnă și mai multe griji, e de părere Sena, mie mi-a plăcut întotdeauna să fac totul pe cont propriu, spune cu un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
constituie fundamentul societății, care, de la începutul vremurilor, era o societate de producție și consum care-și extrăgea substanța din cea a indivizilor. Se va spune că această stare de lucruri subzistă și nu va putea dispărea: viața este ineludabilă și inexpugnabilă, alfa și omega oricărei organizări și oricărei dezvoltări umane, și aceasta deoarece ea definește umanitatea transcendentală simțirea, înțelegerea, imaginarea, acțiunea și în toate cazurile suferința și bucuria, fără de care nu există nici umanitate, nici om. Numai că intrăm într-o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
aleg neinspirat liftul de utilaje al unei fabrici abandonate aflate undeva într-o zonă de margine a orașului, lift care se blochează undeva între etaje. Nimeni nu știe unde se află cei doi, telefonul mobil nu are semnal, carcasa metalică inexpugnabilă a liftului nu are decît o minusculă gură de scurgere prin care ar putea trece un șoricel, dar doar atît. Nu există ieșire. Îi vezi sărind ca două mingi în timp ce urlă isteroid după ajutor. Încă de la prima scenă ai sentimentul
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
interesul pentru specializarea autentică, mai tîrziu, se eterizează specialiștii, pentru ca, în final, să dispară domenii întregi. Abia atunci s-ar putea simți -suficient de pregnant - izul de republică bananieră. Moartea și boala, în istorie, nu sînt văzute ca niște calamități inexpugnabile, ci în postura lor de factori firești ai condiției noastre pe pămînt. Împotriva lor omul a luptat, după puteri, în toate epocile, fiind totuși, ultimativ, înfrînt (Andrei e impresionat de o vitrină enormă, de zece-cincisprezece metri pătrați, plină cu pilule
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
gungureala „ma-ma" desemnează mama. Lăptăria pune în valoare lalismul prunciei. Provoacă o imensă bucurie de a trăi. „Eș' du'ce, îne Iancule! - Sun' tu'tă Co'tică! - Tu'tă du'ce, îne Iancule!". Lăptăria este ultima redută a moftangiului - inexpugnabilă. Leanca transductiva Specificul gândirii moftologice este incapacitatea de sinteză. Raționamentul moftangiului nu este nici inductiv, nici deductiv, ci transductiv, adică avansând de la un caz particular la altul. Leanca, nu întâmplător, comersantă de băuturi spirtuoase, trece de la „onoarea mea" la „situația
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
La cele de confesiuni, interviuri, atitudini sociale nu am avut firește, nicio problemă. Au fost neuitate lecții de înțelepciune. La cele de filosofie am încercat să descifrez sensurile aflate dincolo de o platoșă de cuvinte care uneori mi s-a părut inexpugnabilă. Uneori, am reușit, alteori am mers pe mâna proprie-mi intuiții, dar au fost și destule cazuri în care a trebuit să mă recunosc învins. Posibilele complexe generate de mărturisirea publică a propriei mele incompetențe (în condițiile în care Mihai
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
Fraternity/Ilustrări ale Masoneriei de către un membru al Frăției (Sorensen 45). Lucrarea explică multe dintre simbolurile francmasonice, trădînd implicit codurile secrete ale societății. Întrucît legea tăcerii reprezintă un principiu vital între regulile masonice, Morgan a fost imediat pedepsit: Există dovezi inexpugnabile că francmasonii l-au arestat ș...ț, apoi l-au lăsat în mîinile unei mulțimi, toți membri ai frăției ș...ț. Despre Morgan ș...ț nu s-a mai auzit niciodată nimic, dar aproximativ un an mai tîrziu a fost
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
să ajungă societatea românească. De atunci, generații de prostovani cu tupeu acumulează diplomă după diplomă, beneficiind de generozitatea criminală a regimului Iliescu. Ei au infectat întregul sistem administrativ, au avansat în scheme, domină organigramele și s-au ascuns după ușile inexpugnabile pe care scrie "funcționar public". A existat un moment când mârșăvia ar fi putut fi oprită. Și anume, pe vremea președinției lui Emil Constantinescu și a guvernului Convenției Democrate. În loc să taie răul de la rădăcină, politicaștrii patronați de Coposu și Câmpeanu
Ați fi de acord să se desființeze universitățile proaste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7588_a_8913]
-
carte scrisă de un neevreu, Jean-Paul Sartre, Reflecții despre problema evreiască. A citit- o la puțină vreme după ce mama lui, nestăpânita, dominatoarea Paulette, „îl făcuse pe copilul conformist ce eram să-i fie rușine de bâlbâiala ei înfiorătoare, de nestăpânit, inexpugnabilă (...), de furiile care făceau să se rotească în orbite frumoșii ei ochi mari”. Îl dusese să-i cumpere bocanci și se dăduse în asemenea măsură în spectacol în magazin încât „mi s-a făcut frică de ea, mi s-a
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
D.R. Popescu Domnule Ovidiu Ghidirmic, Marele, inexpugnabilul, teribilul conducător al regilor care au transformat măreața cetate Troia într-un morman de cenușă, Agamemnon, revine, în culmea gloriei, acasă, fericit și în culmea perfecționării sale fizice și mentale, care îi conferea potențe supraumane chiar în vânjoasele și multiplele
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
se părea a fi adevărul ei. Zilele s-au scurs foarte repede și ea a rămas de piatră: nu-mi arăta nici o considerație, nu crescusem nici un pic în ochii ei, cu toate eforturile mele nebune, nu reușisem să clintesc zidul inexpugnabil pe care ea îl înălțase între noi, definitiv. Și, în acest timp, și tocmai de aceea, eu eram din ce în ce mai îndrăgostit de ea, mai subjugat de ea și faptul de a nu o fi supus mă orbea de furie neputincioasă, realizam
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
urmărindu-l cu o inexplicabilă tenacitate. De aici și reprezentarea kafkiană pe care și-o face despre odiseea sa judiciară, despre întâmplările absurde prin care i-a fost dat să treacă. Nu doar lumea tribunalelor îi apare ca un hățiș inexpugnabil și terifiant, ci lumea. Atât că la sfârșit are loc o răsturnare de situații care face ca totul să ia înfățișare de farsă. De ziua Regelui se dă o amnistie care îi redă năpăstuitului Istrăteanu libertatea. Și dacă nenorocirile nu
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
a intra în viața literară nu se vădesc mai norocoase. Spectrul ,cozii" e prezent și aci cu efecte nu mai puțin apăsătoare asupra personalității în formare, care se izbește de simțămîntul că bate la uși exclusiv închise, că asediază cetăți inexpugnabile. Simțămînt cu atît mai insuportabil cu cît temporizările fără capăt alternează cu aprecieri aparent stimulatoare și promisiuni deșarte, într-un joc pervers al inutilității. Am cunoscut și noi fenomenul. Nu e oare transpusă în asemenea situații, la o scară meschină
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
timp. Nimic nu se întîmplă o dată pentru totdeauna între Ludo, prietenul lui, Samy, și răsfățata Catherine: nici despărțirile, nici întîlnirile. Fiecare dintre cei trei dispare și reapare ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat între timp, într-un înveliș autoclav inexpugnabil pe care l-ar putea descrie această frază dinspre finalul unui roman echenozian: ,Pe stradă, ca întotdeauna, deasupra craniilor pietonilor, se leagănă bulele gîndurilor lor" (Nous trois, 1992). Viața în trei este, asemenea romanelor echenoziene, ,o satiră a singurătății moderne
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
unor membri de partid, iar în unele cazuri îl depășește efectiv. Avem de-a face aici nu cu un aparent umor involuntar, ci cu o strategie de mobilizare bazată pe recunoașterea implicită a unui eșec: PCR nu mai reprezenta fortăreața inexpugnabila atât de necesară construirii socialismului și comunismului în România; componentele sale viabile trebuiau grefate acum pe un nou eșafodaj instituțional, FDUS. Chiar dacă, oficial, regimul nu putea recunoaște niciodată acest dezamăgitor deznodământ, cu atat mai dezamăgitor pentru Ceaușescu cu cât, așa cum
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]