45 matches
-
cu un unghi c) în mișcare când trece prin poziția de echilibru La trecerea pendulului prin poziția de echilibru: 2) Mișcarea pe plan orizontal Considerăm un sistem, format din două corpuri de masă m1 și m2, legate printr-un fir inextensibil, cu coeficient de frecare µ între ele, pe o suprafață plană orizontală și supus unei forțe de tracțiune ? , aplicată corpului de masă m1 în direcția și sensul mișcării. Aflarea tensiunii mecanice ? din firul de legătură. Pentru corpul de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
raționament și în cazul corpului de masă m2:. Substituind îl putem afla pe*. 3) Mișcarea pe plan înclinat Considerăm un sistem mecanic format din planul înclinat de unghi α, două corpuri de mase m1 și m2, legate printr-un fir inextensibil, trecut peste un scripete fix, aflat la partea inferioară a planului înclinat, iar coeficientul de frecare dintre plan și corpul de masă m1 este µ. Ne propunem să aflăm tensiunea mecanică ? în două cazuri: a) urcarea uniform accelerată a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
egală și de semn cu forța ext. F. II.3. Scripeți II.3.1. Scripetele fix a) Scripetele fix - format dintr-un disc din metal sau din lemn, având un șanț peste care trece un fir sau un cablu metalic inextensibil și prevăzut cu o furcă fixată de un suport. Neglijând frecările, scriem egalitatea dintre momentul forței active ? și momentul forței rezistive. Cum OA și OB reprezintă raza discului scripetelui, relația de mai sus devine după simplificare: F = G , adică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
au fost influențate de progresele tehnologice în imagistică, genetică și alte domenii. PRINCIPIILE GENERALE ALE CHIRURGIEI TUMORILOR CEREBRALE IOAN ȘTEFAN FLORIAN, AUREL OȘLOBANU, SILVIU ALBU PLANIFICAREA OPERAȚIEI Numeroasele simptome provocate de existența tumorilor intracraniene traduc expansiunea tumorală în interiorul cutiei craniene inextensibile, într-un spațiu ocupat în mod normal de creier, sânge și LCR. Capacitatea creierului de a tolera creșterea presiunii intracraniene este definită prin complianța cerebrală, depășirea limitelor ei ducând la apariția fenomenelor neurologice. Natura și severitatea acestor semne depind de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vigilență, fiind considerată stare de comă. Semne de hipertensiune intracraniană (HIC) Presiunea intracraniană normală este de sub 10-15 mmHg la adult, și ea este determinată de coexistența celor trei componente intracraniene normale (creier, lichid cefalo-rahidian, sânge) în interiorul cutiei craniene, spatiu aproape inextensibil. Creșterea în volum al oricareia din componentele normale sau apariția unei componente patologice (exemplu, hematom extradural) va duce la diminuarea volumului celorlalte componente, urmată ulterior de creșterea presiunii intracraniene, iar clinic la apariția sindromului de hipertensiune intracraniană. Gradul de efectare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
hemodinamică instabilă, în leziune de cord și vase mari, în hemotoraxul coagulat, asocierea la hemotorax a unei rupturi de diafragm cu hernierea viscerelor abdominale în torace [17, 27, 31]. TAMPONADA CARDIACĂ Tamponada cardiacă apare în urma acumulării sângelui în sacul pericardic inextensibil, rezultat dintr-o leziune de vas mare intrapericardic (aortă, vene cave, vase pulmonare), de artere coronare, de cord, de vase pericardice [27]. Diagnosticul trebuie stabilit imediat prin examenul clinic care va evidenția turgescența jugularelor, hipotensiune, prezența pulsului paradoxal. Șocul cardiogen
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
zona cea mai posterioară a diafragmului și prezintă următoarele delimitări: posterior și inferior - corpul vertebrei L1; lateral - segmentele tendinoase ale pilierilor diafragmatici; anterior și superior se găsesc fibrele musculare ale pilierilor, care se încrucișează, precum și ligamentul arcuat. Orificiul este fibros, inextensibil și traversat de aortă și canalul toracic [2, 10]. Orificiul esofagian se află situat anterior și mai cranial față de cel aortic, în dreptul vertebrei T10, și are drept limite: lateral și anterior - stâlpii diafragmatici, în segmentul lor muscular. Are o formă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
strat muscular gros cu o structură complexă (miocardul), învelit la exterior de epicard și tapetata pe dinăuntru de o membrana subțire (endocardul). - Miocardul (Myocardium). Reprezintă structura principala a peretelui cardiac, alcătuită din fibre musculare striate (Myocitus cardiacus) și componenți fibroși inextensibili („aparatul fibros al miocardului”), care servesc că platforma de sprijin pentru elementele contractile și aparatul valvular. - Aparatul fibros al miocardului ansamblează inelele fibroase (Anuli fibroși) intercalate la nivelul orificiilor înzestrate cu valvule, formând inelul de inserție pentru acestea și cele
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
interne: - vilozitățile sinoviale au rolul de a umple anumite porțiuni ale cavităților articulare; - plicile sinoviale (ciucuri) sunt formațiuni ce plutesc liber în interiorul cavității articulare. Conțin vase de sânae sau mase de țesut adipos. Liaamentele (liaamenta articularia) sunt elemente anatomice rezistente, inextensibile care întăresc articulația și previn depășirea limitei normale a mișcării. Clasificarea liaamentelor: -după topoarafia lor: liaamente pot fi descrise ca fiind intra- și extracapsulare. -după oriainea embrioloaică pot fi: - capsulare: liaamentele rezultate prin diferențierea unei porțiuni din capsula articulară; - tendinoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aderă la cartilajul hialin al celorlalte suprafețe articulare, fiind format din lamele fibroase periferic și d tip fibrocartilaainoas în centru, dispuse concentric; - un nucleu pulpos (nucleus pulposus) dispus în interior mai aproape de marainea posterioară decât de cea anterioară; acesta este inextensibil, incompresibil, dar, ușor deformabil și cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
medie a brațului (la jumătatea distanței dintre olecran și acromion). Este folosit brațul dominant, nu la cel cu fistula arterio-venoasă sau tributar teritoriului venos în care este inserat cateterul venos central. Măsurătorile se fac cu un centimetru gradat flexibil, dar inextensibil. 1. Bolnavul în ortostatism cu fața la examinator, cu brațele și umerii relaxați; 2. Examinatorul se așează în spatele bolnavului; 3. Bolnavul flectează la 90° antebrațul drept pe braț, cu palma în sus; 4. Examinatorul localizează extremitatea superioară a acromionului și marginea de
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru evaluare şi intervenţie nutriţională în boala cronica de rinichi - Anexa 3*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232715_a_234044]
-
mai mici de 90° cu linia mediană a benzii de rulare; 2.2.2. "cu centură încrucișată", o anvelopă cu construcție diagonală în care carcasa este fixată de o centură formată din două sau mai multe straturi de cabluri complet inextensibile și care formează unghiuri alternate apropiate de cele ale carcasei; 2.2.3. "radial", o anvelopă la care cablurile pliurilor se întind până la talon și sunt orientate astfel încât să formeze un unghi de 90° cu linia mediană a benzii de
32006D0443-ro () [Corola-website/Law/294834_a_296163]
-
radial", o anvelopă la care cablurile pliurilor se întind până la talon și sunt orientate astfel încât să formeze un unghi de 90° cu linia mediană a benzii de rulare și a cărui carcasă este stabilizată de o centură de circumferință complet inextensibilă. 2.3. "Categorie de utilizare" 2.3.1. anvelopă normală, o anvelopă destinată exclusiv unei utilizări rutiere normale; 2.3.2. anvelopă specială, o anvelopă destinată unei utilizări mixte, pe șosea și în afara șoselei și/sau la o viteză limitată
32006D0443-ro () [Corola-website/Law/294834_a_296163]
-
mai mici de 90° cu linia mediană a benzii de rulare; 2.2.2. "cu centură încrucișată", o anvelopă cu construcție diagonală în care carcasa este prinsă de o centură formată din două sau mai multe straturi de cabluri complet inextensibile și care formează unghiuri alternate apropiate de cele ale carcasei; 2.2.3. "radială", o anvelopă la care cablurile pliurilor se întind până la talon și sunt orientate astfel încât să formeze un unghi de 90° cu linia mediană a benzii de
32006D0443-ro () [Corola-website/Law/294834_a_296163]
-
radială", o anvelopă la care cablurile pliurilor se întind până la talon și sunt orientate astfel încât să formeze un unghi de 90° cu linia mediană a benzii de rulare și a cărui carcasă este stabilizată de o centură de circumferință complet inextensibilă. 2.3. "Categoria de utilizare" 2.3.1. Anvelopă normală, o anvelopă destinată exclusiv unei utilizări rutiere normale. 2.3.2. Anvelopă de iarnă, o anvelopă la care desenul de pe banda de rulare sau desenul de pe banda de rulare și
32006D0443-ro () [Corola-website/Law/294834_a_296163]
-
90ș față de linia mediană a benzii de rulare; 2.3.2. "pneuri cu structură centură încrucișată (bias-belted)": un pneu cu structură diagonală a cărui carcasă este ranforsată de o centură formată din două sau mai multe straturi de fire răsucite inextensibile formând unghiuri alternate apropiate de cele ale carcasei; 2.3.3. "pneuri cu structură radială": un pneu a cărui inserție metalică a pânzei se întinde până la talon, iar firele răsucite sunt orientate în așa fel încât să formeze un unghi
jrc1910as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87060_a_87847]
-
a pânzei se întinde până la talon, iar firele răsucite sunt orientate în așa fel încât să formeze un unghi aproape egal cu 90ș față de linia mediană a benzii de rulare și a cărui carcasă este stabilizată printr-o centură circumferențială inextensibilă; 2.3.4. "pneu ranforsat": un pneu a cărui carcasă este mai rezistentă decât cea a unui pneu normal corespunzător; 2.3.5. "pneuri de rezervă cu utilizare temporară": un tip de pneu diferit de pneurile care echipează un vehicul
jrc1910as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87060_a_87847]
-
întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această porțiune tendinoasă, în unele cazuri, poate fi atât de redusă, încât macroscopic nu se recunoaște; în acest caz se vorbește de o inserție "cărnoasă". În majoritatea cazurilor tendonul este bine dezvoltat; el este necontractil și inextensibil, de culoare albă, foarte rezistent, și de structură conjunctivă fibroasă. Cu toate că are altă structură histologică, totuși trebuie considerat împreună cu corpul muscular formând împreună mușchiul. Forma tendonului este variabilă după cea a corpului muscular: cordon cilindric sau cordon turtit pentru mușchii
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
timp, transformându-se una în alta, dar în așa fel încât suma lor (energia mecanică totală) să rămână constantă. Considerăm un pendul gravitațional alcătuit dintr-un corp de masă "m", fixat de capătul inferior al unui fir considerat fără masă, inextensibil și netorsionabil de lungime "l", care se mișcă în plan vertical. Forța care produce mișcarea este componenta tengențială a greutății, iar spațiul străbătut este arcul formula 15 Scriem legea fundamentală a dinamicii: Rezultă:
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]