KorAP: Find »[drukola/base=infiltrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...69 >

1,703 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090

surprinzător, mediului ostil din peșteră și este formată din viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Elementul definitoriu, care deosebește Peștera Movile de orice altă peșteră din lume este sursa de hrană a viețuitoarelor, în condițiile în care nu există infiltrații ale apelor de suprafață care să transporte substanțe organice. Specialiștii au constatat că doar apa sulfuroasă și termală în același timp (21°C) ce provine din adâncuri, conținând mici cantități de hidrogen sulfurat și metan, constituie sursa primară de hrană

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

chimice și biologice inclusiv temperatura, care sunt colectate și transportate în rețeaua de canalizare publică. După proveniență apele din rețeaua de canalizare publică sunt următoarele: ape uzate, ape meteorice, ape de suprafață canalizate, ape subterane sisteme de drenaj, ape de infiltrație, ape de exfiltrație. Apele uzate pot fi: - ape menajere: ape rezultate în urma satisfacerii nevoilor de apă în gospodării, a centrelor populate precum și a nevoilor gospodărești și igienă sanitară a diferitelor unități industriale; - ape publice: ape rezultate din satisfacerea nevoilor de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
specifice pentru vid (figura 1.8). Avantaje: spre diferență de schema de la paragraful 1.3.3 unde există pericolul de exfiltrații, cu un grad de risc corelat cu materialele din care se execută aceste conducte, aici nu putem avea decât infiltrații. 1.4. Sisteme de canalizare Sistemele de canalizare cuprind totalitatea construcțiilor și instalațiilor ce colectează, transportă, tratează și evacuează apele de canalizare în receptorul natural. După modul de transport al apelor de canalizare de pe suprafața unei industrii deosebim:sistem unitar

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
50 l/mp. Suprafața aferentă sistemului unitar din rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș este de 100 ha. În această situație debitul de ploaie total căzut pe suprafața orașului este de 177 l/s. Repartiția acestui debit: - evaporație și infiltrație = 45 l/s; - influent în S.E. Tg. Mureș = 68 l/s; - deversat în emisar prin camerele deversoare = 64 l/s. TOTAL Qpl =177 l/s b. Situații maxime ale debitului pluvial în perioada 1997-2001 Aceste informații din paragraf sunt numai

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
amonte de Stația de Epurare. Ploile maxime datorită coeficientului de scurgere ating în R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul de infiltrații în rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș A) Determinarea debitelor de infiltrație în rețeaua de canalizare publică A1) Generalități Debitul de infiltrație în rețeaua de canalizare publică este condiționat de variația nivelului pânzei freatice subterane a cotelor acesteia. Pânza

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul de infiltrații în rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș A) Determinarea debitelor de infiltrație în rețeaua de canalizare publică A1) Generalități Debitul de infiltrație în rețeaua de canalizare publică este condiționat de variația nivelului pânzei freatice subterane a cotelor acesteia. Pânza freatică este alimentată “constant” de pierderile din rețeaua de alimentare cu apă (pierderi

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul de infiltrații în rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș A) Determinarea debitelor de infiltrație în rețeaua de canalizare publică A1) Generalități Debitul de infiltrație în rețeaua de canalizare publică este condiționat de variația nivelului pânzei freatice subterane a cotelor acesteia. Pânza freatică este alimentată “constant” de pierderile din rețeaua de alimentare cu apă (pierderi care și ele sunt influențate de nivelul apei freatice, dar

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
are următoarele valori: - media: 453 l/s - minim: 335 l/smaxim: 532 l/s Comparând acest grafic cu variația cantităților de precipitații se constată o corelație totală între debite și influența precipitațiilor asupra nivelului apelor subterane, respectiv asupra debitului de infiltrație. În luna iunie avem un maxim de infiltrație (datorită precipitațiilor maxime 143,4[l/mp lună], infiltrație care scade în luna iulie odată cu scăderea precipitațiilor la 53[l/mp lună] și care cresc în luna august datorită creșterii nivelului pluviometric

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
335 l/smaxim: 532 l/s Comparând acest grafic cu variația cantităților de precipitații se constată o corelație totală între debite și influența precipitațiilor asupra nivelului apelor subterane, respectiv asupra debitului de infiltrație. În luna iunie avem un maxim de infiltrație (datorită precipitațiilor maxime 143,4[l/mp lună], infiltrație care scade în luna iulie odată cu scăderea precipitațiilor la 53[l/mp lună] și care cresc în luna august datorită creșterii nivelului pluviometric la 118,2[l/mp lună]. În restul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu variația cantităților de precipitații se constată o corelație totală între debite și influența precipitațiilor asupra nivelului apelor subterane, respectiv asupra debitului de infiltrație. În luna iunie avem un maxim de infiltrație (datorită precipitațiilor maxime 143,4[l/mp lună], infiltrație care scade în luna iulie odată cu scăderea precipitațiilor la 53[l/mp lună] și care cresc în luna august datorită creșterii nivelului pluviometric la 118,2[l/mp lună]. În restul perioadelor observăm o constantă între variația precipitațiilor și cea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și cea a concentrațiilor. * Analizând valoric media intrărilor minime pe timp uscat a debitelor de apă de 453 l/s, putem considera că el este format din 50¸100 l/s debit uzat și 350¸400 l/s debit de infiltrație. Dacă luăm în considerare valoarea minimă a graficului din luna iulie 335 l/s, și dacă comparăm cu nivelul precipitațiilor atunci tindem să apreciem că infiltrațiile nu pot depăși 350 l/s. B) Analiza statistică a debitelor în rețeaua de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din 50¸100 l/s debit uzat și 350¸400 l/s debit de infiltrație. Dacă luăm în considerare valoarea minimă a graficului din luna iulie 335 l/s, și dacă comparăm cu nivelul precipitațiilor atunci tindem să apreciem că infiltrațiile nu pot depăși 350 l/s. B) Analiza statistică a debitelor în rețeaua de canalizare corelând debitele de alimentare cu apă cu cele de canalizare B1) Generalități Corelația aceasta încearcă să demonstreze influența debitelor de alimentare cu apă asupra rețelei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
conducta de ape pluviale din rețeaua în sistem separativ = 54 l/s (cf.AQUASERV) 3. Debitul mediu de apă furnizat (facturată la alți operatori (în zonele limitrofeă = 24 l/s 4. Debitul pluvial (177 l/s), din care (repartiție statisticăă:infiltrație și evaporație - influent în S.E. Tg. Mureșdeversat în emisar 177 l/s 45 l/s 68 l/s 64 l/s 55 5. Debite care ajung în S.E. datorate surselor de suprafață și a izvoarelor canalizate = 60 l/s (cf.

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Debitul de apă produsă în anul 2002 la Stația de Tratare = 660,35 l/s 7. Debitul de apă produsă din surse proprii care se regăsește în Rețeaua de Canalizare Publică = 1 l/s 8. Aportul suplimentar de debit de infiltrații datorat măririi neetanșeității în timp a rețelei de canalizare: - conform normelor tehnice din România se admite la verificarea unei rețele de canalizare nou executată 1 l/s pe km de rețea. Având în vedere lungimea de 230km a R.C.P. în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
timp a rețelei de canalizare: - conform normelor tehnice din România se admite la verificarea unei rețele de canalizare nou executată 1 l/s pe km de rețea. Având în vedere lungimea de 230km a R.C.P. în sistem unitar debitul de infiltrații în cazul rețelei noi este 230 l/s. În situația Tg. Mureș numai 50% din rețeaua de canalizare se situează sub nivelul freatic, deci debitul de infiltrații inițial admis a fost de 115 l/s. Față de acest debit, ținând cont

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Având în vedere lungimea de 230km a R.C.P. în sistem unitar debitul de infiltrații în cazul rețelei noi este 230 l/s. În situația Tg. Mureș numai 50% din rețeaua de canalizare se situează sub nivelul freatic, deci debitul de infiltrații inițial admis a fost de 115 l/s. Față de acest debit, ținând cont de uzura R.C.P. defectele de etanșare s-au accentuat și în acest caz putem accepta ca supliment de uzură 50% din debitul admis. Deci debitul suplimentar de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
inițial admis a fost de 115 l/s. Față de acest debit, ținând cont de uzura R.C.P. defectele de etanșare s-au accentuat și în acest caz putem accepta ca supliment de uzură 50% din debitul admis. Deci debitul suplimentar de infiltrații este de 57,5 l/s 57,5 l/s Variante de determinare a debitului de infiltrații Varianta I-a - se ia în considerare bilanțul total de ape pe întreaga suprafață a orașului. - Din debitul de alimentare cu apă a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de etanșare s-au accentuat și în acest caz putem accepta ca supliment de uzură 50% din debitul admis. Deci debitul suplimentar de infiltrații este de 57,5 l/s 57,5 l/s Variante de determinare a debitului de infiltrații Varianta I-a - se ia în considerare bilanțul total de ape pe întreaga suprafață a orașului. - Din debitul de alimentare cu apă a orașului (660,35 l/s) scădem debitele care pleacă din sistemul unitar (Quz) în conductele de transport

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
l/s @ 204 l/s - Adăugăm la 204 l/s 90% din debitul cantonat în sol ca aport al debitului 56 pluvial (0,9 x 40 = 36 l/să 204 + 36 = 240 l/s - Adăugăm la aceasta aportul suplimentar de infiltrații datorat creșterii numărului de defecte în timp datorat uzurii calculat (50% x 230kmă x 50% = 115 x 0.5 = 54,5 l/s 240 + 57,5 = 297,5 l/s - Adăugăm la această valoare aportul de 25 l/s din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
l/sacest echilibru este deranjat de intrările în pânza freatică datorate: - izvoarele de pantă (25 l/s din 60 l/s - surse de suprafață și izvoareă;apa stocată în sol din ploi (40 l/s din 45 l/sevaporații și infiltrații în sol); - apa din pierderi în rețeaua de canalizare = 129 l/s - neluată în considerare la facturare - pentru echilibrul bilanțului de ape Calcul 172,5 l/s + 25 l/s + (40 l/s + 129 l/să x 0,9 = 350

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
l/s + (40 l/s + 129 l/să x 0,9 = 350 l/s 90% din aportul debitului pluvial și respectiv a pierderilor ajung în R.C.P. și 10% ajung în pânza freatică în zona R.C.P. - râul Mureș Concluzie - debitul din infiltrații în cele două variante poate fi: - varianta I-a 322,5 l/svarianta a-II-a 350 l/s Concluzie generală Putem considera debitul de infiltrații egal cu 350 l/s 57 2.1.2.1.4. Bilanțul de debite la Stația

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în R.C.P. și 10% ajung în pânza freatică în zona R.C.P. - râul Mureș Concluzie - debitul din infiltrații în cele două variante poate fi: - varianta I-a 322,5 l/svarianta a-II-a 350 l/s Concluzie generală Putem considera debitul de infiltrații egal cu 350 l/s 57 2.1.2.1.4. Bilanțul de debite la Stația de epurare Tg Mureș - anul 2002 Denumire element de bilanț Raționament Bilanțul pe timp uscat- anul 2002 Intrat la stația de epurare S-au

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
economici nemonitorizați - Tg. Mureș și zone limitrofe - debit preluat de la AQUASERV, din tabel monitorizați valoare Quz.ind. = 2.944.285 m3/an. 3. Debit populație - debitul din tabelul comparativ Quz.men.1 = 6.199.600 m3/an. 4. Debit din infiltrații - din tabelul comparativ rezultă a fi 38,3% din totalul de debit. 5. Alți operatori - din 764800 m3/an se scad 338.738 m3/an ce revin agenților economici din zona limitrofă, obținuți din Deci: 764.800 - 338.738 = 426

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului acvifer și de adâncimea de pozare a conductelor față de nivelul maxim al acestuia; - determinarea debitelor de infiltrații prin analiză statistică (ex. Tg. Mureș). Debitele de apă din surse de suprafață (cursuri de apă, lacuri etcă care se preiau prin rețelele, construcțiile și instalațiile aferente unui centru populat sau unei unități economice, se determină pe bază de studii

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de canalizare este agresivitatea apelor uzate, precum și a solului. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească materialele care alcătuiesc o rețea de canalizare sunt următoarele: - să reziste la solicitările la care sunt supuse; - să fie impermeabile, adică să nu permită infiltrația și exfiltrația apei;să reziste la acțiunea apelor uzate sau subterane agresive și a apelor cu temperaturi ridicate;să reziste la eroziunea datorită suspensiilor din apă; - să aibă o suprafață interioară cât mai netedă. Conductele se pot executa din beton

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]