1,219 matches
-
fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții actori implicați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și pregătire pentru asumarea rolului de părinte. Până aici nimic deosebit pentru majoritatea familiilor adoptatoare, doar că, ceea ce părea normal, natural și anume reproducerea, se dovedește în cazul lor irealizabilă. Prin urmare prima încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția spre parentalitatea adoptivă, discutarea despre adopție cu copilului, susținerea curiozității copilului cu privire la familia biologică și formare unei imagini pozitive legate de propriile sale origini, susținerea copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face față stigmei sociale asociate cu adopția dezvoltarea unui sistem familial și social de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1. Infertilitate primară 69,7 2. Infertilitate secundară / boli 9,0 3. Celibatar 5,7 4. Adoptator Părinte vitreg 3,3 5. Rude IV 2,5 6. AMP 3,3 7. Altă variantă 6,6 Total 100,0 În interiorul fiecăreia dintre aceste
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1. Infertilitate primară 69,7 2. Infertilitate secundară / boli 9,0 3. Celibatar 5,7 4. Adoptator Părinte vitreg 3,3 5. Rude IV 2,5 6. AMP 3,3 7. Altă variantă 6,6 Total 100,0 În interiorul fiecăreia dintre aceste șapte categorii, se pot identifica
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Brașov. Așa cum ne-am așteptat, infertilitatea, în principal în forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69,7%). Nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. Astfel am identificat frecvent în declarațiile privind motivele pentru adopție sintagme de tipul: "Simțim un sentiment de privațiune datorat neputinței de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
am așteptat, infertilitatea, în principal în forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69,7%). Nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. Astfel am identificat frecvent în declarațiile privind motivele pentru adopție sintagme de tipul: "Simțim un sentiment de privațiune datorat neputinței de a avea un copil..." "...ducem
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
celor care pierd una sau mai multe sarcini sau pierd un copil după naștere) este resimțită ca un factor de stres cronic. În aceste cazuri copilul adoptat trebuie să îndeplinească în primul rând o funcție de factor curativ. Alte persoane conceptualizează infertilitatea prin raportare la imaginea de sine. Sunt declarații care exprimă conflictul dintre imaginea ideală de sine a solicitantului/solicitanților ca soț/soție sau mamă/tată și imaginea de sine reală, ca rezultat al infertilității. Întotdeauna mi-am dorit un copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
funcție de factor curativ. Alte persoane conceptualizează infertilitatea prin raportare la imaginea de sine. Sunt declarații care exprimă conflictul dintre imaginea ideală de sine a solicitantului/solicitanților ca soț/soție sau mamă/tată și imaginea de sine reală, ca rezultat al infertilității. Întotdeauna mi-am dorit un copil... un copil care să-mi spună mamă și eu să pot să mă manifest ca o mamă. Pentru mine asta a însemnat totul. Nu aș putea și nu pot să concep viața fără un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca o mamă. Pentru mine asta a însemnat totul. Nu aș putea și nu pot să concep viața fără un copil." Persoanele își construiesc imaginea de sine în contextul interacțiunii sociale, a sistemului familial, a valorilor personale, culturale, religioase etc. Infertilitatea este văzută ca un "defect" care contravine imaginii de sine ideale și care conduce la autostigmatizare exprimată în sentimente de lipsă a propriei valori, de inutilitate, de vinovăție. Nu avem rost fără copii", declară adeseori persoanele infertile. "Asta este menirea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la autostigmatizare exprimată în sentimente de lipsă a propriei valori, de inutilitate, de vinovăție. Nu avem rost fără copii", declară adeseori persoanele infertile. "Asta este menirea noastră pe pământ, să creștem un copil...menirea mea care este?". În alte declarații infertilitatea este conceptualizată în termenii unei piedici în dezvoltarea familială. Prezența copilului este o condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul de a asigura transformarea "cuplului" într-o "familie". "Un copil face un cuplu să fie o familie în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în dezvoltarea familială. Prezența copilului este o condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul de a asigura transformarea "cuplului" într-o "familie". "Un copil face un cuplu să fie o familie în adevăratul sens la cuvântului." Cuplurile cu infertilitate secundară, care reprezintă 9% din totalul adoptatorilor, invocă și ele nevoi și motive diferite: o primă categorie este reprezentată de acele cupluri care au avut copii biologici, dar aceștia au decedat. Un cuplu declara următoarele: Ne dorim un copil care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1,96*) Clinic sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaptare. 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale După cum s-a putut constata anterior, adoptatorii care formează grupul "majoritar", mai exact cei care adoptă motivați fiind de dorința de a dobândi un copil, pe care nu-l pot avea din cauza infertilității primare, manifestă interes în special față de copiii mici, care aparțin etniei majoritare și care sunt clinic sănătoși. Și totuși, ne întrebăm cine adoptă copiii cu nevoi speciale? Variabila "copil cu nevoi speciale" a fost construită ca un indice. O analiză
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția copiilor cu nevoi speciale să se înfăptuiască în județele Sibiu sau Brașov. Concluzii: Așa cum se întâmplă și la nivel internațional majoritatea adoptatorilor fac parte din categoria celor care nu au copii proprii, prezentând diferite probleme medicale ce conduc la infertilitate primară. Rațiunea pentru care își doresc să adopte este aceea de a dobândi un copil care să suplinească lipsa copilului biologic. În aceste condiții considerăm a fi întru totul firească dorința lor de a adopta copii de vârstă mică, fără
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta un copil, trăirea infertilității (dacă este cazul), eventualele conflicte maritale nerezolvate, atitudinea negativă față de infertilitate și adopție etc. Resursele, definite de McCubbin și Patterson 308 ca un ansamblu de caracteristici, trăsături și abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu scopul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta un copil, trăirea infertilității (dacă este cazul), eventualele conflicte maritale nerezolvate, atitudinea negativă față de infertilitate și adopție etc. Resursele, definite de McCubbin și Patterson 308 ca un ansamblu de caracteristici, trăsături și abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu scopul de a răspunde solicitărilor determinate de factorul /evenimentul stresor. Pentru părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil și infertilitatea. Toate cele zece respondente și-au dorit copii încă de la debutul căsniciei. O singură respondentă a știut că există
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil și infertilitatea. Toate cele zece respondente și-au dorit copii încă de la debutul căsniciei. O singură respondentă a știut că există posibilitatea de a întâmpina dificultăți în acest sens. Una dintre ele a adoptat un copil după decesul soțului (pe aceasta o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
imposibilitatea de a avea un copil a fost descoperită pe parcurs. Acestea declară că au căutat soluții medicale pentru rezolvarea problemei, pornind de la investigații, tratamente medicale și în două cazuri metode de procreare artificială. Sentimentul cel mai des asociat cu infertilitatea a fost cel de "supărare" (șase cazuri din nouă). Frustrarea a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost menționat un sentiment de furie manifestat de unul dintre soți asociat cu sentimentul de vinovăție trăit de celălalt. Principala
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazuri din nouă). Frustrarea a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost menționat un sentiment de furie manifestat de unul dintre soți asociat cu sentimentul de vinovăție trăit de celălalt. Principala sursă de suport pentru depășirea problemei infertilității a fost partenerul marital (șase cazuri), apoi familia extinsă (cinci cazuri) și în puține cazuri prietenii (două cazuri). Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital. Într-un singur caz
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital. Într-un singur caz s-a adăugat și lipsa de consens în cuplu pentru identificarea și adoptarea de măsuri medicale pentru tratarea infertilității. Niciuna dintre respondente nu a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de coping adoptate constatăm o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]