28 matches
-
inferență sau raționament. Inferarea se bazează pe existența în cunoștințele inițiale a cunoștințelor rezultate. Ele dobândesc însușirea de a fi noi pentru conștiința celui ce nu le-a înțeles inițial direct din judecățile de la care a pornit. Inferența imediată (nemijlocită) Inferarea se poate face asupra unei singure judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
judecății inițiale. Exemplu: Simbolic și general: „Toți S sunt P” → „Unii P, și numai unii P sunt S”. Natural și concret: „Toți consecvenții sunt oameni” implică „Unii oameni și numai unii oameni sunt consecvenți”. Inferența mediată (mijlocită) Este forma de inferare a unei judecăți noi pornind de la alte două sau mai multe judecăți cu rol de premize. Compoziția raționamentului este următoarea: 1.Cunoștința inițială compusă din două sau mai multe judecăți cu rol de premise; 2.Cunoștința de fundare care se
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]